vineri, 30 septembrie 2011

Preşedintele României, Traian Băsescu cere guvernului să deblocheze proiectul Roşia Montană



Şeful statului cere miniştrilor din Cabinetul Boc să işi asume răspunderea politică şi să işi dea acordul pentru deblocarea unor exploatări miniee de aur, argit şi cupru.

Preşedintele Traian Băsescu a făcut apel la Guvern să dea drumul unor proiecte mari care sunt blocate de multă vreme.

„Nu vă faceţi iluzia creşterii economice de 3,5%-4%, dacă nu veţi lua decizia de deschidere de exploatări miniere”, a declarat şeful statului, adresându-se miniştrilor prezenţi la Cotroceni cu ocazia depunerii jurământului de investire al noului ministru al Muncii, Sulfina Barbu.

Şeful statului a precizat că este un moment favorabil pentru deblocarea unor „proiecte care zac de prea mulţi ani”. În opinia sa, astfel de proiecte vor genera noi locuri de muncă. Băsescu a spus că trebuie create locuri de muncă inclusiv prin proiecte cum sunt exploatările de aur, argint, cupru.

El a mai adăugat că în ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană, din 1997 nimeni nu a luat nicio decizie.
Din punct de vedere legal, al mediului, există o directivă europeană care sta bileş te că, din 2018, în exploatările de aur, în iazurile de decantare, nu pot fi den sităţi de cianuri mai mari de 10 părţi pe milion.

“Proiectul Roşia Montană este proiectat la o poluare de 5 părţi pe milion de cianuri, la fel cum este cel mai modern proiect minier în Suedia. Am văzut specialişti care spuneau că în cafea sunt şase părţi pe milion cianuri. Eu o să-i invit când începe exploatarea, dacă va începe, să fie primii care beau apă din iazul de la Roşia Montană, să ne demonstreze că apa nu are cianuri la nivel toxic”, a afirmat preşedintele.

Traian Băsescu este de părere că Guvernul trebuie să se concentreze pe crearea de locuri de muncă, mai ales după ce dezechilibrele macroeconomice au fost rezolvate.

“ În mod categoric, aşa cum lucrurile au fost puse la punct acum, sunt convins că România va avea o creştere puternică a utilizării banilor europeni, care nu sunt însă suficienţi pentru a rezolva problema echilibrului între angajaţi şi pensionari”, a concuzionat Traian Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a spus că Guvernul trebuie să nu ezite să ia decizii care pot ajuta economia să treacă peste această perioadă de criză. El a declarat că România trebuie să-şi exploateze resursele pentru a crea locuri de muncă şi pentru a ajuta trecerea mai uşoară peste perioada de criză, care, crede că se va întinde pe termen mediu, respectiv 2, 3, 4 ani.

“Acolo e un dezastru acum, să vedeţi Arieşelul, care e poluat şi de la Roşia Poeni şi de la Roşia Montană(…) Am cerut Guvernului să-şi asume răspunderea nu numai cu proiectul Roşia Montană. Nu discutăm numai de Roşia Montană. Am cerut curaj să ia decizii pentru deschideri de exploatări de aur, argint, cupru… Nu numai la Rosia Montană, nu numai acolo este aur (..) Mai sunt cel puţin încă două zone cu prezenţă mulţumitoare a aurului(..) Cuprul la Roşia Poieni, trebuie reluată exploatarea. Trebuie reluate în forţă exploatările de uraniu, prospecţiunile şi exploatările de ţiţei. Avem resurse, trebuie exploatate pentru crearea locurilor de muncă şi pentru a ne ajuta să trecem mai uşor perioada de criză”, a declarat Băsescu.

Prezentă la Alba Iulia în urmă cu peste o săptămână, actualul ministru al Muncii, Sulfina Barbu a afirmat şi ea că este de părere că proiectul minier de la Roşia Montană este necesar pentru România.

“Eu cred că proiectul Roşia Montană este un proiect necesar pentru România, deoarece tot realitatea ne demonstrează, a crizei economice, că resursele naturale reprezintă un punct extrem de important în dezvoltarea economică. Dar amintesc că au avut loc dezbaterile publice în timpul mandatului meu, vreo 12 dacă îmi amintesc bine, în care publicul interesat a formulat toate întrebările şi titularul de contract trebuia să răspundă la aceste întrebări, inclusiv cu date tehnice. Eu cred că astăzi proiectul ar trebui să fie matur. Nu cunosc detaliile, el este la Ministerul Mediului, l-am invitat pe domnul ministru Laszlo Borbely în Comisia pentru administraţie să ne facă o informare pe această temă în viitoarea perioadă, dacă sunt îndeplinite condiţiile de mediu şi trebuie să fie îndeplinite şi trebuie să dea investitorul toate asigurările că respectă legislaţia de mediu. Eu cred că nu există nici un impediment, sigur, şi dacă din punct de vedere economic lucrurile sunt clarificate privind partajarea beneficiilor între stat şi investitorul privat. Este un proiect necesar pentru România, dar cu această condiţie-să fie îndeplinite toate condiţiile de mediu”, crede ministrul Muncii, Sulfina Barbu.

Preşedintele Traian Băsescu a mai spus şi cu alte ocazii că aurul reprezintă în momentul de faţă locuri de muncă, iar cine nu poate crea locuri de muncă nu îşi poate scoate ţara din dificultate. Iar România are investiţiile actuale, programe de infrastructură, resursa naturală care se află în pământ: aur, argint şi cupru care trebuie exploatate şi aşa se pot crea locuri de muncă.

Sursa articolului:
http://www.zda.ro/home/presedintele-romaniei-traian-basescu-cere-guvernului-sa-deblocheze-proiectul-rosia-montana.html

marți, 27 septembrie 2011

Reuters: Romania vede o sansa in investitiile in mine de aur si cupru

Romania a decis ca este momentul sa relanseze exploatarea resurselor abundente de aur si cupru, in principal datorita pretului mare al metalelor care permite solicitarea unor redevente mai mari si atragerea unor investitii occidentale vitale, scrie Reuters, potrivit Mediafax.

Intre proiectele avute in vedere se afla cel de la Rosia Montana, al companiei canadiene Gabriel Resources, care are cea mai mare exploatare deschisa de aur din Europa, si privatizarea companiei miniere Cupru Min Abrud.

Presedintele Traian Basescu, un sustinator al acestor afaceri si cu o influenta majora in coalitia aflata la guvernare, cere guvernului sa aprobe proiecte care sa creasca locurile de munca si vrea majorari de taxe pentru majorarea veniturilor bugetare, dupa doi ani de recesiune, se arata in articolul Reuters.

Ministerul de Finante a propus un proiect de lege prin care sa fie majorate redeventele pentru extragerea metalelor pretioase si a cuprului, de la 4% la 6%.

"Nu cred ca masura va descuraja investitiile, avand in vedere ca redeventele vor fi competitive in raport cu cele de la nivel international, astfel incat nu cred ca cresterea de la 4% la 6% va avea un efect negativ", a declarat Stuart McDougall, analist in domeniul minier la firma Jennings Capital din Toronto.

El a aratat ca mediul geologic din Romania este foarte atractiv.

"Acele depozite devin foarte atractive intrucat au un potential mare de productie si o durata mare de viata. Acestea sunt principalele motive pentru care o companie miniera ar vrea sa vina in Romania", a spus McDougall.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Romania are rezerve estimate de 700 tone de aur si 2.000 de tone de argint.
Unele estimari neoficiale plaseaza rezervele de cupru la circa 1-1,5 milioane tone.

China, care este de 40 de ori mai mare decat Romania si cel mai mare producator de aur din lume, are rezerve estimate de aproximativ 1.900 tone de aur, potrivit Asocieatiei Europene pentru Industrii Miniere (Euromines).

Analistii spun ca dupa ani de zile de investitii mici in sectorul minier, dupa caderea comunismului in 1989, Romania a gasit momentul potrivit pentru sustinerea economiei si reducerea deficitului bugetar.

Cotatia aurului a crescut de cinci ori dupa 2001 si a atins nivelul record de 1.920,3 dolari uncia la inceputul acestei luni, dar apoi s-a retras usor.

Pretul cuprului a urcat de la circa 1.500 de dolari tona in 2002 la un maxim de 10.190 dolari tona in februarie. Ulterior, pretul cuprului a scazut cu 30%, la circa 7.100 dolari tona.

In iulie, Ministerul Mediului a acordat Gabriel Resources certificatul de descarcare arheologica pentru proiectul Rosia Montana, un pas important pentru aprobarea finala a acestuia.

Guvernul detine o participatie de 20% la acest proiect, care dateaza de 14 ani.

La Rosia Montana ar putea fi extrase 314 tone de aur si 1.500 tone de argint.

Proiectul, care potrivit companiei va aduce Romaniei peste 4 miliarde de dolari din taxe directe, dividende, oportunitati pentru furnizorii de servicii si locuri de munca, a fost intarziat de opozitia ecologistilor fata de folosirea cianurilor in procesul de extractie.

Pe de alta parte, guvernul urmeaza sa lanseze in aceasta luna licitatia pentru vanzarea integrala a companiei miniere Cupru Min Abrud.

Romania intentiona initial sa vanda doar o participatie minoritara la mina de cupru, care are rezerve estimate de 900.000 de tone, la bursa din Bucuresti.

"Daca sunt realisti in privinta pretului si a procentajului, adica sa dea un pachet majoritar de actiuni si nu doar libertate operationala ofertantului, atunci este foarte probabil sa aiba succes", a declarat Guy Burrow, partener la firma de consultanta Candole din Bucuresti.

Secretarul de stat in Ministerul Economiei Claudiu Stafie a declarat recent ca biroul sau a primit deja 10 scrisori de intentie din partea unor companii miniere occidentale.

Cota unica de impozitare de 16%, forta de munca specializata si prezenta altor companii occidentale in domeniul explorarii vor incuraja investitiile in minerit.

In plus, guvernul a anuntat recent planul de a simplifica procedurile de expropiere, pentru a facilita activitatile de forare.

"Sunt multi mineri experimentati in Romania, impozitul este mic, in ansamblu este un mediu fiscal atractiv. Exista deja o prezenta semnificativa a companiilor miniere occidentale implicate in explorare", a aratat Burrow.

Actiunile Carpathian Gold, la care compania canadiana Barrick Gold detine o participatie de 9%, au crescut puternic in martie, dupa ce a anuntat ca in urma forarii a doua puturi la proiectul Valea Rovina s-au descoperit cantitati mari de aur.

Potrivit estimarilor, proiectul ar contine 7 milioane de uncii de aur.

O alta companie, European Goldfields, anticipeaza ca va deveni un producator de dimensiuni medii prin dezvoltarea a trei proiecte, doua in Grecia si unul in Romania, la Certej.



Sursa articolului: http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/reuters-romania-vede-o-sansa-in-investitiile-in-mine-de-aur-si-cupru-68666/

luni, 19 septembrie 2011

SCRISOARE DESCHISĂ Doamnei europarlamentar Monica Macovei, vicepreşedinte PDL


Stimată doamnă Monica Macovei,

Am urmărit cu atenţie, dar şi cu surprindere, declaraţiile dumneavoastră apărute în presă cu referire la Roşia Montană, din care am înţeles că nu susţineţi mineritul modern. Cred că este posibil să nu fiţi suficient informată asupra acestui subiect. De aceea, doresc prin această scrisoare să vă invit la Roşia Montană ca să vedeţi cu adevărat cum stau lucrurile şi cum trăiesc oamenii de aici cu adevărat.

În numele comunităţii locale ale cărei interese le reprezint, consider că sunt surprinzător de mulţi cei care vor să ne “salveze”, să ia decizii în numele comunităţii de aici, dar fără să ne întrebe şi pe noi ce ne dorim. Toţi oamenii de aici ştiu că activităţile agricole sau creşterea animalelor nu sunt o opţiune reală pentru că pământul de aici nu se pretează la aşa ceva. Am spus-o de nenumărate ori, soluţiile lor sunt insuficiente pentru supravieţuirea comunităţii – împletitul coşurilor de nuiele, culesul fructelor de pădure, agricultura, turismul, fără prosperitatea economică adusă de o dezvoltare industrială.

Din vremuri străvechi mineritul a fost ocupaţia de bază a localnicilor din Roşia Montană şi a celor din localităţile învecinate. Această activitate a asigurat un trai bun oamenilor din Apuseni şi a pus o pâine pe masă pentru noi şi copiii noştri. Statul nu a mai avut bani să subvenţioneze această activitate şi mina de aici s-a închis. Însă norocul nostru în ultimii 12 ani a fost un investitor care doreşte să relanseze la Roşia Montană un minerit modern şi responsabil, să continue tradiţia şi să dea şansa oamenilor de aici să facă ceea ce ştiu – minerit.

Mineritul modern va crea locuri de muncă în Roşia Montană, Abrud, Câmpeni şi comunităţile învecinate.De asemenea, va asigura fondurile necesare pentru a curăţa apele poluate şi pentru a ne ajuta să păstrăm patrimoniul pentru generaţiile viitoare. Investiţia minieră de la Roşia Montană deja asigură sute de locuri de muncă la noi în comună, deşi se află doar în faza de avizare, şi va crea mii atunci când mina se va construi şi va fi funcţională.

Industria minieră reprezenta până nu demult una dintre ramurile strategice ale economiei naţionale. România are o tradiţie de mii de ani în minerit. Avem forţă de muncă calificată, rezerve de resurse minerale, împreună, acestea pot aduce prosperitate şi dezvoltare economică la nivel local, regional şi naţional. Sprijinirea investiţiilor poate atrage şi alţi investitori, astfel încât oamenii să nu mai fie obligaţi să îşi părăsească familiile şi să plece în străinătate pentru o bucată de pâine. Am duce un trai bun şi decent la noi acasă. Alte ţări s-au dezvoltat de pe urma investiţiilor, putem face şi noi la fel, să încurajăm investitorii şi să ne folosim de pârghiile legale pentru a ne asigura că respectă ceea ce au promis.

Vă aşteptăm aici, printre moţii pe care am mândria să îi reprezint, să auziţi şi povestea noastră.

Cu stimă şi consideraţie,
Eugen Furdui, primarul comunei Roşia Montană


Sursa articolului:  
http://www.informatiadealba.ro/2011/09/19/scrisoare-deschisa-doamnei-europarlamentar-monica-macovei-vicepresedinte-pdl/

joi, 15 septembrie 2011

Procesul tehnologic de la Rosia Montana asigura siguranţă deplină a utilizarii cianurii

* Anual, pe mapamond, se produc 1,4 milioane de tone de cianură, iar 87% din aceasta e utilizata în industria cosmetica, industria farmaceutica si chiar in industria alimentară


Una dintre „problemele” ridicate de opozantii proiectului Rosia Montana este utilizarea cianurii. In incercarea de a manipula opinia publica, adversarii proiectului omit sa aminteasca faptul ca RMGC a intocmit un „Plan de Management al Cianurii” extrem de detaliat, caredescrie amanuntit măsurile pe care compania miniera le va implementa în scopul reducerii la minim a riscurilor cu care se confruntă angajaţii, comunităţile învecinate şi mediul în cazul folosirii compusilor cianurii în procesul de extracţie a aurului.
Mai mult, opozantii proiectului „uita”, cu buna stiinta, sa spuna ca toate companiile miniere de pe mapamond (nu doar RMGC) sunt obligate să folosească cianura - una din puţinele substanţe cu proprietăţile chimice necesare extragerii aurului în condiţii de siguranţă şi eficienţă din minereu, din cauza ca aurul se găseşte în particule foarte mici în compoziţia rocii. Statisticile arata ca anual, în întreaga lume se produce o cantitate de 1,4 milioane de tone de cianură, din care 13% este utilizată în procesarea aurului, restul de 87% fiind utilizata în diverse industrii precum producţia de mase plastice, adezivi, produse de ignifugare, cosmetice, produse farmaceutice si chiar in industria alimentară. După mai bine de 100 de ani de folosire a cianurii în industria minieră, astazi se cunosc foarte bine modalităţile de utilizare şi neutralizare a cianurii astfel încât riscurile pentru oameni şi mediu să fie minime. Oamenii de stiinta sustin ca cianura nu este o substanţă periculoasă în condiţiile în care este folosită conform normelor stricte de protecţie.

În cazul proiectului minier de la Roşia Montană, RMGC asigură, prin procesul tehnologic şi planul de management al cianurilor, siguranţă deplină a folosirii acestei substanţe.
Planul de management al cianurilor pentru proiectul Rosia Montana a fost elaborat în conformitate cu Codul Internaţional de Management al Cianurilor (ICMC - www.cyanidecode.org) şi a fost revizuit de specialişti de renume internaţional.
De altfel, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este semnatară a Codului Internaţional de Management al Cianurilor, document care vizează:
PRODUCŢIA
· RMGC va achiziţiona cianură de sodiu doar în formă solidă, fabricată exclusiv de producători care sunt semnatari ai Codului Internaţional de Management al Cianurii.
TRANSPORTUL
· Cianura de sodiu va fi livrată în containere speciale cu pereţi dubli, extrem de rezistente.
· Se va maximiza transportul pe calea ferată, iar transportul rutier va fi escortat de un vehicul de intervenţie.
MANIPULARE ŞI DEPOZITARE
· Pentru prevenirea scurgerilor, la livrare, cianura în formă solidă va fi dizolvată direct în containerul cu care este transportată.
· După dizolvare, cianura de sodiu în formă lichidă va fi pompată direct în sistemul de pompare şi distribuţie, fără a fi manipulată deloc în spaţiu deschis.
PROCESUL TEHNOLOGIC
· Dozarea cianurii se va face prin sisteme automate, evitând manipularea acesteia de către personalul angajat.
· Amplasamentul uzinei dispune de o cuvă betonată care are o capacitate de captare a oricăror scurgeri accidentale (capacitate 110%)
· În zonele de manipulare a cianurii se vor construi canale pentru colectarea scurgerilor accidentale din conducte.
DEPOZITAREA FINALĂ
· După extragerea aurului şi argintului din minereu, o mare parte din cianură va fi recuperată şi refolosită în procesul tehnologic.
· Înainte de a părăsi uzina de procesare, sterilul va trece printr-o instalaţie de denocivizare care va reduce conţinutul de cianură în steril până la 5-7 mg/l, mult sub limitele impuse de legislaţia din România şi cea din Uniunea Europeană.
· Sub acţiunea razelor ultraviolete, cianura va continua să se descompună natural în iazul de decantare (după câteva luni va avea o concentraţie de 2-3 mg/l).
SIGURANŢA MUNCITORILOR ŞI INSTRUIRE
· Sistemele de monitorizare vor detecta orice scurgeri sau emisii accidentale de cianură sau compuşi ai acesteia.
· RMGC va efectua întruniri de rutină regulate şi va programa întâlniri formale regulate pentru a atrage atenţia angajaţilor asupra problemelor de securitate şi protecţie şi pentru a se asigura că angajaţii îşi îndeplinesc obligaţiile într-o manieră ce asigură protecţia muncii şi securitatea angajaţilor. 



Sursa articolului: http://soim.ro/story.php?title=procesul-tehnologic-de-la-rosia-montana-asigura-siguranta-deplina-a-utilizarii-cianurii

miercuri, 14 septembrie 2011

Ion Popescu, la adresa lui Surupăceanu și Ivan: “Îi invit să pună mâna pe carte să studieze mineritul românesc. Altfel, gafează într-un mod penibil!”


Confederatia Sindicala Nationala Meridian (CSN Meridian) respinge recentele declaratii politice ale lui Mugurel Surupaceanu, deputat in Parlamentul Romaniei, si ale lui Catalin Ivan, membru al Parlamentului European, referitoare la proiectul minier Rosia Montana.
In data de 12 septembrie, europarlamentarul Catalin Ivan, conform celor declarate de dumnealui, s-a adresat de la tribuna Parlamentului European la Strasbourg, acuzand Comisia Europeana de complicitate la distrugerea regiunii miniere a Muntilor Apuseni din Romania, facand referire directa la Proiectul Rosia Montana, prin aceea ca reprezentantii Comisiei Europene au aprobat si sprijinit in mod constant utilizarea tehnologiei bazate pe cianura in mineritul aurifer, ca fiind singura testata indelung si sigura. Presedintele CSN Meridian, Ion Popescu, declara: “In intreaga lume se foloseste cianura in mineritul aurifer. Asa se extrage aurul. Celelalte trei metode care ar mai exista sunt mult mai inconfortabile si nocive din punctul de vedere al mediului si al sanatatii publice. Resursele de la Rosia Montana nu numai ca nu distrug zona, dar o pot ajuta enorm, prin dezvoltarea economica ce o pot genera si prin locurile de munca ce se vor crea acolo. Vom avea de castigat prin intreaga infrastructura, educatie, sanatate si politica demografica ce vor fi influentate in bine, astfel incat poporul si traditiile miniere din Muntii Apuseni sa nu dispara. Eu astept de la domni precum dl. Ivan solutii concrete de iesire din criza, nu acuze nefondate. Putem sa discutam solutiile impreuna.”
O alta declaratie care ne surprinde este cea a deputatului Mugurel Surupaceanu, postata pe blogul personal in data de 13 septembrie. . Surupaceanu face, in opinia sa, mari dezvaluiri despre adevaratele resurse din subsolul Rosiei Montane, unde s-ar afla metale rare in cantitati impresionante, lucruri care ar fi pastrate secrete de autoritati si compania miniera din zona. Presedintele CSN Meridian, care a vizitat in repetate randuri zonele miniere din Muntii Apuseni, documentandu-se la fata locului, precizeaza urmatoarele: “Pe domnul Surupaceanu il invit sa studieze tabelul lui Mendeleev. E vremea sa puna mana pe carte! Una-i politica si alta-i geografia economica, pe care-l invit sa o studize, de asemenea. Politica-i otrava care ucide mai tare decat cianura, mai ales ca cianura, daca-i folosita corespunzator, ajuta la dezvoltarea economica”. 

Despre declaratiile presedintelui Romaniei referitoare la relansarea mineritului si la repornirea minelor de aur si cupru, presedintele CSN Meridian, Ion Popescu, adauga urmatoarele: “Numai activitatea miniera poate scoate tara din criza. Eu salut initiativa presedintelui statului de a deshide minele inchise pana la finalul anului. Pretul aurului si al cuprului pot scoate cu adevarat tara din prapastia in care se afla. Nimic nu-i posibil fara industria non-energetica. Si huila e la moda la nivel mondial. Iar cele 2 complexe energetice Hunedoara si Oltenia ar fi benefice pentru industria miniera energetic, mai ales pentru energie, care e problema nr. 1 a planetei. Eu sustin toti investitorii romani si straini de buna credinta, care pot contribui la bunastarea comunitatilor si creeaza locuri de munca”.



Sursa articolului: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/ion-popescu-la-adresa-lui-surupaceanu-si-ivan-ii-invit-sa-puna-mana-pe-carte-sa-studiez.html

miercuri, 7 septembrie 2011

CE nu are în plan interzicerea utilizării cianurilor în minerit


CE nu are în prezent în plan o legislaţie pentru interzicerea utilizării cianurilor în minerit, considerând că o astfel de măsură nu se justifică prin raţiuni legate de protecţia mediului sau de sănătate, deşi europarlamentarii au cerut în 2010 o legislaţie în acest sens până la sfârşitul acestui an. Poziţia CE pe această temă a fost transmisă, la solicitarea MEDIAFAX, de serviciul de presă al DG Envi (Directoratul General Mediu) din cadrul Executivului european.


Parlamentul European a organizat o dezbatere în plen în luna mai 2010, eurodeputaţii adoptând la acel moment o rezoluţie prin care cereau Comisiei europene ca, până la sfârşitul anului 2011, să adopte legislaţia necesară interzicerii mineritului cu cianuri din considerente legate de riscurile de mediu şi pentru sănătate. La acel moment, majoritatea europarlamentarilor s-au pronunţat pornind de la posibilele implicaţii ale proiectului Roşia Montană dar şi cu referire la accidentul de la Baia Mare. Comisia a decis însă, potrivit răspunsului transmis, să nu se supună solicitării eurodeputaţilor.


"În ceea ce priveşte introducerea unei interdicţii generale privind interzicerea mineritului cu tehnologii pe bază de cianuri, Comisia consideră că aceasta nu este justificată de raţiuni legate de protecţia mediului sau de sănătate. Legislaţia existentă, cu precădere în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor din industria extractivă (Directiva 2006/21/CE ) include cereri precise şi stricte care ar trebui să poată asigura nivelul de siguranţă adecvat al facilităţilor din industria extractivă", se arată în răspunsul CE , transmis MEDIAFAX.


În argumentarea deciziei sale, Comisia notează că valorile limită pentru stocarea cianurii, prevăzute de Directiva 2006/21/CE, sunt printre cele mai scăzute, aceste dispoziţii fiind introduse după accidentul de la Baia Mare "astfel încât condiţiile producerii accidentului precum şi consecinţele acestuia să nu se mai repete".


În aceste condiţii, Executivul european reaminteşte că este esenţială garantarea aplicării depline a Directivei de către toate statele membre şi că în acest context va continua să ia toate măsurile necesare.


"Din ceea ce cunoaştem, nu există pe piaţă alternative adecvate utilizării cianurii la extracţia de aur. În majoritatea depozitelor europene (depozite subterane - n.r.), aurul este amestecat cu alte metale, ceea ce înseamnă că este necesară aplicarea unei metode de separare. Interdicţia generală a utilizării cianurii în minerit ar implica închiderea minelor existente şi care operează în baza unor standarde stringente definite prin Directiva 21 din 2006, lucru care ar afecta numărul de locuri de muncă fără a aduce o valoare adăugată suplimentară în ceea ce priveşte protejarea mediului sau a sănătăţii. O interdicţie totală a utilizării cianurilor în minerit ar implica, aşadar, stoparea extracţiilor la nivel european şi, pe cale de consecinţă, o creştere a importurilor de aur făcute deseori din ţări hcu standarde sociale şi de mediu mai scăzute", consideră CE.


Executivul european arată explicit că "o interdicţie deplină a utilizării cianurilor, în prezent, ar implica închiderea minelor existente mai ales în Suedia şi Finlanda, şi care operează de mulţi ani în condiţii de siguranţă".


Comisia mai precizează în poziţia remisă MEDIAFAX că va urmări în continuare îndeaproape noutăţile tehnologice din acest domeniu pentru a se asigura că "cele mai bune tehnici disponibile" vor fi aplicate practic aşa cum prevede de altfel şi Directiva europeană. De asemenea, Comisia mai spune că, dacă vor apărea în acest sector tehnici alternative în următorii ani dezbaterea pe această temă poate fi redeschisă.


Pe de altă parte, Executivul european atrage atenţia că şi-a stabilit ca prioritate sporirea reciclării deşeurilor şi mai ales a acelora electrice sau electronice care conţin diferite tipuri de metale preţioase, inclusiv aur. De altfel, la nivelul CE este în lucru elaborarea unui ghid comun pentru inspecţia facilităţilor miniere, măsură pe care Executivul european o consideră necesară în baza Strategiei 2020.

Poziţia Comisiei nu este în întregime o noutate. În vara anului trecut, Asociaţia Europeană a Industriilor Miniere, Minereurilor Metalice şi Mineralelor Industriale (EUROMINES) saluta, printr-un comunicat public, faptul că, potrivit CE, interzicerea totală a cianurii în activităţile miniere nu este justificată din punctul de vedere al mediului şi al sănătăţii.


Sursa articolului: http://www.mediafax.ro/social/ce-nu-are-in-plan-interzicerea-utilizarii-cianurilor-in-minerit-8709099