luni, 19 decembrie 2011

Patrulaterul aurifer are resurse de şapte miliarde de dolari

În patrulaterul aurifer, zonă situată între Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Stănija şi Brad, zac neexploatate peste 30.000 tone cupru, 100 tone de aur, 1.000 tone de argint şi 100.000 de plumb, conform datelor ANMR.


Dacă ar fi prelucrate ar aduce un beneficiu net de peste cinci miliarde de dolari. Şi aceste date doar din rezultatele explorărilor făcute până acum. Specialiştii susţin că dacă RMGC, companie româno-canadiană care de 12 ani aşteaptă avizele guvernamentale ar trece la implementarea proiectului, adică la exploatare, marii investitori în domeniu ar primi un semnal de deschidere şi ar aduce tehnologie avansată pentru cercetările geologice, altfel decât le-a făcut statul. Rezervele sunt mult mai mari decât cele cunoscute.
Nu mi-aş fi amintit de aceste resurse în valoare de peste şapte miliarde de dolari dacă n-aş fi urmărit aseară reportajul Antenei 1 făcut în Senegal; Gambia, Guineea Bissau, acolo unde omul de afaceri român Ovidiu Tender a reuşit să concesioneze zeci de mii de kilometri pătraţi. În Bissau are în stăpânire toată suprafaţa ţării, asta ca rezultat al memorandumului semnat recent cu guvernul ţării africane. Omul de afaceri atât de hulit în propria ţară, de-o modestie rară pentru un milionar, a reuşit prin firma sa Prospecţiuni S.A: să devanseze mari corporaţii mondiale ca Exxon Mobile, Shell, British Petroleum, numai prin profesionalismul echipei sale formate în aproape 20 de ani. Când minele de stat falimentau, iar Petrom înregistra un million de dolari pierdere pe zi, specialiştii români ai firmei sale forau peste mări şi ţări. România a avut una dintre cele mai puternice şcoli de explorare şi de prelucrare a ţiţeiului după deschiderea la Lucăceşti-Bacău a primei rafinării din lume, atestate documentar, condusă de N. Choss în anul 1840 şi M.Heimsohn în 1844. Astăzi, oameni care n-au construit nimic pozează în salvatorii unei naţiuni bogate la resurse, dar prost administrate. O ţară care nu are elite pare o ţară fără cap.
Dacă în Africa taxa de exploatare nu există, la noi e de 25.000 de lei pe kilometru pătrat. Şi doar în patrulaterul aurifer sunt 2.500 de kmp. Dacă punem la socoteală şi redevenţa de 4%, statul ar câştiga câteva milioane de dolari pe lună. În plus prin redeschiderea minelor, pentru care există deja peţitori, vreo 20.000 de locuitori ar ieşi din şomaj şi nu cu salarii ca la stat. Recent, am trecut prin Crucea, localitate în care statul exploatează unica mină de uraniu. Salariile nu depăşesc 1600 de lei. La cele private, minerii s-ar bucura nu numai de condiţii mai avantajoase tehnologic, dar şi material.
Practica a demonstrate-o. Ovidiu Tender este primit în Africa de reprezentanţii statelor ca un salvator. De ce a preferat continental negru? Simplu, pentru că are facilităţi mai bune şi mai multă linişte. Acasă, este hărţuit. Şi nu i se oferă niciun avantaj. În istoria poporului român boierii erau respectaţi. Frédéric Damé, în celebra sa carte memorialistică spunea că slugile acelor vremi se sinucideau după ce le mureau stăpânii. Românii au avut un cult pentru boieri, drept dovadă că în limba română îşi păstrează şi azi nealterată forţa simbolică.

Şansa României de a reduce dependenţa de importuri

Doar 10% din materiile prime utilizate în UE se produc pe continent. Exploatările miniere sunt singura soluţie pentru noi, dar şi pentru Europa, pentru a deveni mai independenţi.

Uniunea Europeană are nevoie să utilizeze toate posibilităţile pentru a-şi reduce de pendenţa de importurile de materii prime, potrivit specialiştilor inter naţionali chestionaţi de EVZ.

"Maximum 10% din materiile prime care sunt folosite pe continent sunt din producţia internă, restul din export. Şi România şi Europa au nevoie să-şi folosească toate resursele pentru a reduce această dependenţă de importuri de materii prime", a afirmat Seppo Maula, consultant în domeniul industriei miniere din Finlanda, la cea de-a doua Conferinţă Naţională a Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.

Regulile europene trebuie respectate
Potrivit acestuia, exploatările miniere sunt singura soluţie reală de a diminua această dependenţă de importuri. Uniunea Europeană cumpără peste 90% din materiile prime de care are nevoie din toate colţurile lumii.
Potrivit lui Maula, este important pentru oamenii din zonele unde au loc exploatări să ştie ce se întâmplă cu adevărat acolo şi ce riscuri reprezintă activităţile respective.
Totodată, este important să existe o colaborare solidă între compania minieră şi autorităţile locale şi să existe un plan bine pus la punct în cazul unor evenimente neprevăzute.
În plus, spune consultantul, autorităţile locale trebuie să le ofere oamenilor răspunsurile pe care aceştia le vor în legătură cu toate avantajele şi dezavantajele care derivă dintr-o exploatare minieră.
Maula a subliniat că şi în România funcţionează regulile Uniunii Europene în ceea ce priveşte mineritul, iar acestea trebuie respectate.

Locurile de muncă sunt prioritare
Cele mai importante aspecte ale unei exploatări miniere sunt crearea de locuri de muncă, utilizarea serviciilor locale existente şi respectarea regulilor impuse de Uniunea Europeană, a declarat Katariina Kinnunen, director pentru dezvoltare în cadrul primăriei oraşului finlandez Kittilä.
Potrivit acesteia, este esenţială stabilirea unui set de reguli clare şi dure privind industria mineritului, iar autorităţile locale trebuie să vegheze la respectarea lor.
"În Finlanda, populaţia are încredere în autorităţile locale. Acestea au rolul extrem de important de a-i informa pe oameni asupra tuturor aspectelor referitoare la o exploatare minieră. Este foarte importantă şi cooperarea dintre compania minieră respectivă şi autorităţile locale", a subliniat Kinnunen.
Potrivit oficialului finlandez, exploatarea minieră din oraşul Kittilä a creat peste 600 de locuri de muncă, iar investiţiile totale au fost de 400 de milioane de euro.

România ar putea produce mai mult aur decât Finlanda
Finlanda este cel mai mare producător de aur din Uniunea Europeană, iar statul are ca obiectiv dezvoltarea accelerată a industriei extractive şi atingerea poziţiei de lider mondial în utilizarea sustenabilă a mineralelor până în 2050, potrivit unei strategii economice publicate de Guvernul de la Helsinki.
România are posibilitatea să ia locul Finlandei în fruntea clasamentului, pentru că doar de la Roşia Montană se vor extrage 15 tone de aur pe an, fără să mai punem la socoteală alte proiecte miniere în diverse faze de dezvoltare.
În luna septembrie a acestui an, Janez Potocnik, comisar european de mediu, a subliniat poziţia Comisiei Europene cu privire la faptul că interzicerea cianurii în minerit nu se justifică.
Acum câteva zile, oficialul european a reiterat acest lucru şi a subliniat că nu este de competenţa Comisiei Europene să se pronunţe cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană, decizia revenind în totalitate autorităţilor de la Bucureşti.






vineri, 16 decembrie 2011

Aurul de la Roşia Montană, la cel mai mare târg de minerale din Europa

În perioada 28-30 octombrie 2011, a avut loc la München cel mai mare târg de minerale, roci şi fosile, expoziţie la care au participat aproape 1300 de firme de specialitate şi asociaţii din 56 de ţări.

La expoziţie au participat şi geologi din cadrul Societăţii Geologice Române (SGR) – filiala Alba. Participarea geologilor de la Alba Iulia a fost posibilă datorită sprijinului acordat de compania Roşia Montană Gold Corporation.
”A fost o bună ocazie de îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere şi lărgire a orizontului profesional al celor care activează în domeniul minier, geologic şi de colecţionare de eşantioane mineralogice. Am putut participa la acest târg datorită sprijinului financiar acordat de compania Roşia Montană Gold Corporation care susţine evenimente de acest gen şi nu numai”, afirmă Ştefan Dikai, membru al Societăţii Geologice Române, filiala Alba.

Grupul român a fost asteptat de o veche cunostintã, Erwin Schäffer, colecþionar de flori de minã si detinãtorul unei colectii bogate si valoroase de asemenea esantioane mineralogice, exclusiv din România.

“Ani la rând am organizat excursii mineralogice cu intrări în diferite mine din România. Sunt un bun cunoscător al minelor din această ţară, mai ales ale celor din bazinul minier Baia Mare şi Munţii Apuseni. Sunt membru al VFMG, adică Asociaţia prietenilor mineralogiei şi Geologiei şi HMV – Asociaţia Mineralelor din Heilbronn şi sunt un cunoscător al eşantioanelor mineralogice româneşti”, spune domnul Erwin Schäffer.


(Sursa articolului)

Sanda Lungu: „Stau pe aur, dar la ce mă ajută, când nu am în casă ce îmi trebuie”

Sanda Lungu, localnica din Roşia Montană, care apare în unul dintre spoturile „Scrisoare către România” a impresionat milioane de români prin naturaleţea cu care îşi prezintă povestea.
A reuşit să adune peste 25 de milioane de vizualizării ale înregistrării pe site-ul www.scrisoarecatreromania.ro.
Ea a venit în redacţia Monitorul de Cluj pentru a răspunde cu aceeaşi sinceritate întrebărilor jurnaliştilor. „E povestea mea, nu poate să-mi spună cineva ce să zic, nu ştie nimeni ce necazuri am eu, ce e la mine în suflet, ce e la mine în casă”, a spus ea.
Femeia de 42 de ani şi-a făcut cunoscute problemele în încercarea de se salva şi de a salva zona Roşia Montană de la sărăcie prin demararea proiectului de extragere a aurului din zonă.
Chiar dacă doar câteva poveşti de-ale locuitorilor sunt prezentate prin intermediul campaniei, numărul celor care întâmpină probleme financiare din cauză că nu au un loc de muncă este foarte mare. „Eu sunt una dintre mamele care am avut curajul să ies în faţă şi să-mi spun povestea. Ca mine sunt multe femei, care nu au locuri de muncă. Sunt atât fete, cât şi mame. Pentru cele care aveam copii e şi mai dificil. Trebuie să ne gândim şi la ei, să le oferim ceea ce au nevoie. Mie mi se rupe sufletul că trebuie să le refuz copiilor, lucruri care de fapt sunt necesare”.

joi, 15 decembrie 2011

Sărbătoarea Pomului de Crăciun la Roşia Montană

Zilele trecute, Primăria din Roşia Montană a organizat sărbătoarea Pomului de Crăciun. Aşa după cum ne-a declarat primarul Eugen Furdui, au fost pregătite peste 1000 de pachete cu dulciuri, fructe, bomboane de pom etc. atât pentru copii cât şi pentru cei vârstnici.


Evenimentul a avut loc în Căminul cultural din Cărpiniş. Copiii n-au vrut să rămână datori, astfel că fiecare şcoală din comună a pregătit un program special de colinde şi dansuri populare româneşti, foarte apreciate de către toţi cei prezenţi. Au fost alături de roşieni la această manifestare Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ştefan Bardan – prefectul judeţului, Sorin Bumb – vicepreşedinte al CJ Alba, Raul Tudoraşcu – subprefect, precum şi ataşatul comercial al Ambasadei Canadei la Bucureşti, şi întrega conducere a companiei Roşia Montană Gold Corporation, în frunte cu directorul general Dragoş Tănase. 


Cu această ocazie a fost aprins şi iluminatul de sărbători din localitate. De asemenea, în apropierea zilei Naşterii Domnului, în toate şcolile de pe raza comunei se va organiza sărbătoarea lui Moş Crăciun, precum şi spectacole speciale de colinde. (Alexandra M.)
(Sursa articolului)

marți, 29 noiembrie 2011

Mineritul, o şansă reală pentru traiul moţilor

Munţii, o zonă monoindustrială cu minerit de mii de ani, cu o populaţie formată şi cu un mod de viaţă adaptat mineritului, la preţurile actuale ale metalelor Apuseni pot deveni un important centru economic, prin regândirea activităţii de minerit.
Situaţie şi propuneri:
lMina Baia de Arieş: mină cu activitatea oprită în 2004, în prezent este închisă, o parte din mijloacele fixe dezafectate, înstrăinate de lichidator altele în curs de vânzare. S-a făcut ecologizarea zonelor toxice după un proiect finanţat de Banca Mondială. Mina mai are în bilanţ rezerve de minereu aurifer şi complex (Pb şi Zn). Reluarea exploatării se poate face numai după elaborarea unui studiu de fezabilitate care să stabilească dacă mai este posibilă din punct de vedere economic extragerea metalelor în condiţii de rentabilitate.
Mina Roşia Montană: a fost oprită în anul 2006 din cauze economice, dar şi pentru că în acel an nu era piaţă de desfacere pentru concentratul aurifer (cianuraţiile de la Baia de Arieş, Săsar, şi Trans Gold erau închise). Mina a fost închisă parţial, zona uzinei de preparare şi a decantoarelor de steril sunt în ecologizare, după un proiect finanţat de Banca Mondială. Celelalte mijloace fixe aparţinătoare minei sunt în conservare. Această mină are o bază de materii prime extrem de importantă, rezervele de aur, argint şi altele sunt de ordinul a sute de tone, zăcământul fiind considerat ca fiind cel mai mare din Europa. Întrucât actualul investitor, RMGC, prin proiect propune o exploatare de mari dimensiuni (cca 29.000.000 tone masă minieră derocată/an) şi de scurtă durată – 16 ani, care are un impact sever asupra mediului, a vestigiilor istorice, cu beneficii economice minore, considerăm noi, comparativ cu valoarea aurului din zăcământ, pentru statul român propunem următoarele :
1. Renegocierea contractului cu Gabriel Resources, statul român să devină acţionar majoritar, într-un proiect nou;
2. Redeschiderea minei de stat, care ar însemna dotarea carierei cu utilaje moderne şi construirea unei uzine noi. Nivelul producţiei să fie cuprins între 1.000.000 – 1.500.000t/minereu/an (până în 1989 se exploatau 400.000 tone pe an);
3. Evaluarea mijloacelor fixe existente în proprietatea minei de stat, valoare ce s-ar putea constitui capital pentru o nouă investiţie, funcţie de mărimea acestei valori se poate gândi o strategie de privatizare.
4. Găsirea unui operator pentru extragerea şi procesarea minereului aurifer din Roşia Montană.
5. Alte forme de privatizare decât cea de concesionare a zăcământului unei companii cu capital majoritar străin.
Considerăm necesară continuarea activităţii miniere în Apuseni, dar adaptată la conjuctura actuală economico-socială şi politică de pe plan internaţional.
O exploatare de dimensiuni mai mici, model Martha – Noua Zeelandă, Rio Narcia Spania cu o durată mai mare, cu un impact de intensitate mai redusă asupra mediului şi patrimoniului istoric, cu implicarea comunităţilor, în deciziile luate asupra viitorului Apusenilor.
Mina CupruMin Abrud este o mină în activitate, care din exploatare obţine profit, deci este o societate comercială profitabilă.
1. Pentru această mină propunem să rămână mină cu capital de stat.
2. O altă formă de privatizare decât cea de vânzare în totalitate a pachetului de acţiuni.
Importanţa acestei mine este deosebită pentru că rezervele de cupru sunt foarte mari (peste 1 miliard de tone de minereu), iar din punct de vedere a impactului asupra mediului şi al populaţiei este foarte importantă pentru localităţile din jurul zăcământului.
Considerăm necesar controlul statului asupra extragerii resurselor din Apuseni, având în vedere importanţa lor din punct de vedere economic pentru zonă şi ţară şi impactul asupra mediului într-o suprafaţă des populată, existenţa unui patrimoniu istoric de importanţă deosebită şi multiplelor probleme sociale din localităţile Apusenilor.
Asociaţia “Barajul Apuseni”

joi, 24 noiembrie 2011

În organizarea RMGC: Baschetbalistele de la CSU s-au întâlnit cu elevii din Roşia Montană şi Câmpeni

Peste 200 de elevi de la şcolile din Roşia Montană şi Câmpeni au admirat, la începutul săptămânii, jocul echipei feminine de baschet CS Universitatea Alba Iulia, în cadrul unui antrenament cu public găzduit de sala de sport a oraşului Câmpeni. Fetele, care se situează în prezent pe podiumul campionatului naţional, cu 9 victorii şi doar o înfrângere după primele 10 meciuri, le-au arătat copiilor câteva „trucuri”, apoi i-au invitat pe teren. Cei mai curajoşi dintre ei au aruncat la coş şi chiar au jucat un meci demonstrativ în compania sportivelor de la CSU, fiind răsplătiţi cu tricouri cu sigla sponsorului Roşia Montană Gold Corporation, pliante cu activitatea echipei şi autografe. De altfel, evenimentul de luni a fost sprijinit de RMGC.

„Astăzi am avut ocazia să mă familiarizez mai bine cu acest sport. Cred că şi noi am putea forma la Roşia Montană o echipă. A fost o zi în care pot spune că m-am îndrăgostit de acest sport”, a spus Jefry Coldy, elev la şcoala „Simion Balint” din Roşia Montană. Evenimentul a fost, de asemenea, apreciat şi de profesori care au salutat această acţiune.

La rândul lor, jucătoarele au fost încântate de experienţă şi speră să mai participe la asemenea antrenamente cu public, prin care să încurajeze copiii spre practicarea baschetului şi spre un stil de viaţă sănătos. „Astăzi am avut ocazia să oferim un adevărat spectacol al acestui sport. A fost de fapt o zi obişnuită din viaţa noastră, a sportivelor. Mulţumim sponsorului Roşia Montană Gold Corporation, care ne-a oferit acest prilej. Cred că asemenea acţiuni vor continua, mai ales că sunt activităţi din care vom avea nu doar noi de câştigat. Astăzi am remarcat tineri foarte talentaţi, tineri care ar putea deveni membri ai echipei noastre”, a precizat Elena Dincă, jucătoare la CSU Alba Iulia.

„Roşia Montană Gold Corporation se implică permanent în viaţa comunităţii şi susţine activităţile sociale, culturale şi sportive de aici. Baschetbalistele de la CS Universitatea Alba-Iulia sunt adevărate ambasadoare ale sportului şi ale unui stil de viaţă sănătos şi ne bucurăm să vedem entuziasmul cu care elevi din Roşia Montană şi Câmpeni au participat la acest antrenament”, a declarat Cătălin Hosu purtătorul de cuvânt al RMGC.

În aceeaşi campanie de încurajare a tinerilor spre sport s-a înscris, la începutul lunii august, şi acţiunea RMGC prin care cunoscutul baschetbalist Ghiţă Mureşan le-a dezvăluit copiilor din Roşia Montană câteva din tainele baschetului, în cadrul Ghiţă Mureşan Summer Camp.


(Sursa articolului)

luni, 21 noiembrie 2011

Dezbatere DeCe News: Nu sunt șanse ca Roșia Montană să fie inclusă în patrimoniul UNESCO

Alexandru Diaconescu, conferențiar la Facultatea de Istorie din UBB Cluj-Napoca, a declarat că în acest moment modul în care arată Roșia Montană nu o situează în categoria posibilelor monumente UNESCO. Exploatările care au fost făcute de-a lungul timpului au lăsat urme, iar dacă exploatarea aurului va reîncepe în zonă, nu va face decât bine. Diaconescu este susținut de academicianul Alexandru Vulpe, care consideră că săpăturile arheologice realizate până acum la Roșia Montană sunt cele mai bune care s-au efectuat vreodată în România.

”Nu cred că sunt şanse ca Roşia Montană să fie inclusă în patrimoniul UNESCO. De fapt, sunt sigur că nu va fi inclusă. A fost distrusă timp de 2000 de ani şi acum este refăcută, dar nu are nicio şansă la UNESCO. Trebuie să se îndeplinească o serie de criterii, care nu pot fi sub nicio formă îndeplinite. Galerii romane sunt conservate peste tot în Europa, nu este un sit unic, dar sunt și alte criterii pe care nu le poate îndeplini. Țineți cont că nici Catedrala de la Reims, unde sunt înmormântați regii Franței nu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. E drept că descoperirea, în secolul XIX, a tăbliţelor cerate care conţin informaţii foarte importante despre activitatea acestei comunităţi miniere a făcut acest sit cunoscut în toată lumea”, a declarat academicianul Vulpe.
”Este o exagerare faptul că săpăturile vor distruge siturile arheologice. Nu este cazul. Demolarea, distrugerea unor structuri se vor petrece probabil, dar este inerentă o astfel de acţiune în proiectul de cercetare, așa se procedează când se fac săpături. Galeriile romane sunt foarte asemănătoare peste tot în lume. Dacă dispare una şi rămâne o alta exact la fel, care este problema?”, a mai spus conf. Diaconescu.
La rândul său Adrian Gligor, vicepreședintele de patrimoniu și dezvoltare durabilă de la RMGC, susține că cercetările arheologice au scos la lumină și au conservat monumentele și artefactele descoperite în zonă. ”Încă de la începutul proiectului am luat toate măsurile de conservare, de cercetare a monumentelor istorice în sensul cunoaşterii acestora. După aproape 10 ani de cercetări aş putea să spun că avem 13 situri arheologice, s-au delimitat 4 zone protejate. Centrul istoric cuprinde 41 de clădiri de patrimoniu, din cele 317 case din zona protejată, iar RMGC s-a angajat să le reabiliteze pe toate acestea”.

Cei care critică proiectul nu au fost în viața lor în Apuseni

Academicianul Alexandru Vulpe susține că săpăturile arheologice sunt cele mai bune efectuate vreodată în Romînia ”Săpăturile realizate la Roşia Montană sunt foarte bine făcute şi extrem de rare. Este o situaţie aproape excepţională pentru arheologia românească. În România nu am avut săpături arheologice atât de bune ca la Roşia Montană.”
”Exagerările despre distrugeri sunt făcute din toate părţile şi chiar de către Academia Română şi de alte grupări particulare. Nu este adevărat. Dacă nu se iau măsuri pentru a se face ceva acolo va fi un dezastru, cel puţin asta este acum. Cele doua dealuri acum sunt într-o stare deplorabila. S-a distrus mult mai mult în ultimii 100 de ani decât s-ar putea distruge de acum încolo. Din fericire, după anul 2000, tot ce a fost descoperit a fost conservat, iar exploatarea minieră aduce un mare plus din punct de vedere arheologic”, a conchis Vulpe.

miercuri, 16 noiembrie 2011

Avem istorie, dar degeaba. Mii de monumente zac sub moloz și noroi

Statul nu are bani să sape după artefacte şi nici fonduri pentru întreţinerea monumentelor.

Potrivit arheologilor şi arhitecţilor, statul român s-a grăbit să pună pe listă cât mai multe monumente, dar a uitat să elaboreze şi o strategie privind reabilitarea lor şi să aloce bani pentru întreţinerea imobilelor şi a siturilor protejate.

"Avem peste 29.000 de poziţii pe lista monumentelor protejate. Franţa are în jur de 14.000. Bani pentru întreţinerea lor nu avem", a declarat, ieri, Ioan Opriş, profesor universitar la Universitatea "Valahia" din Târgovişte, în cadrul dezbaterii "Patrimoniul cultural al României şi dezvoltarea industrială"- organizată, marți, de Editura Evenimentul şi Capital.

În opinia acestuia, domeniul arheologiei şi protecţiei monumentelor este subfinanţat.

Cel mai mare program de cercetare arheologică, sistat
Şi cel mai mare program de cercetare arheologică din ţară, "Alburnus Maior", a fost sistat, deşi statul nu a avut niciodată bani pentru a finanţa un asemenea proiect, care a beneficiat de fonduri private.

"Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM) îşi exprimă regretul cu privire la stoparea Programului Naţional de Cercetare şi apreciază că această decizie a avut consecinţe grave asupra continuităţii cercetărilor şi a circulaţiei informaţiei ştiinţifice", se precizează într-un comunicat al Grupului.

Concluzia a fost exprimată în cadrul celei de a V-a sesiuni de lucru organizată în weekend-ul trecut, reuniune ce face parte din seria de programe de patrimoniu derulate de către Roşia Montană Gold Corporation.

În acelaşi context, organizaţia recomandă continuarea cercetărilor în zone precum Orlea şi Păru Carpeni, precum şi reluarea seriei de publicaţii ştiinţifice, prin intermediul căreia să fie diseminate rezultatele cercetărilor de la Roşia Montană, întreprinse atât de către arheologii români, cât şi de cei străini.

(Sursa articolului)

luni, 14 noiembrie 2011

Vechea primărie din Roşia Montană ar putea deveni monument istoric

Vechea primărie din comuna Roşia Montană, judeţul Alba, ar putea devenit monument istoric. Clădirea este restaurată, alături de sediul unei vechi şcoli, pe cheltuiala companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation.


Vizită la faţa locului
Cele două şantiere din Roşia Montană au fost vizitate de către mai mulţi experţi în conservarea patrimoniului, reuniţi în Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană. Printre aceşti experţi se numără preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice din cadrul Academiei Române, academicianul Radu Vulpe, fostul ministru al Culturii şi Cultelor, academicianul Răzvan Theodorescu, ori profesorul Nicolae Gudea, de la Universitatea Babeş-Bolyai. De asemenea, în grupul de experţi au intrat cadre didactice ale universităţilor "1 Decembrie" din Alba Iulia, "Valahia" din Târgovişte" şi "Ovidius" din Constanţa, dar şi reprezentanţi ai Muzeului Naţional de Istorie a României. Din grup mai fac parte şi reprezentanţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. Ei au apreciat calitatea lucrărilor de restaurare şi au cerut începerea grabnică a demersurilor pentru clasarea vechii primării drept monument istoric.
"Membrii GIMPCRM s-au declarat impresionaţi de calitatea lucrărilor de restaurare a clădirii vechii primării a localităţii, coordonate de arh. Mircea Sabau Tatar, şi recomandă demararea neîntârziată a procesului de întocmire a dosarului de clasare a clădirii ca monument istoric", spun reprezentanţii Grupului.
Cele două clădiri de epocă urmează să fie transformate în unităţi hoteliere. Experţii în patrimoniu au vizitat şi galeria de mină Cătălina - Monuleşti. Ei au recomandat transformarea galeriei într-o destinaţie turistică.

joi, 10 noiembrie 2011

„Mineritul modern: dezvoltare durabilă şi locuri de muncă”

Cea de-a doua Conferință a Grupului de Susținere a Proiectului Roșia Montană, desfășurată marți, 8 noiembrie 2011, la București, a avut ca temă centrală „Mineritul modern: dezvoltare durabilă şi locuri de muncă”.

Cu această ocazie, 18 autorităţi locale din zone cu tradiţie în minerit s-au alăturat Grupului de Susținere, mărind astfel numărul membrilor organizației la peste 70. Cele 18 primării care s-au alăturat Grupului reprezintă localitățile: Tomești, Bocșa, Băița, Bănița, Ribița, Vața de Jos, Aninoasa, Petrila, Vulcan, Ghelari, Baia de Aramă, Lupeni, Deva, Brad, Petroșani, Teiuș, Iara, Stremț.

În cadrul Conferinței, Grupul a luat în discuție principalele beneficii pe care proiectul minier le va aduce economiei locale, prin crearea a peste 3.600 de locuri de muncă directe și indirecte, absolut necesare în această perioadă de recesiune economică. Eugen Furdui, Primarul localității Roșia Montană, a declarat: “Nu numai zona noastră are nevoie de proiectul minier, ci intreaga industrie minieră ce are potențial să devină motor al economiei pe timp de criză. Localnicii din Roșia nu mai au timp de așteptat: trebuie acționat urgent pentru autorizarea mineritului aurifer și salvarea zonei din sărăcia și șomajul cu care se confruntă.”

"Susţinem orice investiţie benefică pentru România, orice investiţie care aduce locuri de muncă şi dezvoltare, indiferent dacă este în agricultură, metalurgie sau minerit. Exploatarea resurselor minerale şi a metalelor este esenţială pentru prosperitate şi calitatea vieţii la nivel local şi la nivel naţional", a subliniat Ion Popescu, Preşedintele Confederaţiei Sindicală Naţională Meridian.  

Locurile de muncă, principalul beneficiu adus de proiectul minier
Participanții la eveniment au subliniat oportunitatea proiectului minier pentru dezvoltarea durabilă a zonei și pentru crearea de noi locuri de muncă.
“Opozanţii proiectului Roşia Montană se străduiesc permanent să ne explice cum NU se poate rezolva ceva, cum NU poate fi implementat acest proiect. Noi, ca manageri de companii, suntem obligaţi să vedem cum SE POATE  administra un proces economic. Susţinem proiectul minier pentru că vrem să contruim împreună cu localnicii uzina, străzi, şcoli şi grădiniţe”, a declarat Tiberiu Andrioaiei, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii şi membru al Consiliului Coordonator al Grupului de Susținere.  
De asemenea, mulți dintre membrii Grupului au lansat un apel către liderii politici să ia cât mai curând decizia favorabilă dezvoltării acestui proiect.

“Proiectul Roşia Montană nu înseamnă numai minerit. Principalele beneficii generate sunt dezvoltarea industrială şi, implicit, o viaţă mai bună pentru oameni. În prezent, la Roşia Montană, oamenii nu au surse de existenţă, cee ce duce la depopularea zonei. Politicienii au obligaţia să asigure resurse de dezvoltare. Noi asigurăm resurse umane calificate, prin învăţământ. Dacă mineritul se va dezvolta, atunci şi învăţământul se va dezvolta”, a declarat Moise Achim, Rectorul Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

La rândul său, Dr. Andrei Jurcă, președintele organizației neguvernamentale Pro Roșia Montană, a susținut importanța demarării mineritului în zonă:  „Am fost și sunt susținător constant al repornirii mineritului în Apuseni și în special la noi, la Roșia Montană. ONG-ul pe care-l reprezint cunoaște problemele roșienilor și dorința lor de a face ceea ce au făcut străbunii lor dintotdeana: minerit. Acum ni se propune un minerit responsabil și modern, iar noi venim în întâmpinarea acestui proiect, susținându-l ca pe unica noastră șansă la prosperitate și dezvoltare.”

Suedia și Finlanda își datorează prosperitatea, în bună măsură, mineritului
La Conferință au fost de asemenea prezenți reprezentanții localităților miniere Kittila din Finlanda și Storuman din Suedia, primele două țări producătoare de aur din Uniunea Europeană. Reprezentanții celor două comunități, unde se implementează cu succes proiecte miniere aurifere utilizând tehnologia prin cianurare au venit la București cu puterea exemplului, arătând că mineritul poate fi un catalizator important al dezvoltării economice, aducând bunăstare nu doar comunităților din împrejurimile minelor, ci și statelor care transformă această industrie într-o prioritate națională.

Localitățile Storuman și Kittila ilustrează cel mai bine impactul pozitiv pe care mineritul îl poate avea asupra oamenilor. Municipalitatea din Kittila are venituri anuale de 3,5 milioane de euro din taxele și impozitele plătite de exploatarea minieră, iar apariţia proiectului minier a dus la dezvoltarea turismului în zonă şi la reducerea şomajului. În mină lucrează 591 de angajați, iar pentru fiecare dintre ei au fost create alte 3 locuri de muncă indirecte – de exemplu, numai în turism lucrează 1.100 de oameni.

“În anii 90, rata şomajului în Kittilla era de 30%, iar în prezent ca urmare a proiectului minier a scăzut sub 10%. Numai staţiunea de schi Levi, aflată lângă Kittilla, generează în prezent venituri de 200 de milioane de euro anual.Insistaţi pe lângă politicieni, pentru că este nevoie de proiect, iar comunitatea locală are un cuvânt de spus,” le-a spus membrilor Grupului de Susţinere Seppo Maula, fost primar al localităţii Kittilla și actual consultant în domeniul industriei miniere. 
Deschiderea minei din apropierea localității Storuman a avut de asemenea un impact major asupra forței de muncă din comunitate, creând locuri de muncă pentru oamenii din zonă, îmbunătățind, în același timp, condițiile pentru dezvoltarea companiilor locale din domenii precum transport, construcții, servicii și comerț.
Tomas Mörtsell, primar al localitățiiStoruman, unde funcţionează mina Svartliden, a declarat că principala preocupare a autorităţilor locale în relaţia cu investitorul privat a fost acordarea de ajutor pentru obţinerea autorizaţiilor. „Majoritatea aspectelor tehnice, de exemplu cele de mediu, se rezolvă la nivel central, consultând legislaţia în vigoare. Noi ne concentrăm pe obţinerea cât mai multor beneficii din proiect - locuri de muncă, creşterea numărului de locuitori şi pregătirea profesională”, a declarat Tomas Mörtsell.

Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană reprezintă o inițiativă fără precedent în România, prin care societatea civilă s-a mobilizat pentru susținerea unui proiect industrial de anvergură. Grupul a fost lansat oficial în Iunie 2011, la București, în prezența a peste 130 de participanți, susținători ai proiectului minier. Grupul de Susținere este format din organizații importante din România: sindicate, asociații patronale, primării de orașe și comune din comunități cu tradiție minieră și nu numai, fundații și organizații nonguvernamentale din diverse medii și chiar persoane fizice. Lista completă a membrilor, precum şi acțiunile Grupului de Susținere vor fi prezentate permanent pe site-ul organizației, www.sustinemrosiamontana.ro, pe pagina dedicată de Facebook, dar şi în publicații tipărite și electronice.

Cei care doresc să devină membri ai Grupului de Susținere a Proiectului Roșia Montană sunt invitați să contacteze Secretariatul Grupului la office@sustinemrosiamontana.ro.

vineri, 4 noiembrie 2011

Roşia Montană Gold Corporation a ajutat primăria Abrud să finalizeze lucrările la noul teren de sport

Abrudenii au, din această lună, un teren de sport la standarde competiţionale, dotat cu gazon sintetic şi instalaţie de nocturnă. Aflaţi povestea acestei investiţii, dificultăţile întâmpinate şi cum au fost ele rezolvate de la primarul localităţii, Tiberiu Raţiu.

- Domnule primar Tiberiu Raţiu, cât de necesar era noul teren de sport pentru locuitorii din Abrud?
-Acest teren era deosebit de necesar pentru Abrud, pentru ca tinerii şi nu numai ei să poată face mişcare. Vorbim de un număr de peste 1.200 de familii care nu aveau un asemenea spaţiu de agrement în proximitate.
Terenul se poate introduce în orice competiţie, are dimensiunile şi dotările corespunzătoare, inclusiv instalaţie de nocturnă. Astfel, avem acum un spaţiu pentru evenimente sportive şi am creat o oază de sănătate pentru locuitorii de toate vârstele.

- Cine va putea beneficia de teren?
-Toţi doritorii vor putea beneficia de el. Se vor ţine aici ore de sport, apoi avem asociaţii sportive în oraş care doresc să aibă un abonament la teren şi sunt şi alte persoane, din oraş şi din împrejurimi, care doresc să facă sport într-un mod organizat în timpul liber.

- Cum aţi realizat această investiţie?
-Am accesat un fond de la Banca Mondială unde am cuprins terenul de sport şi o sală multifuncţională. La teren ne-am lovit de dificultăţi când cei care au câştigat licitaţia pentru gazonul sintetic ne-au impus nişte condiţii ca să ne dea garanţia, condiţii care au depăşit calculele noastre iniţiale: a trebuit rezolvată infrastructura într-un mod deosebit, a trebuit să facem drenaje, apoi împrejmuirea care să corespundă normelor de siguranţă şi din acest motiv am fost blocaţi.
Eram puşi în imposibilitatea de a termina: aveam banii de cumpărat gazonul sintetic şi nu aveam posibilitatea să realizăm amplasamentul. Aşa că am încercat să respectăm normele – fiind o finanţare proprie şi având acordul Consiliului Local am început şi am parcurs etapele de amenajare a suprafeţei pentru covorul sintetic. Aveam nevoie în timp scurt de multă forţă de muncă , inclusiv caificată: era vorba de aşezarea unor borduri, de săpat, de realizarea împrejmuirilor, de ridicarea unor stâlpi, de montarea plasei de sârmă şi aşa mai departe. Un ajutor deosebit am primit aici de la Roşia Montană Gold Corporation, companie cu care noi colaborăm foarte bine şi care ne-a mai sprijinit de-a lungul timpului.

- Aţi mai avut şi alte colaborări cu Roşia Montană Gold Corporation?
-Sigur că da. Roşia Montană Gold Corporation are un program amplu de punere în valoare a vestigiilor şi a tot ceea ce înseamnă istorie pe plaiurile noastre. Sunt preocupaţi şi de Abrud şi de păstrarea identităţii oraşului. Vedeţi, veniturile noastre sunt relativ scăzute, aproape inexistente; oraşul e mic, sufocat; arterele sunt înguste şi aşa mai departe. Noi vrem să ne păstrăm identitatea – prin tradiţii, prin obiceiuri, prin clădiri.
Avem o biserică din secolul al XIII-lea, care este astăzi în picioare şi poate fi vizitată. La o populaţie de mai puţin de 10 mii de locuitori avem 11 locaşe de cult, 6 dintre acestea fiind în zona centrală, pe o rază de 3 km. Vă daţi seama cât de grăitoare sunt aceste clădiri şi altele vechi din centru, chiar şi clădirea primăriei are peste 100 de ani, şi ce important este ca ele să fie păstrate şi restaurate. Iar cei de la Roşia Montană Gold Corporation au înţeles acest lucru şi ne sprijină în mod constant.


- Vă mulţumim şi aşteptăm să ne întrecem pe noul teren!

A consemnat Sorin Poparadu


(Sursa articolului)

joi, 3 noiembrie 2011

Proiectul minier de la Roşia Montană aduce în zonă şi dezvoltarea “pe orizontală”

Orice investiţie solidă atrage după sine dezvoltarea industriilor conexe şi, implicit, crearea de noi locuri de muncă şi în alte domenii ale economiei, adică o dezvoltare “pe orizontală”. 


Jurnaliştii de la Evenimentul zilei au prezentat efectele de multiplicare ale unor proiecte precum Dacia şi Ford şi au arătat ce impact va avea, din acest punct de vedere, proiectul minier de la Roşia Montană.
Conform sursei citate, efectul de multiplicare este cel care dă valoarea reală a unei afaceri. O investiţie nu are doar efecte imediate, iar dimensiunile impactului său cresc odată cu extinderea pe orizontală a investiţiei. Apar locurile de muncă "indirecte", în unele cazuri mult mai multe decât cele ale investiţiei iniţiale. Cu cât o afacere produce efecte mai importante în jurul său prin alte afaceri conexe, furnizori şi parteneri, cu atât se va considera că are un "efect de multiplicare" mai pronunţat. În sectorul auto, efectele secundare de dezvoltare ale investiţiei Ford de la Craiova abia încep să se vadă şi se vor resimţi pe o zonă destul de mare, dincolo de limitele oraşului şi ale judeţului. Ford preconizează că va angaja aproximativ 4.500 de oameni în primăvara anului viitor, cifra totală urmând să fie de 6.000 de locuri de muncă direct create la Craiova. Acestora li se adaugă locurile de muncă din reţeaua de furnizori, care începe acum să prindă contur.

De exemplu, în luna octombrie la Caracal s-a deschis o fabrică a unui furnizor Ford, unde vor lucra 400 de oameni. Pe termen lung, Ford preconizează că fiecare loc de muncă din uzinele de la Craiova va mai crea încă cinci în alte companii. Astfel, de la cele 6.000 de locuri de muncă iniţial menţionate ajungem la 30.000, în România.

Un alt exemplu este cel al fabricii Dacia de la Mioveni. Uzina face parte din grupul francez Renault, care are aproximativ 17.000 de angajaţi în România - un număr mare, dar numai până la calcularea efectelor indirecte: de pe urma prezenţei francezilor în România a luat naştere o întreagă reţea de furnizori şi alte companii - peste 800. Însumate, aceste companii au peste 120.000 de angajaţi, conform sursei citate. Astfel, fără cei 17.000 de angajaţi ai Renault n-ar avea de lucru nici ceilalţi peste 100.000 de români. Efectele benefice sunt duble: statul câştigă bani din taxe şi impozite, iar de salariile acestor angajaţi beneficiază familiile lor.

Aceeaşi dezvoltare se va întâmpla şi cu proiectul Roşia Montană - pentru fiecare loc de muncă de la mina auriferă vor fi create multe altele. Analiştii englezi de la Oxford Policy Management vorbesc de un factor mediu de multiplicare a locurilor de muncă în industria minieră de patru locuri de muncă indirecte la unul direct. Astfel, mina va fi responsabilă, în mod direct şi indirect, de câteva mii de locuri de muncă: utilaje şi cei care le manevrează sau le repară, cei care produc piesele lor de schimb, şoferi, ingineri, energeticieni, chiar şi bucătari. Şi toate aceste câteva mii de locuri de muncă vor fi create într-o zonă în care şomajul este mult peste media României, iar de ele vor beneficia şi familiile angajaţilor.

(Sursa articolului)

miercuri, 2 noiembrie 2011

Opozitia proiectului Rosia Montana, asteptata cu solutii

Primarul Abrudului, Tiberiu Ratiu, vede in proiectul minier singura solutie pentru dezvoltarea zonei
Tiberiu Ratiu este primar de 7 ani, iar inainte a lucrat 20 de ani in minerit. Face parte din Grupul de sustinere a proiectului Rosia Montana, alaturi de multi alti primari din zona, dar si de specialisti si organizatii nationale. Crede ca proiectul minier reprezinta singura solutie pentru dezvoltare zonei.
„Un trai decent pe aceste meleaguri este conditionat de o activitate economica productiva, altfel nu se poate. Oamenii nu pot sa traiasca ca in Evul Mediu, ci trebuie sa traiasca in secolul XXI. Singura optiune este punerea in valoare a substantelor minerale de care aceasta zona dispune. La un investitor care-ti bate la usa trebuie sa-i deschizi usa si sa-l intrebi ce vrea – ar fi o greseala din partea oricarui edil sa nu o faca. Eu am facut-o cu draga inima si sunt convins ca suntem pe drumul cel bun, pentru ca am studiat si ce pasi doresc sa faca si ce anvergura are aceasta investitie”, si-a explicat Tiberiu Ratiu adeziunea la proiect.
Potrivit acestuia, RMGC propune metode si tehnologii avansate de extragere a substantelor minerale, isi prezinta in mod transparent proiectul si este in permanenta deschisa la dialog. „Aceste lucruri m-au determinat sa sustin investitia de la Rosia Montana, cu precizarea ca, in calitate de reprezentant al administratiei publice locale, voi fi primul care sa atraga atentia daca ceva nu se va intampla conform celor scrise si prezentate. Daca se respecta regulile si legislatia in vigoare sunt convins ca nu vor exista niciun fel de probleme. Sustin proiectul pentru ca pune in valoare resursele minerale de la noi cu un randament sporit, cu forta de munca de aici si cu beneficii pentru intreaga zona”, a adaugat primarul.
Acesta are si un mesaj pentru opozantii proiectului minier: „Vreau sa le transmit un mesaj foarte clar: asa cum usa mea e deschisa investitorilor, asa ramane deschisa si pentru cei care vin cu opozitie. Daca vin cu argumente, ii astept cu placere sa discutam. Sa imi explice argumentele lor si sa le explic si eu, ca primar, ce inseamna investitori, ce beneficii aduc comunitatii. Daca vin fara solutii si doar spun „Nu e bine”, ii ascult, dar nu ma pot convinge. Deocamdata nu am vazut ceva consistent in opozitia care se face proiectului. Sa ne dea o solutie – cum sa punem in valoare zona fara drumuri, cu pensiuni neadaptate, fara atractii? Ce imi ofera pentru aceasta zona moarta fara o investitie, fara crearea de locuri de munca? Din pacate, argumentele le lipsesc. Eu vreau sa discut pe argumente.”

vineri, 21 octombrie 2011

Comunitatea întreabă, compania Roşia Montană Gold Corporation răspunde


1. Cât câştigă statul român din extragerea aurului de la Roşia Montană?
Proiectul Roşia Montană aduce beneficii substanţiale economiei României, curăţă poluarea existentă în zonă şi restaurează şi pune în valoare patrimoniul cultural local. Puţini ştiu că planul de afaceri al proiectului minier, în care statul român este partener, prevede beneficii totale de 4,2 miliarde de dolari pentru economia ţării, adică peste 50% din beneficiile proiectului.
Din această sumă, 1,8 miliarde de dolari vor intra direct la bugetul țării. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19,31% din acţiunile companiei RMGC, din redevenţa minieră şi din taxele şi impozitele achitate direct către bugetul statului: local, județean şi naţional. Iar 2,4 miliarde de dolari reprezintă cheltuielile în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie, de operare și de reabilitare ecologică.
Trebuie subliniat și că investiţia totală necesară proiectului minier Roşia Montană este de aproape 2 miliarde de dolari. Până acum, din această sumă s-au investit peste 450 milioane de dolari. Faza de construcţie va aduce în țară încă aproape 876 milioane de dolari, iar restul investiției se va face în fazele de dezvoltare şi de închidere a minei. Toți aceşti bani vor intra în economia României.
2. Cât de sigur va fi iazul de decantare de pe Valea Cornei?
Una dintre îngrijorările cetăţenilor privind proiectul Roşia Montană a fost aceea a siguranţei barajului iazului de decantare propus în valea Cornei. Pentru că cei interesaţi de acest aspect vor să afle mai multe, publicăm concluziile experţilor de la Institutul Norvegian de Geotehnică (NGI), care au evaluat proiectul acestui baraj proiectat de firma americană Montgomery Watson Harza (MWH – liderul mondial în domeniu).
Proiectul realizat de MWH a folost criterii suplimentare pentru a creşte gradul de siguranţă în funcționare a barajului. De exemplu, în mod obișnuit la nivel mondial, iazurile de decantare sunt proiectate să poată înmagazina o singură precipitaţie maximă probabilă (PMP). Însă, în cazul proiectului RMGC, iazul va putea stoca două precipitaţii maxim probabile consecutive, iar probabilitatea ca acest eveniment să se producă este de 1 la 100 de milioane de ani.
Această capacitate de stocare suplimentară neobişnuit de mare, alături de ceilalţi parametri de proiectare la care a fost gândit şi proiectat iazul de decantare al RMGC, conferă o creștere extrem de importantă a siguranței de funcționare a sistemului iazului de decantare.
A fost analizat și riscul poluării apei, de un grup de specialiști internationali, sub coordonarea prof. Paul Whitehead, de la Centrul de Cercetări al Mediului Acvatic al Universității Reading din Marea Britanie (acum profesor la Universitatea Oxford), care au tras concluzia că, indiferent de situaţia existentă, riscul poluării accidentale a apei este extrem de redus, iar riscul poluării transfrontaliere este inexistent.
În concluzie, spune NGI, barajul de pe valea Corna va fi de 100 de ori mai sigur decât al oricărei alte construcții similare din lume, iar probabilitatea de a nu funcționa în siguranță este de 1.000 de ori mai mică decât al oricărei alte structuri similare din întreaga lume.Totodată, conform studiului de evaluare a impactului economic al proiectului, realizat de compania britanică Oxford Policy Management (OPM), investiția de la Roșia Montană va avea o contribuţie potenţială de 19 miliarde USD la PIB-ul României. În mod direct, beneficiul provine din impozite, taxe pe profit, salarii, proprietăţi, accize, taxe de exploatare şi redevențe, iar în mod indirect ca urmare a efectului de multiplicare generat de proiect pe întreaga sa durată de viaţă.

luni, 17 octombrie 2011

Locurile de muncă – mină de aur pentru locuitorii din Roşia Montana


Aurul de la Roşia Montana a suscitat în jurul său interese din cele mai diverse, mai ales după ce o companie canadiană a făcut prospecţii şi a ajuns la concluzia că există o rezervă de peste 300 tone de aur în rezervele miniere de aici. Din acel moment, a început gâlceava pe aurul Apusenilor. Pe motiv că se folosesc cianuri la extragerea aurului, deşi în paranteză fie spus în toată lumea tehnologia este aceiaşi, subiectul a încins spiritele în lumea politică. Compania a depus documentaţia de mediu din anul 2008 la ministerul mediului, dar până acum nu a primit niciun răspuns. Acum subiectul este cu atât mai mult în atenţia opiniei publice cu cât preşedintele Traian Băsescu s-a declarat un susţinător al proiectului.

România are de câştigat 4 miliarde euro
La începutul acestei săptămâni am bătut cu piciorul Apusenii şi am stat pe aurul de la Roşia Montana. Zona este una săracă, iar asta se vede cu ochiul liber. Oamenii au trăit din minerit aici şi, din 2006 de când a fost închisă mina nu trăiesc decât cu speranţa că într-o zi se va redeschide şi vor avea locuri de muncă. Asta din punct de vedere social. Proiectul Roşia Montana este însă mult mai mult decât unul social. Cătălin Hosu, managerul de comunicare al corporaţiei, ne-a explicat ce include proiectul companiei canadiene în cazul în care va primi acordul de mediu din partea comisiei ce funcţionează pe lângă ministerul Mediului.
Din punct de vedere financiar, România ar avea de câştigat 4 miliarde euro, din care 1,8 miliarde vor intra la bugetul de stat, iar 2,2 miliarde euro reprezintă bani cheltuiţi de companie pentru resurse umane, construcţii, etc. Investiţia iniţială se va ridica la aproape 2 milioane de euro şi se va derula pe parcursul mai multor ani. Cătălin Hossu ne spunea că din momentul în care se va primi avizul de mediu vor mai fi necesari alţi 2 ani pentru construirea fabricii şi pregătirea carierelor de extracţie. Mina va avea trei cariere, două fiind deja exploatate chiar şi de statul român, iar cea de-a treia urmând a fi înfiinţată. Mina va funcţiona timp de 16 ani, iar după acest timp costurile aferente reabilitării şi închiderii minelor vor fi suportate de corporaţie.

3.600 locuri de muncă pentru locuitorii din zonă
În zonă, 80% dintre locuitori nu au locuri de muncă. Minele de la Roşia Montana vor înfiinţa aproape 3.600 de noi locuri de muncă, iar pentru această zonă locurile de muncă sunt chiar o mină de aur. În perioada etapei de construcţie, 2.300 de persoane îşi vor putea găsi un loc de muncă, iar pe parcursul exploatării va fi nevoie de 800 de persoane angajate.

Apele sunt roşii la Roşia Montana
La Roşia Montana sunt probleme mult mai mari în ceea ce priveşte poluarea. De 2.000 de ani la Roşia Montana s-a făcut minerit. Apele care curg din munţi sunt roşii şi, de aici, probabil şi numele localităţii. Principala sursă de poluare a mediului este apa acidă. Din galeriile miniere ce totalizează 140 km, se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. În cursurile de apă din Roşia Montană, depăşirile limitelor legale pentru substanţe chimice sunt foarte mari, astfel de 3 ori pentru cadmiu, 3,4 ori pentru arsen, 64 de ori pentru fier si de 110 ori pentru zinc. Pentru combaterea poluării, compania Roşia Montana Gold Corporation va construi o staţie de tratare a apei, astfel încât nicio picătură de apă poluată să nu mai ajungă în Arieş.
Proiectul corproraţiei cuprinde şi o componentă de refacere a patrimoniului cultural, a centrului localităţii Roşia Montana, astfel încât zona să fie atractivă pentru turişti. De altfel, după închiderea minelor, una dintra cariere va fi transformată într-un lac de agrement. Despre Roşia Montana s-ar mai putea spune multe, însă ne oprim deocamdată aici.