Aurul de la Roşia Montana a suscitat în jurul său interese din cele mai diverse, mai ales după ce o companie canadiană a făcut prospecţii şi a ajuns la concluzia că există o rezervă de peste 300 tone de aur în rezervele miniere de aici. Din acel moment, a început gâlceava pe aurul Apusenilor. Pe motiv că se folosesc cianuri la extragerea aurului, deşi în paranteză fie spus în toată lumea tehnologia este aceiaşi, subiectul a încins spiritele în lumea politică. Compania a depus documentaţia de mediu din anul 2008 la ministerul mediului, dar până acum nu a primit niciun răspuns. Acum subiectul este cu atât mai mult în atenţia opiniei publice cu cât preşedintele Traian Băsescu s-a declarat un susţinător al proiectului.
România are de câştigat 4 miliarde euro
La începutul acestei săptămâni am bătut cu piciorul Apusenii şi am stat pe aurul de la Roşia Montana. Zona este una săracă, iar asta se vede cu ochiul liber. Oamenii au trăit din minerit aici şi, din 2006 de când a fost închisă mina nu trăiesc decât cu speranţa că într-o zi se va redeschide şi vor avea locuri de muncă. Asta din punct de vedere social. Proiectul Roşia Montana este însă mult mai mult decât unul social. Cătălin Hosu, managerul de comunicare al corporaţiei, ne-a explicat ce include proiectul companiei canadiene în cazul în care va primi acordul de mediu din partea comisiei ce funcţionează pe lângă ministerul Mediului.
Din punct de vedere financiar, România ar avea de câştigat 4 miliarde euro, din care 1,8 miliarde vor intra la bugetul de stat, iar 2,2 miliarde euro reprezintă bani cheltuiţi de companie pentru resurse umane, construcţii, etc. Investiţia iniţială se va ridica la aproape 2 milioane de euro şi se va derula pe parcursul mai multor ani. Cătălin Hossu ne spunea că din momentul în care se va primi avizul de mediu vor mai fi necesari alţi 2 ani pentru construirea fabricii şi pregătirea carierelor de extracţie. Mina va avea trei cariere, două fiind deja exploatate chiar şi de statul român, iar cea de-a treia urmând a fi înfiinţată. Mina va funcţiona timp de 16 ani, iar după acest timp costurile aferente reabilitării şi închiderii minelor vor fi suportate de corporaţie.
3.600 locuri de muncă pentru locuitorii din zonă
În zonă, 80% dintre locuitori nu au locuri de muncă. Minele de la Roşia Montana vor înfiinţa aproape 3.600 de noi locuri de muncă, iar pentru această zonă locurile de muncă sunt chiar o mină de aur. În perioada etapei de construcţie, 2.300 de persoane îşi vor putea găsi un loc de muncă, iar pe parcursul exploatării va fi nevoie de 800 de persoane angajate.
Apele sunt roşii la Roşia Montana
La Roşia Montana sunt probleme mult mai mari în ceea ce priveşte poluarea. De 2.000 de ani la Roşia Montana s-a făcut minerit. Apele care curg din munţi sunt roşii şi, de aici, probabil şi numele localităţii. Principala sursă de poluare a mediului este apa acidă. Din galeriile miniere ce totalizează 140 km, se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. În cursurile de apă din Roşia Montană, depăşirile limitelor legale pentru substanţe chimice sunt foarte mari, astfel de 3 ori pentru cadmiu, 3,4 ori pentru arsen, 64 de ori pentru fier si de 110 ori pentru zinc. Pentru combaterea poluării, compania Roşia Montana Gold Corporation va construi o staţie de tratare a apei, astfel încât nicio picătură de apă poluată să nu mai ajungă în Arieş.
Proiectul corproraţiei cuprinde şi o componentă de refacere a patrimoniului cultural, a centrului localităţii Roşia Montana, astfel încât zona să fie atractivă pentru turişti. De altfel, după închiderea minelor, una dintra cariere va fi transformată într-un lac de agrement. Despre Roşia Montana s-ar mai putea spune multe, însă ne oprim deocamdată aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu