vineri, 21 octombrie 2011

Comunitatea întreabă, compania Roşia Montană Gold Corporation răspunde


1. Cât câştigă statul român din extragerea aurului de la Roşia Montană?
Proiectul Roşia Montană aduce beneficii substanţiale economiei României, curăţă poluarea existentă în zonă şi restaurează şi pune în valoare patrimoniul cultural local. Puţini ştiu că planul de afaceri al proiectului minier, în care statul român este partener, prevede beneficii totale de 4,2 miliarde de dolari pentru economia ţării, adică peste 50% din beneficiile proiectului.
Din această sumă, 1,8 miliarde de dolari vor intra direct la bugetul țării. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19,31% din acţiunile companiei RMGC, din redevenţa minieră şi din taxele şi impozitele achitate direct către bugetul statului: local, județean şi naţional. Iar 2,4 miliarde de dolari reprezintă cheltuielile în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie, de operare și de reabilitare ecologică.
Trebuie subliniat și că investiţia totală necesară proiectului minier Roşia Montană este de aproape 2 miliarde de dolari. Până acum, din această sumă s-au investit peste 450 milioane de dolari. Faza de construcţie va aduce în țară încă aproape 876 milioane de dolari, iar restul investiției se va face în fazele de dezvoltare şi de închidere a minei. Toți aceşti bani vor intra în economia României.
2. Cât de sigur va fi iazul de decantare de pe Valea Cornei?
Una dintre îngrijorările cetăţenilor privind proiectul Roşia Montană a fost aceea a siguranţei barajului iazului de decantare propus în valea Cornei. Pentru că cei interesaţi de acest aspect vor să afle mai multe, publicăm concluziile experţilor de la Institutul Norvegian de Geotehnică (NGI), care au evaluat proiectul acestui baraj proiectat de firma americană Montgomery Watson Harza (MWH – liderul mondial în domeniu).
Proiectul realizat de MWH a folost criterii suplimentare pentru a creşte gradul de siguranţă în funcționare a barajului. De exemplu, în mod obișnuit la nivel mondial, iazurile de decantare sunt proiectate să poată înmagazina o singură precipitaţie maximă probabilă (PMP). Însă, în cazul proiectului RMGC, iazul va putea stoca două precipitaţii maxim probabile consecutive, iar probabilitatea ca acest eveniment să se producă este de 1 la 100 de milioane de ani.
Această capacitate de stocare suplimentară neobişnuit de mare, alături de ceilalţi parametri de proiectare la care a fost gândit şi proiectat iazul de decantare al RMGC, conferă o creștere extrem de importantă a siguranței de funcționare a sistemului iazului de decantare.
A fost analizat și riscul poluării apei, de un grup de specialiști internationali, sub coordonarea prof. Paul Whitehead, de la Centrul de Cercetări al Mediului Acvatic al Universității Reading din Marea Britanie (acum profesor la Universitatea Oxford), care au tras concluzia că, indiferent de situaţia existentă, riscul poluării accidentale a apei este extrem de redus, iar riscul poluării transfrontaliere este inexistent.
În concluzie, spune NGI, barajul de pe valea Corna va fi de 100 de ori mai sigur decât al oricărei alte construcții similare din lume, iar probabilitatea de a nu funcționa în siguranță este de 1.000 de ori mai mică decât al oricărei alte structuri similare din întreaga lume.Totodată, conform studiului de evaluare a impactului economic al proiectului, realizat de compania britanică Oxford Policy Management (OPM), investiția de la Roșia Montană va avea o contribuţie potenţială de 19 miliarde USD la PIB-ul României. În mod direct, beneficiul provine din impozite, taxe pe profit, salarii, proprietăţi, accize, taxe de exploatare şi redevențe, iar în mod indirect ca urmare a efectului de multiplicare generat de proiect pe întreaga sa durată de viaţă.

luni, 17 octombrie 2011

Locurile de muncă – mină de aur pentru locuitorii din Roşia Montana


Aurul de la Roşia Montana a suscitat în jurul său interese din cele mai diverse, mai ales după ce o companie canadiană a făcut prospecţii şi a ajuns la concluzia că există o rezervă de peste 300 tone de aur în rezervele miniere de aici. Din acel moment, a început gâlceava pe aurul Apusenilor. Pe motiv că se folosesc cianuri la extragerea aurului, deşi în paranteză fie spus în toată lumea tehnologia este aceiaşi, subiectul a încins spiritele în lumea politică. Compania a depus documentaţia de mediu din anul 2008 la ministerul mediului, dar până acum nu a primit niciun răspuns. Acum subiectul este cu atât mai mult în atenţia opiniei publice cu cât preşedintele Traian Băsescu s-a declarat un susţinător al proiectului.

România are de câştigat 4 miliarde euro
La începutul acestei săptămâni am bătut cu piciorul Apusenii şi am stat pe aurul de la Roşia Montana. Zona este una săracă, iar asta se vede cu ochiul liber. Oamenii au trăit din minerit aici şi, din 2006 de când a fost închisă mina nu trăiesc decât cu speranţa că într-o zi se va redeschide şi vor avea locuri de muncă. Asta din punct de vedere social. Proiectul Roşia Montana este însă mult mai mult decât unul social. Cătălin Hosu, managerul de comunicare al corporaţiei, ne-a explicat ce include proiectul companiei canadiene în cazul în care va primi acordul de mediu din partea comisiei ce funcţionează pe lângă ministerul Mediului.
Din punct de vedere financiar, România ar avea de câştigat 4 miliarde euro, din care 1,8 miliarde vor intra la bugetul de stat, iar 2,2 miliarde euro reprezintă bani cheltuiţi de companie pentru resurse umane, construcţii, etc. Investiţia iniţială se va ridica la aproape 2 milioane de euro şi se va derula pe parcursul mai multor ani. Cătălin Hossu ne spunea că din momentul în care se va primi avizul de mediu vor mai fi necesari alţi 2 ani pentru construirea fabricii şi pregătirea carierelor de extracţie. Mina va avea trei cariere, două fiind deja exploatate chiar şi de statul român, iar cea de-a treia urmând a fi înfiinţată. Mina va funcţiona timp de 16 ani, iar după acest timp costurile aferente reabilitării şi închiderii minelor vor fi suportate de corporaţie.

3.600 locuri de muncă pentru locuitorii din zonă
În zonă, 80% dintre locuitori nu au locuri de muncă. Minele de la Roşia Montana vor înfiinţa aproape 3.600 de noi locuri de muncă, iar pentru această zonă locurile de muncă sunt chiar o mină de aur. În perioada etapei de construcţie, 2.300 de persoane îşi vor putea găsi un loc de muncă, iar pe parcursul exploatării va fi nevoie de 800 de persoane angajate.

Apele sunt roşii la Roşia Montana
La Roşia Montana sunt probleme mult mai mari în ceea ce priveşte poluarea. De 2.000 de ani la Roşia Montana s-a făcut minerit. Apele care curg din munţi sunt roşii şi, de aici, probabil şi numele localităţii. Principala sursă de poluare a mediului este apa acidă. Din galeriile miniere ce totalizează 140 km, se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. În cursurile de apă din Roşia Montană, depăşirile limitelor legale pentru substanţe chimice sunt foarte mari, astfel de 3 ori pentru cadmiu, 3,4 ori pentru arsen, 64 de ori pentru fier si de 110 ori pentru zinc. Pentru combaterea poluării, compania Roşia Montana Gold Corporation va construi o staţie de tratare a apei, astfel încât nicio picătură de apă poluată să nu mai ajungă în Arieş.
Proiectul corproraţiei cuprinde şi o componentă de refacere a patrimoniului cultural, a centrului localităţii Roşia Montana, astfel încât zona să fie atractivă pentru turişti. De altfel, după închiderea minelor, una dintra cariere va fi transformată într-un lac de agrement. Despre Roşia Montana s-ar mai putea spune multe, însă ne oprim deocamdată aici.

miercuri, 12 octombrie 2011

Scrisoare deschisa a unei locuitoare din Rosia Montana adresata opozantilor proiectului RMGC:”De ce refuzati sansa oamenilor din Rosia de a trai mai bine?”


Astazi, va prezint SCRISOAREA DESHISA adresata romanilor de catre Maria C. (foto). Numele acestei femei este unul comun si (poate!) multora nu spune nimic. Maria este o femeie simpla. E una dintre milioanele de femei din aceasta tara care s-a saturat de saracie. Si de aceea nu mai vrea sa taca. Maria traieste de zeci de ani la Rosia Montana. Acolo s-a nacut, acolo a trait, acolo si-a intemeiat o familie… Cunoaste mai bine ca oricine zona. Stie ca de pe urma profesiei de miner a sotului sau a avut bani sa-si dea copii la scoala si a avut de-ale gurii. Insa, de ani buni, mineritul e o amintire la Rosia Montana. De cand s-a inchis mina, barbatul si feciorii Mariei nu au o slujba, asemenea altor mii de tineri. Acum, pentru Rosia Montana mai exista o sansa, poate ultima: proiectul propus de RMGC. Un business minier modern, in urma caruia oamenii din Rosia Montan pot prospera. Satula de vorbele celor care nici macar nu au calcat pe la Rosia Montana, dar care se opune proiectului miner propus de RMGC, Maria a decis ca e vreme sa vorbeasca. Si, prin intermediul unei SCRISORI DESCHISE remise redactiei noastre, a adresat cateva randuri opozantilor proiectului de la Rosia Montana.
“Am tot citit parerile celor care voteaza impotriva proiectului si opiniile lor impotriva a ceea ce se “intimpla” la Rosia Montana! Si traind in zona nu-mi pot explica de ce atita impotrivire. Incepand de la onoratii membrii ai Academiei Romane, care, oare pe unde se aflau in anii “70, cind s-a inceput exploatarea Cetatii Romane de la Rosia? Nu s-au cutremurat cind a disparut “scaunul imparatului”? Pentru cine nu stie ce va sa zica “scaunul imparatului”, nu dau explicatii! Dar daca tot se implica si isi dau cu pararea, ar trebui sa stie! Toate opiniile acestea rauvoitoare sint lipsite de o gandire corecta a situatiei. Ce aparati de fapt? Si de cine? Ce doriti pentru locuitorii din Rosia Montana? Spuneti ca Rosia apartine Romaniei. De acord. Dar pana acuma cui a apartinut? De ce n-a venit nimeni pana acum sa sprijine oamenii de la Rosia Montana? Sigur ca o parte a locuitorilor au dus-o si o duc bine inca. Dar va spun eu de ce. Fie pentru ca au lucrat la vechea Exploatare miniera, sau la Cuprumin, de unde “descurcareti” fiind si-au facut “plinul”, fie ca au avut de-a face cu alte “invirteli” care le-a adus prosperitate, spre deosebire de cei multi, care numai din salariu, a fost foarte greu sa faca mare lucru. Ca sa nu mai vorbesc de padurarul comunei. Oare cum a putut el sa-si ridice ditamai casoaiele din leafa de bugetar ? Oare cum ? Ei bine, toti acestia nu au nici un motiv sa admita schimbarea ! Pentru ei, poate este Rosia un colt de rai. Dar pentru cei multi ? Citeam in ziare ce bogatii inestimabile sunt la Rosia! Eu m-am nascut si traiesc aici de ceva vreme, dar nu le-am descoperit. In afara de pietroaie, noroi si mocirla, ape rosii de galita, sase luni de iarna grea, drumuri rele si in guste, mizerii si gunoaie nu mai e nimic la Rosia Montana. Ati fost vreodata iarna la Rosia, pentru a vedea ce colt de rai e atunci cind trebuie sa cari lemnele printre ziduri si carari inguste de la distanta mare de casa, pentru a te incalzi? Ati facut drum prin zapada mare pentru a ajunge la magazin ca sa-ti cumperi cele de trebuinta? Daca nu, de ce refuzati sansa oamenilor din Rosia de a trai mai bine? E usor de facut comentarii cind vii o data pe an, eventual vara, si tragi concluzia: acest “colt de rai” trebuie pastrat asa! Pentru cine? Toti fac atita caz de vestigiile arheologice. Oare daca nu era aceasta companie RMGC, cine aloca banii pentru a face sapaturi si cine ar fi creat santiere arheologice ani de-a rindul, santiere in care au lucrat sute de oameni din zona, oameni care au avut de bine de rau, asigurata existenta cel putin sase luni pe an. De ce nimeni nu spune aceste lucruri pozitive care s-au intimplat si se intimpla la Rosia Montana? Pentru ca sintem ingusti la minte si ne dam cu parerea fara a privi realitatea asa cum este. De ce o fi devenit Rosia Montana o problema nationala, iarasi nu imi dau seama! Singurii care au dreptul sa decida asupra viitorului acestui loc suntem doar noi, cei din Rosia Montana!”

Sursa articolului: http://ovidiuzara.wordpress.com/2011/10/12/95-dintre-localnicii-din-rosia-montana-sustin-proiectul-rmgc/


luni, 10 octombrie 2011

Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana considera ca Victor Ponta se opune crearii a peste 3000 de locuri de munca in Rosia Montana

Grupul de Sustinere respinge pozitia liderului Partidului Social Democrat, Victor Ponta, de a se opune demararii unui proiect industrial atat de important precum este cel de la Rosia Montana.
Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana cuprinde peste 50 de membri, reprezentand organizaţii nonguvernamentale, primarii din judetele Alba si Hunedoara, universitați cu traditie, precum și asociatii patronale si organizatii sindicale reprezentative la nivel regional și national.

Victor Ponta a declarat ca proiectul minier Rosia Montana trebuie sa ramana in continuare blocat, nereusind sa dea argumente convingatoare pentru miile de oameni din zona Muntilor Apuseni care isi doresc doar dreptul la o viata decenta prin relansarea mineritului.

Este surprinzator cum un presedinte de partid social-democrat se supune mai presus de toate valorilor ecologiei - dupa cum dumnealui insusi s-a declarat un "ecologist convins, habotnic" - abandonand valorile traditional sociale precum promovarea crearii de locuri de munca.

Invitam toti politicienii si in special pe domnul Victor Ponta sa se informeze la fata locului pentru a constata saracia si somajul care au atins cote inimaginabile si disperarea localnicilor care, in lipsa mineritului practicat din tata in fiu, nu mai au alta sursa de venit. Situatia dramatica a locuitorilor din Muntii Apuseni, precum si cea a tuturor oamenilor din fostele comunitati miniere, ar trebui sa fie adevarata preocupare a unui parlamentar trimis in Parlamentul Romaniei sa se lupte pentru o viata mai buna pentru acestia.

Constatam zilele acestea cum investitori importanti din Ardeal, precum Nokia, decid sa paraseasca Romania. Fara investitii semnificative, tara nu va putea traversa criza economica severa in care se gaseste. Proiectul Rosia Montana este in masura sa relanseze intreaga industrie miniera din Romania, fiind o investitie responsabila si solida, care aduce peste 3000 de locuri de munca atat de necesare in zona. Invitam politicienii si factorii de decizie sa se gandeasca la viitorul oamenilor si la posibilitatea unei vieti mai bune prin realizarea marilor proiecte industriale care asteapta sa fie demarate.

Consiliul Coordonator al Grupului de Sustinere a Proiectului Rosia Montana: 

Eugen Furdui - Primarul localitatii Rosia Montana
Ion Popescu - Presedintele Confederatiei Sindicale Nationale "Meridian"
Tiberiu Andrioaiei - Directorul general al Patronatului Societatilor din Constructii
Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu - Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania 



Sursa articolului: http://www.administratie.ro/articol.php?id=37708

marți, 4 octombrie 2011

Comisia Europeană susţine că nu intenţionează să interzică mineritul cu cianuri

Comisia Europeană susţine că nu are în prezent niciun proiect legislativ privind interzicerea în viitor a mineritul cu cianuri, precizând că prioritatea sa este de a se asigura că statele membre aplică pe deplin directiva privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă.

Poziţia executivului european a venit ca reacţie la scrisoarea unui grup de 16 europarlamentari, iniţiată de eurodeputatele Daciana Sârbu (PSD) şi Renate Weber (PNL) şi care critică atitudinea CE în privinţa mineritului cu cianuri.

În ceea ce priveşte introducerea unei interdicţii generale privind tehnologiile miniere cu cianuri, propusă de rezoluţia de la 5 mai 2010 a PE, Comisia 'consideră că o astfel de interdicţie nu este justificată din perspectivele privind mediul şi sănătatea'.

Actuala legislaţie privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă (Directiva 2006/21/EC) include 'cerinţe precise şi stricte, care ar trebui să asigure un nivel corespunzător de siguranţă a facilităţilor pentru deşeurile din minerit', se arată în răspunsul Comisiei.

"Valorile limită pentru depozitarea de cianuri definite în Directivă sunt extrem de scăzute şi implică, în practică, necesitatea de a distruge înainte de depozitare majoritate cianurilor folosite. Aceste prevederi au fost introduse în urma accidentului de la Baia Mare (n.r. - din 2000) pentru a evita repetarea condiţiilor şi consecinţelor acelui accident", notează executivul de la Bruxelles, care consideră, de asemenea, esenţială asigurarea aplicării depline a Directivei de către statele membre, urmând, în consecinţă, să ia măsuri adecvate în acest sens.

Executivul european mai menţionează că, din informaţiile de care dispune, 'nu există pe piaţă nicio alternativă adecvată la folosirea de cianuri pentru extracţia de aur'.

"În majoritatea depozitelor europene, aurul este legat de alte metale, ceea ce înseamnă că este necesară o metodă de separare. O interdicţie generală asupra folosirii de cianuri ar implica închiderea minelor existente care operează pe baza standardelor stricte definite în Directivă (...). O interdicţie totală a cianurilor ar implica astfel oprirea extracţiilor din Europa şi, în consecinţă, creşterea importurilor de aur din ţări cu standarde deseori slabe privind societatea şi mediul", precizează CE.

Comisia îşi exprimă totodată intenţia de a continua să urmărească îndeaproape posibilele progrese tehnologice în sectorul minier pentru a se asigura că sunt puse în practică 'cele mai bune tehnici disponibile', aşa cum se cere în Directivă. Executivul european notează că va urmări progresele tehnologice în acest sector, iar dacă în următorii ani vor apărea tehnici alternative, atunci dezbaterea ar putea fi redeschisă.

O opţiune posibilă este, în viziunea Comisiei, căutarea de alternative la minerit ca metodă de a extrage aur. CE menţionează, spre exemplu, că ar putea fi extrase cantităţi semnificative de aur din deşeuri de echipamente electrice şi electronice în România, în special de la telefoanele mobile. "Îmbunătăţirea colectării şi reciclării de e-deşeuri (n.r. - deşeuri electrice şi electronice) în România ar însemna o nevoie redusă de minerit şi, implicit, de utilizare de cianuri", precizează Comisia.

Un număr de 16 europarlamentari, reprezentând toate grupurile politice importante din PE, au trimis, la iniţiativa eurodeputatelor Daciana Sârbu (PSD) şi Renate Weber (PNL), o scrisoare comună comisarului european pentru mediu, Janez Potocnik, prin care critică atitudinea Comisiei Europene în privinţa mineritului cu cianuri.

Europarlamentarii solicită CE explicaţii cu privire la lipsa de reacţie a acestui for faţă de rezoluţia PE de la 5 mai 2010 privind interzicerea cianurilor în minerit, 'atitudine care încurajează guvernul României să poarte discuţii despre aprobarea proiectului minier pe bază de cianuri de la Roşia Montană', se arată într-un comunicat.



Sursa articolului: http://www.antitepari.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=83372:comisia-european-susine-c-nu-intenioneaz-s-interzic-mineritul-cu-cianuri&catid=1:ultimile-tiri&Itemid=78