1. Cât câştigă statul român din extragerea aurului de la Roşia Montană?
Proiectul Roşia Montană aduce beneficii substanţiale economiei României, curăţă poluarea existentă în zonă şi restaurează şi pune în valoare patrimoniul cultural local. Puţini ştiu că planul de afaceri al proiectului minier, în care statul român este partener, prevede beneficii totale de 4,2 miliarde de dolari pentru economia ţării, adică peste 50% din beneficiile proiectului.
Din această sumă, 1,8 miliarde de dolari vor intra direct la bugetul țării. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19,31% din acţiunile companiei RMGC, din redevenţa minieră şi din taxele şi impozitele achitate direct către bugetul statului: local, județean şi naţional. Iar 2,4 miliarde de dolari reprezintă cheltuielile în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie, de operare și de reabilitare ecologică.
Trebuie subliniat și că investiţia totală necesară proiectului minier Roşia Montană este de aproape 2 miliarde de dolari. Până acum, din această sumă s-au investit peste 450 milioane de dolari. Faza de construcţie va aduce în țară încă aproape 876 milioane de dolari, iar restul investiției se va face în fazele de dezvoltare şi de închidere a minei. Toți aceşti bani vor intra în economia României.
2. Cât de sigur va fi iazul de decantare de pe Valea Cornei?
Una dintre îngrijorările cetăţenilor privind proiectul Roşia Montană a fost aceea a siguranţei barajului iazului de decantare propus în valea Cornei. Pentru că cei interesaţi de acest aspect vor să afle mai multe, publicăm concluziile experţilor de la Institutul Norvegian de Geotehnică (NGI), care au evaluat proiectul acestui baraj proiectat de firma americană Montgomery Watson Harza (MWH – liderul mondial în domeniu).
Proiectul realizat de MWH a folost criterii suplimentare pentru a creşte gradul de siguranţă în funcționare a barajului. De exemplu, în mod obișnuit la nivel mondial, iazurile de decantare sunt proiectate să poată înmagazina o singură precipitaţie maximă probabilă (PMP). Însă, în cazul proiectului RMGC, iazul va putea stoca două precipitaţii maxim probabile consecutive, iar probabilitatea ca acest eveniment să se producă este de 1 la 100 de milioane de ani.
Această capacitate de stocare suplimentară neobişnuit de mare, alături de ceilalţi parametri de proiectare la care a fost gândit şi proiectat iazul de decantare al RMGC, conferă o creștere extrem de importantă a siguranței de funcționare a sistemului iazului de decantare.
A fost analizat și riscul poluării apei, de un grup de specialiști internationali, sub coordonarea prof. Paul Whitehead, de la Centrul de Cercetări al Mediului Acvatic al Universității Reading din Marea Britanie (acum profesor la Universitatea Oxford), care au tras concluzia că, indiferent de situaţia existentă, riscul poluării accidentale a apei este extrem de redus, iar riscul poluării transfrontaliere este inexistent.
În concluzie, spune NGI, barajul de pe valea Corna va fi de 100 de ori mai sigur decât al oricărei alte construcții similare din lume, iar probabilitatea de a nu funcționa în siguranță este de 1.000 de ori mai mică decât al oricărei alte structuri similare din întreaga lume.Totodată, conform studiului de evaluare a impactului economic al proiectului, realizat de compania britanică Oxford Policy Management (OPM), investiția de la Roșia Montană va avea o contribuţie potenţială de 19 miliarde USD la PIB-ul României. În mod direct, beneficiul provine din impozite, taxe pe profit, salarii, proprietăţi, accize, taxe de exploatare şi redevențe, iar în mod indirect ca urmare a efectului de multiplicare generat de proiect pe întreaga sa durată de viaţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu