luni, 19 decembrie 2011

Patrulaterul aurifer are resurse de şapte miliarde de dolari

În patrulaterul aurifer, zonă situată între Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Stănija şi Brad, zac neexploatate peste 30.000 tone cupru, 100 tone de aur, 1.000 tone de argint şi 100.000 de plumb, conform datelor ANMR.


Dacă ar fi prelucrate ar aduce un beneficiu net de peste cinci miliarde de dolari. Şi aceste date doar din rezultatele explorărilor făcute până acum. Specialiştii susţin că dacă RMGC, companie româno-canadiană care de 12 ani aşteaptă avizele guvernamentale ar trece la implementarea proiectului, adică la exploatare, marii investitori în domeniu ar primi un semnal de deschidere şi ar aduce tehnologie avansată pentru cercetările geologice, altfel decât le-a făcut statul. Rezervele sunt mult mai mari decât cele cunoscute.
Nu mi-aş fi amintit de aceste resurse în valoare de peste şapte miliarde de dolari dacă n-aş fi urmărit aseară reportajul Antenei 1 făcut în Senegal; Gambia, Guineea Bissau, acolo unde omul de afaceri român Ovidiu Tender a reuşit să concesioneze zeci de mii de kilometri pătraţi. În Bissau are în stăpânire toată suprafaţa ţării, asta ca rezultat al memorandumului semnat recent cu guvernul ţării africane. Omul de afaceri atât de hulit în propria ţară, de-o modestie rară pentru un milionar, a reuşit prin firma sa Prospecţiuni S.A: să devanseze mari corporaţii mondiale ca Exxon Mobile, Shell, British Petroleum, numai prin profesionalismul echipei sale formate în aproape 20 de ani. Când minele de stat falimentau, iar Petrom înregistra un million de dolari pierdere pe zi, specialiştii români ai firmei sale forau peste mări şi ţări. România a avut una dintre cele mai puternice şcoli de explorare şi de prelucrare a ţiţeiului după deschiderea la Lucăceşti-Bacău a primei rafinării din lume, atestate documentar, condusă de N. Choss în anul 1840 şi M.Heimsohn în 1844. Astăzi, oameni care n-au construit nimic pozează în salvatorii unei naţiuni bogate la resurse, dar prost administrate. O ţară care nu are elite pare o ţară fără cap.
Dacă în Africa taxa de exploatare nu există, la noi e de 25.000 de lei pe kilometru pătrat. Şi doar în patrulaterul aurifer sunt 2.500 de kmp. Dacă punem la socoteală şi redevenţa de 4%, statul ar câştiga câteva milioane de dolari pe lună. În plus prin redeschiderea minelor, pentru care există deja peţitori, vreo 20.000 de locuitori ar ieşi din şomaj şi nu cu salarii ca la stat. Recent, am trecut prin Crucea, localitate în care statul exploatează unica mină de uraniu. Salariile nu depăşesc 1600 de lei. La cele private, minerii s-ar bucura nu numai de condiţii mai avantajoase tehnologic, dar şi material.
Practica a demonstrate-o. Ovidiu Tender este primit în Africa de reprezentanţii statelor ca un salvator. De ce a preferat continental negru? Simplu, pentru că are facilităţi mai bune şi mai multă linişte. Acasă, este hărţuit. Şi nu i se oferă niciun avantaj. În istoria poporului român boierii erau respectaţi. Frédéric Damé, în celebra sa carte memorialistică spunea că slugile acelor vremi se sinucideau după ce le mureau stăpânii. Românii au avut un cult pentru boieri, drept dovadă că în limba română îşi păstrează şi azi nealterată forţa simbolică.

Şansa României de a reduce dependenţa de importuri

Doar 10% din materiile prime utilizate în UE se produc pe continent. Exploatările miniere sunt singura soluţie pentru noi, dar şi pentru Europa, pentru a deveni mai independenţi.

Uniunea Europeană are nevoie să utilizeze toate posibilităţile pentru a-şi reduce de pendenţa de importurile de materii prime, potrivit specialiştilor inter naţionali chestionaţi de EVZ.

"Maximum 10% din materiile prime care sunt folosite pe continent sunt din producţia internă, restul din export. Şi România şi Europa au nevoie să-şi folosească toate resursele pentru a reduce această dependenţă de importuri de materii prime", a afirmat Seppo Maula, consultant în domeniul industriei miniere din Finlanda, la cea de-a doua Conferinţă Naţională a Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.

Regulile europene trebuie respectate
Potrivit acestuia, exploatările miniere sunt singura soluţie reală de a diminua această dependenţă de importuri. Uniunea Europeană cumpără peste 90% din materiile prime de care are nevoie din toate colţurile lumii.
Potrivit lui Maula, este important pentru oamenii din zonele unde au loc exploatări să ştie ce se întâmplă cu adevărat acolo şi ce riscuri reprezintă activităţile respective.
Totodată, este important să existe o colaborare solidă între compania minieră şi autorităţile locale şi să existe un plan bine pus la punct în cazul unor evenimente neprevăzute.
În plus, spune consultantul, autorităţile locale trebuie să le ofere oamenilor răspunsurile pe care aceştia le vor în legătură cu toate avantajele şi dezavantajele care derivă dintr-o exploatare minieră.
Maula a subliniat că şi în România funcţionează regulile Uniunii Europene în ceea ce priveşte mineritul, iar acestea trebuie respectate.

Locurile de muncă sunt prioritare
Cele mai importante aspecte ale unei exploatări miniere sunt crearea de locuri de muncă, utilizarea serviciilor locale existente şi respectarea regulilor impuse de Uniunea Europeană, a declarat Katariina Kinnunen, director pentru dezvoltare în cadrul primăriei oraşului finlandez Kittilä.
Potrivit acesteia, este esenţială stabilirea unui set de reguli clare şi dure privind industria mineritului, iar autorităţile locale trebuie să vegheze la respectarea lor.
"În Finlanda, populaţia are încredere în autorităţile locale. Acestea au rolul extrem de important de a-i informa pe oameni asupra tuturor aspectelor referitoare la o exploatare minieră. Este foarte importantă şi cooperarea dintre compania minieră respectivă şi autorităţile locale", a subliniat Kinnunen.
Potrivit oficialului finlandez, exploatarea minieră din oraşul Kittilä a creat peste 600 de locuri de muncă, iar investiţiile totale au fost de 400 de milioane de euro.

România ar putea produce mai mult aur decât Finlanda
Finlanda este cel mai mare producător de aur din Uniunea Europeană, iar statul are ca obiectiv dezvoltarea accelerată a industriei extractive şi atingerea poziţiei de lider mondial în utilizarea sustenabilă a mineralelor până în 2050, potrivit unei strategii economice publicate de Guvernul de la Helsinki.
România are posibilitatea să ia locul Finlandei în fruntea clasamentului, pentru că doar de la Roşia Montană se vor extrage 15 tone de aur pe an, fără să mai punem la socoteală alte proiecte miniere în diverse faze de dezvoltare.
În luna septembrie a acestui an, Janez Potocnik, comisar european de mediu, a subliniat poziţia Comisiei Europene cu privire la faptul că interzicerea cianurii în minerit nu se justifică.
Acum câteva zile, oficialul european a reiterat acest lucru şi a subliniat că nu este de competenţa Comisiei Europene să se pronunţe cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană, decizia revenind în totalitate autorităţilor de la Bucureşti.






vineri, 16 decembrie 2011

Aurul de la Roşia Montană, la cel mai mare târg de minerale din Europa

În perioada 28-30 octombrie 2011, a avut loc la München cel mai mare târg de minerale, roci şi fosile, expoziţie la care au participat aproape 1300 de firme de specialitate şi asociaţii din 56 de ţări.

La expoziţie au participat şi geologi din cadrul Societăţii Geologice Române (SGR) – filiala Alba. Participarea geologilor de la Alba Iulia a fost posibilă datorită sprijinului acordat de compania Roşia Montană Gold Corporation.
”A fost o bună ocazie de îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere şi lărgire a orizontului profesional al celor care activează în domeniul minier, geologic şi de colecţionare de eşantioane mineralogice. Am putut participa la acest târg datorită sprijinului financiar acordat de compania Roşia Montană Gold Corporation care susţine evenimente de acest gen şi nu numai”, afirmă Ştefan Dikai, membru al Societăţii Geologice Române, filiala Alba.

Grupul român a fost asteptat de o veche cunostintã, Erwin Schäffer, colecþionar de flori de minã si detinãtorul unei colectii bogate si valoroase de asemenea esantioane mineralogice, exclusiv din România.

“Ani la rând am organizat excursii mineralogice cu intrări în diferite mine din România. Sunt un bun cunoscător al minelor din această ţară, mai ales ale celor din bazinul minier Baia Mare şi Munţii Apuseni. Sunt membru al VFMG, adică Asociaţia prietenilor mineralogiei şi Geologiei şi HMV – Asociaţia Mineralelor din Heilbronn şi sunt un cunoscător al eşantioanelor mineralogice româneşti”, spune domnul Erwin Schäffer.


(Sursa articolului)

Sanda Lungu: „Stau pe aur, dar la ce mă ajută, când nu am în casă ce îmi trebuie”

Sanda Lungu, localnica din Roşia Montană, care apare în unul dintre spoturile „Scrisoare către România” a impresionat milioane de români prin naturaleţea cu care îşi prezintă povestea.
A reuşit să adune peste 25 de milioane de vizualizării ale înregistrării pe site-ul www.scrisoarecatreromania.ro.
Ea a venit în redacţia Monitorul de Cluj pentru a răspunde cu aceeaşi sinceritate întrebărilor jurnaliştilor. „E povestea mea, nu poate să-mi spună cineva ce să zic, nu ştie nimeni ce necazuri am eu, ce e la mine în suflet, ce e la mine în casă”, a spus ea.
Femeia de 42 de ani şi-a făcut cunoscute problemele în încercarea de se salva şi de a salva zona Roşia Montană de la sărăcie prin demararea proiectului de extragere a aurului din zonă.
Chiar dacă doar câteva poveşti de-ale locuitorilor sunt prezentate prin intermediul campaniei, numărul celor care întâmpină probleme financiare din cauză că nu au un loc de muncă este foarte mare. „Eu sunt una dintre mamele care am avut curajul să ies în faţă şi să-mi spun povestea. Ca mine sunt multe femei, care nu au locuri de muncă. Sunt atât fete, cât şi mame. Pentru cele care aveam copii e şi mai dificil. Trebuie să ne gândim şi la ei, să le oferim ceea ce au nevoie. Mie mi se rupe sufletul că trebuie să le refuz copiilor, lucruri care de fapt sunt necesare”.

joi, 15 decembrie 2011

Sărbătoarea Pomului de Crăciun la Roşia Montană

Zilele trecute, Primăria din Roşia Montană a organizat sărbătoarea Pomului de Crăciun. Aşa după cum ne-a declarat primarul Eugen Furdui, au fost pregătite peste 1000 de pachete cu dulciuri, fructe, bomboane de pom etc. atât pentru copii cât şi pentru cei vârstnici.


Evenimentul a avut loc în Căminul cultural din Cărpiniş. Copiii n-au vrut să rămână datori, astfel că fiecare şcoală din comună a pregătit un program special de colinde şi dansuri populare româneşti, foarte apreciate de către toţi cei prezenţi. Au fost alături de roşieni la această manifestare Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ştefan Bardan – prefectul judeţului, Sorin Bumb – vicepreşedinte al CJ Alba, Raul Tudoraşcu – subprefect, precum şi ataşatul comercial al Ambasadei Canadei la Bucureşti, şi întrega conducere a companiei Roşia Montană Gold Corporation, în frunte cu directorul general Dragoş Tănase. 


Cu această ocazie a fost aprins şi iluminatul de sărbători din localitate. De asemenea, în apropierea zilei Naşterii Domnului, în toate şcolile de pe raza comunei se va organiza sărbătoarea lui Moş Crăciun, precum şi spectacole speciale de colinde. (Alexandra M.)
(Sursa articolului)