vineri, 27 aprilie 2012

În weekend: Alba Golf Challenge, ediţia a VIII-a


Sezonul de golf de la Pianu de Jos debutează în acest sfârşit de săptămână cu Alba Golf Challenge, ediţia a VIII-a.
Încă din 2005 Alba Golf Challenge s-a numărat printre primele de pe lista Federației Române de Golf. Reunește unele din cele mai importante nume ale lumii golfului iar noutatea ediției din acest an constă în faptul că e primul turneu PRO-AM din România, ceea ce înseamnă că amătorii vor avea ocazia să întâlnească profesioniștii.


Vor participa aproximativ 80 de jucători iar o particularitate a competiției e regulamentul, care prevede ca cel ce câștigă trei ani la rând trofeul să câștige privilegiul de a păstra pentru totdeauna cupa competiției. La fel s-a întâmplat în 2011, când Laurențiu Coman a câștigat, pentru al treilea an consecutiv, trofeul și, implicit, cupa Alba Golf Challenge. O șansă mare la câștig avusese și în 2008, la același „Alba Golf Challenge”, jucând la finalul competiției în playoff cu nimeni altul decât tatăl său, Viorel Coman, care de altfel a câștigat cupa.

Iată, de altfel, lista câștigătorilor trofeelor începând cu prima ediție:
2005 - ediţia I - Septimiu Vălăşutean

2006 - ediţia a II-a - Mihai Dorin

2007 - ediţia a III-a - Dinu Pescariu
2008 - ediţia a IV-a - Viorel Coman

2009 - ediţia a V-a - Laurenţiu Coman

2010 - ediţia a VI-a - Laurenţiu Coman

2011 - ediţia a VII-a - Laurenţiu Coman

Dincolo de fair-play-ul competiţiei şi de atmosfera plăcută a confruntărilor sportive, demn de remarcat e faptul că un asemenea eveniment este un bun pretext pentru business. De aceea, unul din punctele forte ale Alba Golf Challenge constă în ocazia oamenilor de afaceri de a se întâlni pe terenul de golf și, astfel, de a schimba idei într-un mediu cât se poate de relaxant şi determinant. De fapt, ca orice altă competiție de golf, Alba Golf Challenge este un instrument de marketing.

O altă noutate a ediției din acest an va fi prezența a 10 bloggeri români, care vor reflecta evenimentul pe blogurile lor şi cărora le va fi dedicat un program special în cadrul competiției, și anume vizite pe terenul de golf, excursii pe Valea Pianului, minicompetiții de golf și altele.
Competiţia este organizată de Consiliul Județean Alba, Clubul de Golf „Paul Tomiță”, Federația Română de Golf și Roșia Montană Gold Corporation.
(sursa articol)

ROSIENII, CEL MAI IMPORTANT AUR AL TARII

Vă cerem, cu tot respectul, să urgentați demersurile pentru eliberarea avizului de mediu legat de proiectul minier, pentru că după atâția ani de așteptare și nesiguranță, avem dreptul la o viață mai bună. 



E timpul să ni se spună dacă ni se acordă dreptul să trăim mai bine. Îi transmitem, pe această cale, domnului Korodi mult succes în noua funcție și îl asigurăm că suntem deschiși dialogului pe tema locurilor de muncă de la Roșia Montană. Avem încredere că este un om demn și drept și va acționa în interesul cetățeanului, așa cum trebuie să facă orice demnitar român”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă lui Attila Korodi, Kelemen Hunor si Mihai Razvan Ungureanu.

„Mulți dintre noi au ajuns pentru prima oară în București în data de 19 martie 2012. De atunci și până acum, zeci de persoane, membri ai Sindicatului Viitorul Mineritului, au pichetat în grupuri de câte 15, conform autorizației, Ministerul Mediului și Pădurilor pentru a trage un semnal de alarmă: roșienii vor să muncească la ei acasă și vor să ducă mai departe tradiția mineritului din Roșia Montană! Această dorință a noastră se lovește de prea mult timp de incertitudine“, se arată şi într-o scrisoare deschisă din partea membrilor Sindicatului Viitorul Mineritului Roșia Montană, după mai multe săptămâni de pichetare a Ministerului Mediului și Pădurilor. 


„Am stat atâta timp în București și am pichetat pașnic Ministerul Mediului pentru că așa am considerat noi că putem face auzită vocea locuitorilor din Roșia Montană, sătui de incertitudine și de minciunile pe care le proliferează câțiva activiști care se erijează în salvatorii noștri, fără să facă nimic concret. Autorizația initial ce ne-a fost acordată pentru pichetarea Ministerului Mediului a expirat pe 31 martie, iar din 3 aprilie, am hotărât să cerem prelungirea pentru a nu exista dubii în legătură cu determinarea noastră: noi ne vom întoarce și vom picheta instituțiile statului atâta vreme cât va fi nevoie, pentru ca acestea să nu se lase intimidate de activiști. 

Ne bucurăm că am reușit să ne transmitem mesajul, care a ajuns nu numai la Minister, ci și în întreaga țară, cu ocazia vizitei Primului-ministru. La vederea noastră, dl Prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu a înțeles pentru ce am venit. Nu să ne legăm cu lanțuri, nu să distrugem ceva sau să ne batem cu jandarmii, am venit să cerem pașnic locuri de muncă! Am venit ca să se înțeleagă o dată pentru totdeauna că viețile oamenilor sunt cele mai importante”, spune Cristian Albu, preşedintele Sindicatului Viitorul Mineritului din Roșia Montană. 

„Să nu uitați că această acțiune de pichetare a Ministerului a presupus pentru noi să stăm departe de familiile și copiii noștri. A fost un sacrificiu care considerăm că a meritat, din mai multe motive. În primul rând, ne-am convins cu ochii și urechile noastre că există deschidere pentru începerea proiectului, dar că mai există anumite aspecte ce țin de sistemul legislativ și de voința tuturor celor care decid. În al doilea rând, semenii noștri, bucureșteni și nu numai, români veniți din toată țara cu treburi la Minister, s-au arătat foarte deschiși la ce am avut să le transmitem. 

Unii dintre cei cu care am discutat căzuseră în plasa argumentelor false venite de la cei ce se opun în permanență, fără să aibă soluții constructive. Ne-am bucurat să vedem că majoritatea acestor români își schimbă părerea după ce află de la noi informații despre Roșia Montană la prima mână! Vă anunțăm pe această cale că majoritatea celor cu care am discutat până acum – și e vorba deja de sute de per soane – ajung să înțeleagă că, totuși, oamenii sunt cel mai important aur al țării. La ce ne-ar folosi aurul din pământ dacă nu am mai avea oameni la Roșia Montană și dacă ar dispărea o tradiție veche de 2000 de ani? În fața acestui argument, orice protest absurd și ilegal împotriva oamenilor din Roșia nu face decât să pară și mai absurd! 

Ceea ce reprezintă un mister, deocamdată, pentru noi este felul în care un grup restrâns de așa-numiți susținători ai mediului, care protestează împotriva proiectului, își permit să iasă în stradă tot timpul. Cine îi finanțează pe acești oameni? Ei nu au un loc de muncă la care trebuie să meargă zilnic? Chiar își permit să stea în stradă în fiecare zi? Noi facem parte dintr-o organizație și tot ne este greu să venim aici și să luptăm pentru drepturile noastre. Dar ei, care luptă să distrugă și teoretic reprezintă societatea civilă… Cum reușesc să fie atât de bine organizați? Pe banii cui fac asta? Cine le plătește amenzile? Noi suntem dispuși să venim la București de câte ori va fi necesar ca să ajutăm lumea să înțeleagă că la Roșia comunitatea își dorește acest proiect, în proporție de peste 90%, însă am vrea să fim și alături de familiile noastre. 


Dacă puteam, veneam și cu ei. De fiecare dată, și în numele lor am vorbit cu oamenii din Capitală. Am venit să le spunem autorităților statului, precum și opiniei publice, că Roșia Montană, fără un proiect minier activ care să-i asigure bazele pentru dezvoltare în viitor, este o zonă moartă.
Mineritul s-a transmis, în familiile noastre, din generație în generație. Mineritul este o tradiție a locului, un fenomen cultural, și ne dorim să beneficiem de un proiect minier modern care să ne asigure traiul decent, nouă și familiilor noastre. Nu este sentiment mai neplăcut decât acela de neputință: neputința de a le pune copiilor pe masă o mâncare caldă, de a avea grijă de bătrânii noştri”, mai spun sindicaliştii de la Roşia Montană. 


Minerii de la Roşia Montană pichetează şi acum Ministerul Mediului pentru a cere locuri de muncă şi dreptul la o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor. 

(sursa articol)

Băsescu: O parte a beneficiilor din exploatarea resurselor naturale trebuie investită în educaţie

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că susţine ideea ca România să dezvolte un mecanism prin care o parte din beneficiile obţinute din exploatarea resurselor naturale să fie direct investite în educaţie, cercetare, dezvoltare şi inovare.



"Pentru România, exploatarea chibzuită a resurselor naturale este o prioritate a prezentului şi inovarea este o prioritate a prezentului dar şi a viitorului. De aceea susţin ideea ca România să dezvolte un mecanism prin care parte din beneficiile obţinute din exploatarea resurselor naturale să fie direct investite în educaţie, cercetare, dezvoltare şi inovare", a spus Băsescu, în deschiderea Conferinţei Bologna.

El a subliniat că acest mecanism este parte a răspunsului la întrebarea "Ce ţară lăsăm pentru generaţiile viitoare?".
Şeful statului a precizat că România are resurse naturale, dar şi resurse umane, el apreciind că de modul de utilizare a resurselor depinde competitivitatea unei ţări sau a unei regiuni.


"În mare măsură, competitivitatea unei regiuni sau a unei ţări ţine de modul în care sunt utilizate resursele acestei regiuni. România face parte din ţările care au atât resurse naturale, cât şi resurse umane. Este un obiectiv strategic pentru România să utilizăm ambele resurse în mod optimal", a spus Băsescu.
Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene participă la Conferinţa Bologna care are loc, joi şi vineri, la Bucureşti, în cadrul căreia va fi adoptată Strategia de mobilitate ce prevede că, până în 2020, 20% din absolvenţii din Europa îşi vor petrece o parte a studiilor în străinătate.
(sursa articol)

Fost primar din zonă minieră finlandeză: „La Roșia aveți un proiect minier solid”

Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană salută și sprijină inițiativa Sindicatului Viitorul Mineritului din Roșia Montană de a lansa o acţiune de strângere de semnături pentru locuri de muncă în minerit şi implicit la Roşia Montană. Lansarea oficială a acțiunii a avut loc la Bucureşti, în cadrul conferinţei naționale „O şansă pentru România: locuri de muncă prin relansarea mineritului”, organizată de Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.


Reprezentantul Euromines, Asociația Europeană a Industriilor Miniere, a accentuat, în cadrul conferinţei „O şansă pentru România: locuri de muncă prin relansarea mineritului”,  importanța resurselor minerale la nivel european și mondial și necesitatea creării de locuri de muncă prin intermediul dezvoltării responsabile a sectorului minier.
Iniţiativa vine în contextul în care 76,1% din oamenii cu vârstă de muncă din zona Roşia Montană nu au venituri din salarii (conform Direcţiei Judeţene de Statistică, 2011), iar proiectul minier Roşia Montană, cel care ar avea capacitatea să revitalizeze din punct de vedere economic zona și să transmită un semnal pozitiv altor investitori interesați de industria minieră românească, este în continuare în așteptarea avizelor necesare pentru relansarea mineritului în zonă.
Cristian Albu, preşedintele Sindicatului Viitorul Mineritului din Roşia Montană, a lansat semnalul campaniei de strângere de semnături în sprijinul locurilor de muncă din minerit şi, implicit, pentru pornirea proiectului minier de la Roşia Montană.

„Fac un apel la solidaritatea românilor, care întotdeauna au ştiut să se susţină unii pe alţii în vremuri dificile, în vremuri de criză. În ziua de azi, avem cu toţii nevoie de locuri de muncă, mai mult decât de orice altceva. Noi, minerii din Apuseni, ştim că mineritul poate să aducă prosperitate şi locuri de muncă. E momentul ca mineritul să pornească din nou, pe baze moderne, ca să dea de lucru pentru mii de oameni, nu doar din Apuseni, ci şi din alte zone miniere cu tradiţie. Noi, roşienii, avem o şansă doar dacă proiectul minier aurifer începe. De aceea, fraţi români, vă rog să susţineţi şansa noastră la o viaţă mai bună, pentru noi şi pentru copiii noștri. Dacă sunteți de acord că trebuie să facem tot ce depinde de noi ca să avem locuri de muncă, semnați pentru repornirea mineritului în România și pentru locurile de muncă pe care le poate aduce la Roșia Montană și în toată țara”.

Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană include 40 de primării din zone miniere, în frunte cu primăria din Roșia Montană.
Primarul localității miniere: „Oamenii din Roşia Montană nu mai au răbdare. Vin zilnic la primărie şi ne întreabă”
Eugen Furdui, primarul localității Roșia Montană, a susţinut de asemenea poziţia exprimată de Cristian Albu.
„Oamenii din Roşia Montană nu mai au răbdare. Vin zilnic la primărie şi ne întreabă dacă avem veşti, dacă ştim ce se întâmplă cu proiectul. De ani buni le zicem același lucru: că aşteptăm autorităţile centrale să-şi aplece puţin privirea şi asupra Roşiei Montane şi să analizeze proiectul minier. Iar pentru că noi nu avem răspunsuri şi pentru că ei s-au săturat de aşteptat, roşienii fac acum un apel la toţi românii să le susţină cauza. Sperăm ca această iniţiativă să fie un semnal puternic pentru cei în măsură să avizeze startul proiectului care ar face Roşia Montană să renască.”
Conferinţa a beneficiat şi de expertiza a doi invitați internaționali: Johannes Drielsma, Director Adjunct al Euromines, și Seppo Maula, expert în dezvoltare durabilă pentru comunităţi miniere din Finlanda.

Invitaţii au dezbătut subiectul strategiilor pentru resurse minerale din ţările UE precum și legătura dintre proiectele de investiţii în minerit modern şi numărul mare de locuri de muncă pe care acestea le generează la nivel european. Un exemplu în acest sens l-a adus Seppo Maula, a cărui experienţă în implementarea unui proiect minier de anvergură, într-o mică localitate din Finlanda, s-a dovedit foarte utilă pentru cei prezenţi la conferinţă.
În Europa, tot mai multe state au înţeles cât de importante sunt resursele naturale pentru creşterea economică
În Raportul Anual din 2011, intitulat „Materiile Prime şi Viitorul”, Asociația Europeană a Industriilor Miniere Euromines subliniază importanţa mineritului în Europa, având în vedere creşterea preconizată a cererii de resurse minerale ca urmare a creşterii demografice la nivel mondial.
Johannes Drielsma, Director Adjunct Euromines, a accentuat importanța resurselor pentru calitatea vieții precum și pentru crearea de locuri de muncă: „Datorită proprietăţilor lor unice, resursele minerale sunt o sursă constantă de servicii esenţiale şi chiar indispensabile. Fără resursele minerale, nu am beneficia de locuinţe sau de mobilitate, de servicii de sănătate, comunicare sau educaţie. Fără acestea, puţini oameni ar avea un loc de muncă şi nimeni nu s-ar putea bucura de siguranţa locului de muncă. Majoritatea produselor minerale au o durată de folosinţă îndelungată, cum este cazul infrastructurii şi locuinţelor. De la oţel la aluminiu, de la cupru la aur, toate au o viaţă îndelungată la finalul căreia pot fi reutilizate în alte aplicaţii sau reciclate”. 


„Mineritul modern nu este o utopie”, a continuat reprezentantul Euromines. „Este o certitudine şi se întâmplă la scară largă în Europa, unde multe state au înţeles cât de importante sunt resursele naturale pentru creşterea economică. Asemenea state dezvoltă proiecte miniere moderne, atât viabile economic, cât și în deplin acord cu principiile dezvoltării durabile. Este recomandabil ca România să se folosească mai bine de aceste resurse într-un sector cu tradiție, revitalizat, pentru binele cetățenilor săi. Să nu uităm că există multe exemple de proiecte miniere de succes în țări ale Uniunii Europene, cum sunt Finlanda, Portugalia, Grecia și Suedia, proiecte care şi-au dovedit viabilitatea în timp şi din care România și alte țări se pot inspira cu succes.”
Şi în România există toate premisele pentru minerit modern
Finlanda, o țară predominant agrară până în anii ’50, s-a dezvoltat ulterior într-un ritm susținut datorită industrializării accelerate. În prezent, Finlanda este pe primul loc între statele membre UE producătoare de aur.
Exemplul Finlandei a fost prezentat în detaliu de Seppo Maula, fost primar al localităţii Kittilla și actual consultant în domeniul industriei miniere. „În 2010, sectorul minier din Finlanda a generat 2.200 de locuri de muncă directe, în companii miniere, şi 1.700 indirecte, în companii subcontractoare. În 2014 ne aşteptăm la alte 3.300 de locuri de muncă generate de acelaşi sector. Consider că şi în România există toate premisele pentru minerit modern, responsabil faţă de mediu şi generator de locuri de muncă. Cred că la Roşia Montană aveţi resursele, aveţi priceperea şi dorinţa de muncă a oamenilor din comunitate şi aveţi şi un investitor serios, de încredere, cu un proiect minier solid”,  a declarat în cadrul conferinţei Seppo Maula.
Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană s-a lansat oficial în cadrul unei conferințe organizate în iunie 2011, la București, în prezența a peste 100 de participanți, susținători ai proiectului minier.

În prezent, Grupul are peste 70 de membri și este format din organizații importante din România: sindicate, asociații patronale, primării de orașe și comune din comunități cu tradiție minieră și nu numai, fundații și organizații nonguvernamentale din diverse medii și chiar persoane fizice. Lista completă a membrilor, precum şi acțiunile Grupului de Susținere vor fi prezentate permanent pe site-ul organizației, www.sustinemrosiamontana.ro, pe pagina dedicată de Facebook, dar şi în publicații tipărite și electronice.
(sursa articol)

joi, 26 aprilie 2012

Relansarea mineritului este o sansa enorma

Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana a organizat miercuri, la Bucuresti, conferinta nationalaa "O sansa pentru Romania: locuri de munca prin relansarea mineritului".



Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana saluta si sprijina initiativa Sindicatului Viitorul Mineritului din Rosia Montana de a lansa o actiune de strangere de semnaturi pentru locuri de munca in minerit si implicit la Rosia Montana.

Lansarea oficiala a actiunii a avut loc la Bucuresti, in cadrul conferintei nationale "O sansa pentru Romania: locuri de munca prin relansarea mineritului", organizata de Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana.

Initiativa vine in contextul in care 76,1% din oamenii cu varsta de munca din zona Rosia Montana nu au venituri din salarii (conform Directiei Judetene de Statistica, 2011), iar proiectul minier Rosia Montana, cel care ar avea capacitatea sa revitalizeze din punct de vedere economic zona si sa transmita un semnal pozitiv altor investitori interesati de industria miniera romaneasca, este in continuare in asteptarea avizelor necesare pentru relansarea mineritului in zona.

Cristian Albu, presedintele Sindicatului Viitorul Mineritului din Rosia Montana, a lansat semnalul campaniei de strangere de semnaturi in sprijinul locurilor de munca din minerit si, implicit, pentru pornirea proiectului minier de la Rosia Montana: "Fac un apel la solidaritatea romanilor, care intotdeauna au stiut sa se sustina unii pe altii in vremuri dificile, in vremuri de criza. In ziua de azi, avem cu totii nevoie de locuri de munca, mai mult decat de orice altceva. Noi, minerii din Apuseni, stim ca mineritul poate sa aduca prosperitate si locuri de munca. E momentul ca mineritul sa porneasca din nou, pe baze moderne, ca sa dea de lucru pentru mii de oameni, nu doar din Apuseni, ci si din alte zone miniere cu traditie. Noi, rosienii, avem o sansa doar daca proiectul minier aurifer incepe. De aceea, frati romani, va rog sa sustineti sansa noastra la o viata mai buna, pentru noi si pentru copiii nostri. Daca sunteti de acord ca trebuie sa facem tot ce depinde de noi ca sa avem locuri de munca, semnati pentru repornirea mineritului in Romania si pentru locurile de munca pe care le poate aduce la Rosia Montana si in toata tara".
Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana include 40 de primarii din zone miniere, in frunte cu primaria din Rosia Montana.

Eugen Furdui, primarul localitatii Rosia Montana, a sustinut de asemenea pozitia exprimata de Cristian Albu: "Oamenii din Rosia Montana nu mai au rabdare. Vin zilnic la primarie si ne intreaba daca avem vesti, daca stim ce se intampla cu proiectul. De ani buni le zicem acelasi lucru: ca asteptam autoritatile centrale sa-si aplece putin privirea si asupra Rosiei Montane si sa analizeze proiectul minier. Iar pentru ca noi nu avem raspunsuri si pentru ca ei s-au saturat de asteptat, rosienii fac acum un apel la toti romanii sa le sustina cauza. Speram ca aceasta initiativa sa fie un semnal puternic pentru cei in masura sa avizeze startul proiectului care ar face Rosia Montana sa renasca."
Conferinta a beneficiat si de expertiza a doi invitati internationali: Johannes Drielsma, Director Adjunct al Euromines, si Seppo Maula, expert in dezvoltare durabila pentru comunitati miniere din Finlanda.

Invitatii au dezbatut subiectul strategiilor pentru resurse minerale din tarile UE precum si legatura dintre proiectele de investitii in minerit modern si numarul mare de locuri de munca pe care acestea le genereaza la nivel european. Un exemplu in acest sens l-a adus Seppo Maula, a carui experienta in implementarea unui proiect minier de anvergura, intr-o mica localitate din Finlanda, s-a dovedit foarte utila pentru cei prezenti la conferinta.
In Europa, tot mai multe state au inteles cat de importante sunt resursele naturale pentru cresterea economica
In Raportul Anual din 2011, intitulat "Materiile Prime si Viitorul", Asociatia Europeana a Industriilor Miniere Euromines subliniaza importanta mineritului in Europa, avand in vedere cresterea preconizata a cererii de resurse minerale ca urmare a cresterii demografice la nivel mondial.
Johannes Drielsma, Director Adjunct Euromines, a accentuat importanta resurselor pentru calitatea vietii precum si pentru crearea de locuri de munca: "Datorita proprietatilor lor unice, resursele minerale sunt o sursa constanta de servicii esentiale si chiar indispensabile. Fara resursele minerale, nu am beneficia de locuinte sau de mobilitate, de servicii de sanatate, comunicare sau educatie. Fara acestea, putini oameni ar avea un loc de munca si nimeni nu s-ar putea bucura de siguranta locului de munca. Majoritatea produselor minerale au o durata de folosinta indelungata, cum este cazul infrastructurii si locuintelor. De la otel la aluminiu, de la cupru la aur, toate au o viata indelungata la finalul careia pot fi reutilizate in alte aplicatii sau reciclate".

"Mineritul modern nu este o utopie", a continuat reprezentantul Euromines. "Este o certitudine si se intampla la scara larga in Europa, unde multe state au inteles cat de importante sunt resursele naturale pentru cresterea economica. Asemenea state dezvolta proiecte miniere moderne, atat viabile economic, cat si in deplin acord cu principiile dezvoltarii durabile. Este recomandabil ca Romania sa se foloseasca mai bine de aceste resurse intr-un sector cu traditie, revitalizat, pentru binele cetatenilor sai. Sa nu uitam ca exista multe exemple de proiecte miniere de succes in tari ale Uniunii Europene, cum sunt Finlanda, Portugalia, Grecia si Suedia, proiecte care si-au dovedit viabilitatea in timp si din care Romania si alte tari se pot inspira cu succes."
Si in Romania exista toate premisele pentru minerit modern
Finlanda, o tara predominant agrara pana in anii '50, s-a dezvoltat ulterior intr-un ritm sustinut datorita industrializarii accelerate. In prezent, Finlanda este pe primul loc intre statele membre UE producatoare de aur.

Exemplul Finlandei a fost prezentat in detaliu de Seppo Maula, fost primar al localitatii Kittilla si actual consultant in domeniul industriei miniere. "In 2010, sectorul minier din Finlanda a generat 2.200 de locuri de munca directe, in companii miniere, si 1.700 indirecte, in companii subcontractoare. In 2014 ne asteptam la alte 3.300 de locuri de munca generate de acelasi sector. Consider ca si in Romania exista toate premisele pentru minerit modern, responsabil fata de mediu si generator de locuri de munca. Cred ca la Rosia Montana aveti resursele, aveti priceperea si dorinta de munca a oamenilor din comunitate si aveti si un investitor serios, de incredere, cu un proiect minier solid.", a declarat in cadrul conferintei Seppo Maula.
Despre Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana
Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana s-a lansat oficial in cadrul unei conferinte organizate in iunie 2011, la Bucuresti, in prezenta a peste 100 de participanti, sustinatori ai proiectului minier.

In prezent, Grupul are peste 70 de membri si este format din organizatii importante din Romania: sindicate, asociatii patronale, primarii de orase si comune din comunitati cu traditie miniera si nu numai, fundatii si organizatii nonguvernamentale din diverse medii si chiar persoane fizice. Lista completa a membrilor, precum si actiunile Grupului de Sustinere vor fi prezentate permanent pe site-ul organizatiei, www.sustinemrosiamontana.ro, pe pagina dedicata de Facebook, dar si in publicatii tiparite si electronice.
Cei care doresc sa devina membri ai Grupului de Sustinere a Proiectului Rosia Montana sunt invitati sa contacteze Secretariatul Grupului la office@sustinemrosiamontana.ro.
(sursa articol)

Sprijin european pentru Roşia Montană

Sindicaliştii de la Viitorul Mineritului au lansat o campanie de strângere de semnături pentru sprijinirea proiectului minier de la Roşia Montană. Anunţul a fost făcut de liderul sindical Cristian Albu, care a anunţat şi faptul că iniţiativa este sprijinită şi de 40 de primării ale unor comunităţi miniere. Mai mult, proiectul a atras şi sprijinul unor experţi renumiţi la nivel european. Aşa ar fi Johannes Drielsma, directorul general adjunct al Euromines, Asociaţia Europeană a Industriilor Miniere, şi a fostului primar al localităţii miniere finlandeze Kittilla, Seppo Maula, în prezent expert pentru dezvoltare durabilă pentru comunităţile miniere din Finlanda.

Sat de şomeri

Liderul sindical Cristian Albu este de părere că proiectul minier de la Roşia Montană, care va fi dezvoltat de compania Roşia Montană Gold Corporation, reprezintă o şansă istorică pentru comunitate. Şi asta cu atât mai mult cu cât, potrivit statisticilor oficiale, 76,1 la sută dintre persoanele active din comuna ardelenească nu au loc de muncă. „Fac un apel la solidaritatea românilor, care întotdeauna au ştiut să se susţină unii pe alţii în vremuri dificile, în vremuri de criză. În ziua de azi, avem cu toţii nevoie de locuri de muncă, mai mult decât de orice altceva. Noi, minerii din Apuseni, ştim că mineritul poate să aducă prosperitate şi locuri de muncă. E momentul ca mineritul să pornească din nou, pe baze moderne, ca să dea de lucru pentru mii de oameni, nu doar din Apuseni, ci şi din alte zone miniere cu tradiţie. Noi, roşienii, avem o şansă doar dacă proiectul minier aurifer începe. De aceea, fraţi români, vă rog să susţineţi şansa noastră la o viaţă mai bună, pentru noi şi pentru copiii noştri. Dacă sunteţi de acord că trebuie să facem tot ce depinde de noi ca să avem locuri de muncă, semnaţi pentru repornirea mineritului în România şi pentru locurile de muncă pe care le poate aduce la Roşia Montană şi în toată ţara", a spus liderul sindical.

Sprijin din partea comunităţii

La rândul său, primarul din Roşia Montană, Eugen Furdui, şi-a exprimat sprijinul faţă de demersul sindicaliştilor. „Oamenii din Roşia Montană nu mai au răbdare. Vin zilnic la primărie şi ne întreabă dacă avem veşti, dacă ştim ce se întâmplă cu proiectul. De ani buni le zicem acelaşi lucru: că aşteptăm autorităţile centrale să-şi aplece puţin privirea şi asupra Roşiei Montane şi să analizeze proiectul minier. Iar pentru că noi nu avem răspunsuri şi pentru că ei s-au săturat de aşteptat, roşienii fac acum un apel la toţi românii să le susţină cauza. Sperăm ca această iniţiativă să fie un semnal puternic pentru cei în măsură să avizeze startul proiectului care ar face Roşia Montană să renască", a spus primarul Eugen Furdui.

Directorul general adjunct al Euromines, Johannes Drielsma, spune că valorificarea resurselor minerale este o tendinţă generală în toată Europa. „Datorită proprietăţilor lor unice, resursele minerale sunt o sursă constantă de servicii esenţiale şi chiar indispensabile. Fără resursele minerale, nu am beneficia de locuinţe sau de mobilitate, de servicii de sănătate, comunicare sau educaţie. Fără acestea, puţini oameni ar avea un loc de muncă şi nimeni nu s-ar putea bucura de siguranţa locului de muncă. Majoritatea produselor minerale au o durată de folosinţă îndelungată, cum este cazul infrastructurii şi locuinţelor. De la oţel la aluminiu, de la cupru la aur, toate au o viaţă îndelungată la finalul căreia pot fi reutilizate în alte aplicaţii sau reciclate", a spus Johannes Drielsma.

Ce impact are mineritul în Finlanda

„În 2010, sectorul minier din Finlanda a generat 2.200 de locuri de muncă directe, în companii miniere, şi 1.700 indirecte, în companii subcontractoare. În 2014 ne aşteptăm la alte 3.300 de locuri de muncă generate de acelaşi sector. Consider că şi în România există toate premisele pentru minerit modern, responsabil faţă de mediu şi generator de locuri de muncă. Cred că la Roşia Montană aveţi resursele, aveţi priceperea şi dorinţa de muncă a oamenilor din comunitate şi aveţi şi un investitor serios, de încredere, cu un proiect minier solid", a spus Seppo Maula.
(sursa articol)

miercuri, 25 aprilie 2012

Scrisoarea Deschisă adresată Primului-Ministru Mihai Răzvan Ungureanu de către Consiliul Coordonator al Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montana


Domnule Prim-Ministru,

Apreciem faptul că aţi evidenţiat public realităţile cu care se confruntă comunitatea din Roşia Montană, care aşteaptă de ani de zile avizarea unui proiect industrial ce creează locuri de muncă şi îi aduce siguranţa unui viitor mai bun!

Noi, membrii Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană, afirmăm cu toată convingerea că proiectul minier aurifer este una din cele mai importante investiţii industriale ale ultimilor ani din România şi că, în urma implementării acestui proiect, atât comunitatea locală, cât şi bugetul naţional, patrimoniul cultural şi mediul vor avea numai de câştigat.

Proiectul minier de la Roşia Montană este un proiect strategic, un proiect cu un impact economic potenţial de 19 miliarde de dolari pentru economia românească. Sute de firme, întreprinderi mari, mici şi mijlocii, vor avea comenzi în diferitele stadii de evoluţie a proiectului. Peste 3600 de locuri de muncă, directe şi indirecte, vor fi create în economia românească. În plus, cele 70 de milioane de dolari ce vor fi investite în restaurarea obiectivelor de patrimoniu din Roşia Montană, cele peste 130 de milioane de dolari utilizate drept garanţie pentru reabilitarea mediului şi cele peste 130 de milioane de dolari ce se vor investi în infrastructura locală vor aduce prosperitate pentru comunitatea din Roşia Montană, care îşi va redobândi demnitatea trecutului său minier.

Este timpul ca factorii de decizie de la nivel central să-şi asume responsabilitatea unei decizii, pentru că, altfel, semnalele pe care le dăm investitorilor străini sunt extrem de descurajatoare. Într-un moment în care economiile naţionale se confruntă cu o lungă recesiune economică, nu ne permitem să tratăm cu nepăsare potenţialii investitori, ci trebuie să facem toate eforturile pentru a crea parteneriate cu acestia, pentru dezvoltarea economică a ţării.

Sperăm aşadar în urgentarea unei decizii din partea Guvernului pentru demararea proiectului minier.

Cu deosebită consideraţie,
Consiliul Coordonator al Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană

Eugen Furdui
Primarul comunei Roşia Montană

Ion Popescu
Preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian

Bogdan Baltazar
Consultant financiar

Ovidiu Nicolescu
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Tiberiu Andrioaiei
Director General şi Vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii

(sursa articol)

luni, 23 aprilie 2012

Careul pasiunii

Pianu, Breaza, Recaş şi Bucureşti sînt singurele locaţii din ţară cu terenuri de gol: doar primul e cotat însă la standarde profesionale, cu un traseu de 18 găuri
În perioada interbelică, România avea 5 terenuri de golf adevărate, iar cel de la Clubul Diplomaţilor era considerat drept cel mai modern din Estul Europei. Acum, pasionaţii de golf visează la investiţii majore pentru renaşterea unei tradiţii blocate vreme de aproape cinci decenii de război şi de regimul comunist.


În România se pot întîlni în momentul de faţă circa 500 de membri în cluburile de golf. "Numai în jur de 200 sînt însă jucători constanţi", descrie Viorel Coman, multiplu campion naţional, felul în care acest sport e dezvoltat pe meleagurile carpatine. E o cotă care, din păcate, ne plasează în coada Estului Europei, dar "important e că interesul oamenilor e în creştere, potenţial există, ne dorim foarte mult să se extindă şi reţeaua terenurilor de golf".

De unde am plecat însă şi cum stăm acum la acest capitol? În perioada interbelică, în România existau 5 terenuri de golf, construite după toate regulile artei (Mamaia, Eforie Nord, Sinaia, Buftea şi Bucureşti). Primele patru au fost însă desfiinţate de comunişti imediat după Al Doilea Război Mondial, fiind considerate nişte simboluri şi cuiburi ale aristocraţiei: unele au devenit cîmpuri de cartofi! A mai supravieţuit, trunchiat şi batjocorit însă, doar complexul din Băneasa (Clubul Diplomaţilor), care, la sfîrşitul anilor '30, era considerat cel mai modern din Estul Europei.

Doar 9 trasee la Breaza şi Recaş, 6 găuri la Bucureşti
În ţară funcţionează acum patru complexe în domeniu, departe însă de standardele internaţionale: "Paul Tomiţă" (Pianu de Jos/Alba), "Lac de Verde" (Breaza/Prahova), "Tite Golf Club" (Recaş/Timiş) şi "Clubul Diplomaţilor" (Bucureşti, Băneasa). Primul se apropie cel mai mult de cotaţiile profesioniste, cu 18 găuri. La Breaza şi Recaş sînt numai 9 parcursuri, iar în Capitală doar 6 găuri! Şi la acest capitol nu ţinem deocamdată pasul: în Estul continentului sînt înregistrate 134 de terenuri profesioniste (lider Cehia, 58) din totalul celor circa 6.000 omologate în Europa.

"Paul Tomiţă", Pianu de Jos/Alba
Complexul de la Pianu de Jos s-a deschis în '95, iar din 2004 poartă numele lui Paul Tomiţă, părintele golfului din România, omul care, în perioada '68-'75, a participat la 6 Mondiale şi la două turnee Open. Se întinde pe 70 ha, are 18 găuri, iar lungimea traseelor e diferită: 5.847 m circuitul masculin, 5.148 m cel feminin.

Viorel Coman descrie terenul de la Pianu: "E stilul wild and natural, adică intervenţii minime din partea omului pentru amenajare, aidoma terenurilor foarte vechi din Anglia. De-abia peste vreo sută de ani vom putea spune că arată ca la carte, după decenii întregi în care trebuie să ai grijă de iarbă, s-o tunzi, s-o întreţii şi s-o aduci în timp la un nivel de top. Pianu înseamnă acum cam 30 la sută din ceea ce e, cu adevărat, un teren de golf ideal".

Arhitectul circuitului e chiar directorul clubului, Ioan Străjan. Anul trecut, a avut 98 de membri. Terenul are par-72 (număr ideal de lovituri pentru finalizarea traseului) şi slop 128-132 (cifra dă dificultatea parcursului, media mondială e de circa 110-112). Centrul dispune de un hotel de 4 stele (27 camere), wellness, jacuzzi, piscină, restaurant şi oferă cursuri de golf pentru toate nivelurile, plus pachete speciale de antrenament.

Tarife
Membri - 3.000 RON/an
Cotizaţie tineri pînă în 25 ani - 1.500 RON/an
Închiriere trusă golf - 30 RON/zi
Coş cu mingi (25 buc) - 10 RON

"Clubul Diplomaţilor" (Bucureşti, Băneasa)
De la 18 găuri şi un circuit faimos, cum era în perioada interbelică, terenul din Băneasa, aflat acum în administrarea Ministerului de Externe, a ajuns să aibă în prezent doar 6 parcursuri! Amenajat iniţial pe un spaţiu de 41 ha, rezultat în urma defrişărilor din Codrii Vlăsiei, circuitul a fost desenat în anii '30 de designerul englez G.T. Baker, mentorul lui Paul Tomiţă.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, clubul a fost ocupat temporar de un spital de campanie al Wehrmachtului nazist, iar Ceauşescu a ordonat să fie închis în '75.

Naţionalizarea din '48 şi extinderea parcului Herăstrău au făcut ca baza să rămînă cu numai 6 găuri. "Unde e acum roata mare se afla cupa cu numărul 17. Iar aleile din parc au fost făcute exact pe unde se mergea de la un parcurs la altul pe vechiul teren de golf", explică George Luţă, fost profesor de golf la Clubul Diplomaţilor şi jucător în PGA, circuitul profesionist.

În prezent, complexul de la Băneasa e cvasipărăsit de pasionaţii de golf, care acuză preţurile prohibitive impuse la cardul de membru, circa 8.000 RON/an (cea mai mare taxă din România) şi administrarea discreţionară impusă de actuala conducere.

1923 e anul în care a început amenajarea terenului de la Clubul Diplomaţilor: prima lovitură la inaugurarea bazei a dat-o Regele Ferdinand

"Lac de Verde" Breaza/Prahova
Deschis în 2002, clubul de golf de la Breaza e o locaţie privată de lux, cu un teren dotat cu 9 cupe, şi se întinde pe o suprafaţă de 25 ha: un teren adiacent de 103 ha a fost luat în concesiune pe 49 de ani. Nicoleta Stan, marketing manager la "Lac de Verde", spune că există deja un proiect de extindere la 18 găuri. Staţiunea prahoveană, considerată una dintre cele ozonificate din ţară, e amplasată la o altitudine de 700 m. Designul parcursurilor a fost făcut de arhitectul american Ronald Castillo.
Complexul mai cuprinde un club-house (4 apartamente de lux, sală fitness, jacuzzi, saună, biliard, masaj), un minihotel de 4 stele, 9 căsuţe cu terasă, 2 terenuri de tenis.

Tarife
Taxă membru 600 euro/an (cu 20 lecţii incluse), 500 euro/an (fără lecţiile incluse)
Lecţii de golf    80 RON/h
Parcurs de 9 găuri    100 RON/h (sau 150 RON/h dublu parcurs de 9 găuri)

"Tite Golf Club" Recaş/Timiş
Înfiinţat în 2004 la iniţiativa lui Dan Liviu Tite, un medic stomatolog plecat de peste două decenii în Germania, unde a deschis un alt teren de golf la Augsburg, complexul de lîngă Timişoara se recomandă ca fiind primul de gen înregistrat la ANST. Se întinde pe 24 ha din fosta păşune a COMTIM. Are 9 găuri şi, alături de terenul de la Pianu, e singurul din ţară cotat cu rating internaţional. Traseul masculin are 5.830 m, iar cel feminin e de 5.092 m.

Tarife
Taxă membru adult     2.500 RON/an
Taxă membru juniori 14-18 ani        1.500 RON/an (gratis pentru copii)
Cursuri    100 euro (10 h curs, taxe folosinţă teren joc şi antrenament, mingi, crose, durata: 3 zile, între 3 şi 4 ore pe zi)

36% e procentul cel mai consistent (taxele membrilor) din structura medie a veniturilor pentru un teren cu 18 găuri din Estul Europei: conform unui studiu KPMG, restul e acoperit din taxe joc (18%), vînzare mîncare/băutură (17%) şi alte surse, gen magazin propriu, sponsorizări, reclama pe teren etc. (29%)

53 de miliarde de euro sînt veniturile anuale înregistrate în industria golfului din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa

Proiecte în derulare în România
Locaţie    Număr găuri
Sînpaul/Cluj "Transilvania Golf Club"    18
Fîntînele/Arad "Butterfly Park"    18
Zurbaua/Ilfov "Bucharest Golf&Country Club"    18
Cîmpeneşti/Cluj "Claudiopolis"    9
Ineu/Oradea "King's Land"    9

Cum sînt clasificate terenurile de golf
După acces (cine le poate juca)*
- private
- publice

După dimensiuni (numărul şi tipul găurilor)
- 18 găuri
- 9 găuri
- executive golf, 18 găuri (par 3) - teren foarte rapid, cu distanţe scurte către ţinte

După ambient şi arhitectură
- links (vegetaţie săracă, ţinuturi nisipoase, în general zonele care leagă păşunile de mare/ocean)
- heathland (vegetaţie joasă, deasă, buruieni, soluri nisipoase şi mlăştinoase)
- parkland (peisaje împădurite, bunkere, ape, dominaţia vînturilor)
- deşert (maximum 40% din suprafaţă acoperită cu iarbă sau irigaţii, restul teren cu nisip)
- munte (terenurile plasate de la 800-1000 m către 3.000 m, topografii montane, lovituri influenţate de aerul rarefiat)
- speciale (mixuri din categoriile anterioare)

*sursa: George Stanciu, specialist arhitectură şi golf design
Peste 70 de jucători în cursa pentru Alba Golf Challenge 2012
Pregătirile pentru prima competiţie PRO-AM din România, Alba Golf Challenge 2012, au intrat în faza finală. Pînă acum, peste 70 de jucători profesionişti şi amatori s-au înscris în concursul care va avea loc, în 28 şi 29 aprilie a.c., pe terenul clubului "Paul Tomiţă" din Pianu de Jos.

Echipele intrate în concurs vor fi formate din 1 jucător profesionist şi 3 jucători amatori, handicapul maxim admis fiind 36. Regulamentul competiţiei include regulile de la St. Andrews şi regulile de la Golf Club Paul Tomiţă, aplicabile atît profesioniştilor, cît şi jucătorilor amatori. Profesioniştii vor respecta, de asemenea, şi regulile Tour.

Jucătorii vor lupta să obţină atît performanţa la nivel de echipă, cît şi la nivel individual, astfel încît să obţină unul dintre premiile puse în joc. După regula marilor turnee de golf internaţionale, Alba Golf Challenge 2012 oferă atît premii individuale cît şi premii pe echipe, constînd în trofee de argint şi sume variind între 200 şi 2.500 de euro.

Alba Golf Challenge este organizat anual, începînd din anul 2005, de către Consiliul Judeţean Alba. Ediţia din acest an se va derula cu sprijinul Roşia Montana Gold Corporation.
(sursa articol)

O localitate miniera unde mai muncesc doar femeile

„Ne-am dori minerit si la Baia de Aries. Regretam vremurile în care mineritul înca mai functiona, pentru ca atunci în zona a existat cu adevarat bunastare”. Orasul Baia de Aries este administrat acum de primarul Gheorghe Bora, cel care a facut si declaratia de mai sus. Este de profesie inginer si a lucrat la fosta întreprindere miniera din localitate.

A detinut functia de consilier local în perioada 2000-2004, din 2004 pina în 2008 a fost viceprimar, iar din iunie 2008 conduce ca primar destinele orasului Baia de Aries.
  
Domnule primar, cu ce probleme se confrunta astazi orasul Baia de Aries?

Aproape ca putem spune ca în orasul Baia de Aries lucreaza doar femeile. Deci, orasul se confrunta cu lipsa locurilor de munca, astazi functionind aici doar o singura firma de confectii, unde lucreaza în jur de 300 femei.


Care este rata somajului în orasul dumneavoastra?


Somajul este destul de ridicat, undeva la 35-40%, oamenii ducindu-si viata cu greu de la o zi la alta. O cifra destul de alarmanta, la o populatie de aproape 5000 de locuitori.


Cum poate trai o comunitate în care cel putin jumatate din oameni nu au un loc de munca?


„Norocul” este ca la noi populatia este îmbatrinita, sint foarte multi pensionari care astazi maninca o pensie de pe urma mineritului si care îsi pot întretine familia, bineînteles la limita de subzistenta.


Daca ati trage linie dupa aproape 4 ani de mandat, ce ne-ati spune?


În toti acesti ani am continuat strategia de modernizare si dezvoltare a localitatii prin identificarea oportunitatilor de finantare, obtinerea finantarilor, implementarea si materializarea proiectelor accesate, precum si alte masuri socio-economice si de mediu care sa ne permita gasirea treptata a unei noi identitati privind viata oamenilor din Baia de Aries. În tot acest timp, a fost finalizat obiectivul „Casa de Cultura a orasului Baia de Aries”, investitie derulata prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, proiect în valoare de 15 miliarde lei, cofinantarea locala fiind de 2,5 miliarde lei, obiectiv inaugurat deja cu ocazia editiei a IV-a a Zilelor orasului Baia de Aries, moment în care localitatea noastra a pus baza unui nou început a ceea ce înseamna viata cultural-artistica. Un alt obiectiv important realizat a fost „Închidere si ecologizare a Filialei Ariesmin”, investitie de peste 400 miliarde lei, lucrari care au rezolvat problemele de siguranta ale iazurilor de decantare, a haldei de gunoi, iar prin ecologizarea a circa 11 hectare de teren rezultat prin demolarea cladirilor din incinta minei s-a creat premisa întabularii acestora de catre Primaria Baia de Aries. Nu demult am receptionat obiectivul „Extindere captare-rezervor tampon Valea Ciorii”, investitie derulata prin Ordonanta de Guvern nr. 7 si a carei valoare de executie a fost de circa 5 miliarde lei, o investitie oportuna si strict necesara pentru localitatea noastra, avind în vedere starea avansata de degradare si nesiguranta în care a ajuns rezervorul existent.
 Complementar acestei investitii care asigura îmbunatatirea alimentarii cu apa potabila a orasului nostru, s-a continuat activitatea de reabilitare a retelei de apa potabila pe o lungime de 2.222 ml, racordindu-se la aceasta 28 de familii situate pe strazile Republicii, Izvoarelor, Primaverii, Fintinilor, Minerilor, Brazilor si Iazul Morii. Este o investitie a carei valoare este de circa 2 miliarde lei si care asigura consumatorilor apa potabila de buna calitate, 24 ore din 24 ore. Am continuat lucrarile de modernizare a sediului primariei (acoperis, sarpanta, fatada), o lucrare care a costat peste 700 milioane lei, ceea ce face ca aspectul acestei cladiri sa fie unul emblematic, fiind gazda de zi cu zi a tuturor locuitorilor orasului nostru si a celor care ne viziteaza. De asemenea, am continuat lucrarile de modernizare a centrului localitatii prin asfaltarea strazii „Dr. Ioan Chirila” pe o suprafata de 2500 mp, în valoare de 2,5 miliarde lei, precum si pavelarea, betonarea trotuarelor, rigolarea cailor de scurgere a apelor pluviale, lucrari în valoare de circa 500 milioane lei. Un proiect care a condus la disparitia imaginii dezolante de pina acum a fost proiectul „Colectare selectiva a deseurilor menajere în orasul Baia de Aries si cinci comune limitrofe”, în valoare de 22 miliarde lei. O alta investite receptionata în acesti ani a fost obiectivul „Modernizare drum vicinal sat Brazesti”, investitie în valoare de 4,5 miliarde lei, suma pusa la dispozitie de Consiliul Judetean Alba si s-a continuat activitatea de indiguire a cursului de apa „Valea Ciorii”, o investitie care pe linga aspectul urbanistic va conferi siguranta locuitorilor, eliminind în mare parte potentialul inundabil al acestui curs de apa, lucrare a carui valoare de executie este de peste 30 miliarde lei.


Care este situatia scolilor, a obiectivelor culturale?


Nici învatamintul nu a fost neglijat. În acest mandat am finalizat si receptionat obiectivul „Reabilitarea atelierului scoala aferent Grupului Scolar Dr. Lazar Chirila”, investitie de circa 7 miliarde lei derulata prin Ministerul Educatiei si Învatamintului, putind oferi astfel conditii optime de studiu si practica elevilor care îsi desfasoara activitatea în aceasta locatie. Tot aici ne putem mindri si cu modernizarea Caminului Cultural din satul Sartas, investitie derulata cu sprijinul Agentiei Nationale de Dezvoltare Durabila a Zonelor Industriale a carei valoare a fost de aproximativ un miliard lei, în urma acestei investitii locuitorii satului Sartas beneficiind de un camin modern compus din 2 sali de festivitati, bucatarie, grupuri sanitare, apa potabila si canalizare. Pentru iubitorii sportului, am amenajat un teren de sport cu gazon sintetic dotat cu nocturna, în cadrul bazei sportive din localitate, investitie în valoare de 1 miliard lei, finantata prin A.N.D.D.Z.I., care se adauga ansamblului general de modernizare a incintei sportive, îndemnind tinerii în a beneficia de conditii bune de practicare a sportului, obiectiv inaugurat la data de 30 iunie 2011, data la care a avut loc si finala Cupei Muntilor Apuseni la copii si seniori, competitie organizata de catre AJF Alba. În domeniul social, am înfiintat „Centrul pentru persoane virstnice”, institutie pentru a carei functionare a fost alocata suma de circa 2 miliarde lei, suma provenita din bugetul local si al Consiliului Judetean, acest edificiu fiind în prezent gazda a aproximativ 30 de persoane. Pentru a compensa activitatea fostului „Centru de sanatate”, la Baia de Aries a fost înfiintat „Centrul de Permanenta”, alaturi de care functioneaza si serviciul de ambulanta. Totodata, a fost redeschisa sectia de psihiatrie, ca sectie exterioara a Spitalului Judetean de Urgenta Alba. Pentru a veni în sprijinul cetatenilor, am facut demersurile pentru înfiintarea unui punct de lucru fiscal care sa preia o parte din atributiile Circumscriptiei Fiscale care a fost desfiintata si am înfiintat un Centru Local A.P.I.A., asa încit cetatenii din Baia de Aries, Lupsa, Salciua, Posaga si Ocolis sa nu mai fie nevoiti a se deplasa la Cimpeni ori Aiud.


Ce alte investitii sint în derulare la Baia de Aries?


Am primit finantarea proiectului privind Incluziunea Sociala, în scopul realizarii obiectivului de investitii intitulat ,,Restructurarea sistemului de servicii acordate persoanelor cu handicap la nivelul Judetului Alba’’, prin crearea noului Centru de Îngrijire si Asistenta Baia de Aries, valoarea contractului de finantare fiind de 36 miliarde lei, termenul de implementare a acestui proiect fiind 1 februarie 2013. Prin înfiintarea acestui centru vor fi create 100 de locuri de munca. Tot în derulare se afla si proiectul de reabilitare a Caminului Cultural Muncelu, o investitie în valoare de 1 miliard lei. Un alt proiect care va demara în aceasta primavara este cel privind modernizarea strazilor 1 Mai, Minerilor si 8 Martie si amenajarea de parcari publice, o investitie de peste 10 miliarde lei si proiectul de modernizare drumuri si strazi de interes local, un proiect în valoare de 34 miliarde lei, proiect în care sint cuprinse drumurile de pe Valea Harmanesei, Valea Ciorii si strada Tarinei(4,6 km). O alta investitie pentru care a fost aprobata documentatia este cea care priveste construirea unui bloc cu 11 apartamente prin ANL, o investitie în valoare de 26 miliarde lei. De asemenea, exista o documentatie depusa la Guvern pentru aprobarea achizitionarii unui nou buldoexcavator pe O.G.7, în valoare de 3 miliarde lei. Obiectivele enumerate mai sus, realizate ori în derulare, constituie asadar dovada progreselor înregistrate în localitatea noastra prin absortia de finantari de peste 600 miliarde lei, o baza solida care constituie mai departe perpetuarea dezvoltarii infrastructurii si va asigur ca în cel mult un an-doi vor fi locuri de munca pentru toti cei ce vor sa munceasca.


Cum ati colaborat în toti acesti ani cu Consiliul Local?


Va pot spune ca am o buna colaborare, cred ca nu as fi putut realiza atitea proiecte. Evident, avem si consilieri care tot timpul se declara împotriva, însa credem ca în timp o sa-si schimbe atitudinea.


Ce facilitati poate oferi localitatea unor posibili investitori?


În acest moment, în urma documentatiilor cadastrale efectuate avem întabulate circa 5 hectare teren, urmind ca în perioada imediat urmatoare sa facem demersurile necesare întabularii diferentei de circa 6 hectare. Avind aceste terenuri în domeniul public al primariei si Consiliului Local, am convingerea ca în cel mai scurt timp vom putea pune la dispozitia investitorilor aceste terenuri care sa constituie baza de plecare spre diverse activitati productive, spre crearea de locuri de munca. Potrivit unei hotariri de guvern, zona a fost declarata zona defavorizata, guvernantii au decis atunci ca oamenii si întreprinzatorii sa plateasca doar 50% din cuantumul taxelor si impozitelor locale.


Poate fi turismul o alternativa la minerit? Ce obiective turistice ar putea fi vizitate în localitate?


Nu cred ca turismul ar putea fi o alternativa, pentru dezvoltarea zonei benefica ar fi relansarea mineritului. Un exemplu pozitiv este pentru noi proiectul minier de la Rosia Montana. Cea mai mare parte a populatiei a lucrat în minerit. Oamenii asta stiu sa faca, au calificari în acest domeniu. Nu putem vorbi nici despre prea multe obiective turistice. As aminti însa Fagul Împaratului, Minastirea Muncel, Biserica romano-catolica, Pensiunea Shanti-Brazesti, Complexul turistic „Prezident”.


Ati amintit proiectul minier de la Rosia Montana. Care este opinia dumneavoastra fata de aceasta investitie?


Gindindu-ne la beneficiile pentru zona, proiectul Rosia Montana ar elimina cel putin o parte din problemele cu care se confrunta oamenii. Practic, s-ar crea nu doar acolo locuri de munca. Acolo deja se vad unele semne de bunastare. Cu atit mai mult cu cit e în vecinatatea noastra, iar prin activitati conexe am putea deveni si noi beneficiari ai acestui proiect minier, mai ales ca este o activitate ce ar putea scoate tara din criza economica.


Cum vedeti viitorul orasului Baia de Aries si ce doriti sa transmiteti locuitorilor?


Avem un capital care cred ca pe viitor o sa fie salvarea noastra. Avem cele aproape 11 hectare de teren amenajate, ecologizate, în incinta fostei exploatari miniere, pe care sint convins ca cineva va fi interesat sa faca o hala de productie. Avem semne încurajatoare, sint citiva investitori. Asa cum va spuneam, în maxim doi ani de zile în orasul Baia de Aries vor fi locuri de munca pentru toti cei care vor sa munceasca, asadar va pot spune ca vad un viitor prosper. Doresc sa aduc multumiri angajatilor primariei, consilierilor locali care au fost alaturi de mine si mi-au sustinut proiectele, institutiilor locale, judetene si nationale, domnului senator Alexandru Peres, domnului deputat Cornel Olar si în special domnului presedinte al Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel pentru disponibilitatea aratata în sprijinirea relansarii socio-economice a localitatii noastre. Multumesc cetatenilor acestui oras si ai satelor apartinatoare care au fost alaturi de mine, m-au sustinut si mi-au generat putere de munca. Îi asigur în continuare de buna credinta, de disponibilitate totala la tot ceea ce înseamna binele locuitorilor, lasind faptele sa vorbeasca.

Istorie...
Baia de Aries este atestata documentar din anul 1325, de catre Carol Robert de Anjou, odata cu privilegiul acordat de acesta locuitorilor, pe atunci ai localitatii Aranyas Banya, însa exista dovezi ca aici exploatarea aurului se facea înca de pe vremea dacilor. Este un vechi centru minier, de-a lungul existentei sale fiind cunoscut si sub numele de Ofenbaia. Are în componenta 4 sate: Sartas, Brazesti, Muncel si Cioara de Sus. De-a lungul vremii localitatea a fost aparata de minerii care au baricadat calea ferata pentru a împiedica patrunderea armatelor fasciste în zona Apusenilor. Odata cu sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, aici începe constructia uzinei de preparare a minereurilor auro-argintifere, iar în anul 1953, tot aici începe constructia uzinei de cianurare. Localitatea este declarata oficial ca oras în anul 1998, un statut pe care l-a detinut secole de-a rindul si pe care la recistigat, fiind cel mai important centru de prelucrare si productie a aurului si argintului.
(sursa articol)

vineri, 20 aprilie 2012

Roşia Montană: locuri de muncă şi respectarea legislaţiei

Directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, este convins că proiectul minier va demara.
Proiectul minier de la Roşia Montană va crea locuri de muncă într-o zonă cu un grad ridicat de şomaj şi va aduce beneficii atât localnicilor, cât şi tuturor românilor, a explicat Dragoş Tănase, directorul general al Roşia Montană Gold Corporation, în cadrul unui interviu acordat Hotnews.ro. Potrivit acestuia, compania a răspuns tuturor întrebărilor din partea autorităţilor şi aşteaptă un răspuns, după mai bine de şase ani de evaluare a proiectului din perspectiva mediului.
Procedura de mediu a început în 2006.

Tănase a declarat că problema constă în amânarea răspunsului de către statul român. "La procedura de mediu începută în 2006 încă nu avem un răspuns. Din 2006 până în 2012 sunt totuşi 6 ani, eu nu cred că a mai auzit cineva de un proiect în România sau într-o altă ţară a Uniunii Europene unde să stai într-o evaluare 6 ani şi să nu primeşti un răspuns", a spus el. Tănase a completat că RMGC a răspuns la absolut toate întrebările Comitetului de analiză tehnică, în 2011 lucrându-se intens asupra acestui aspect, iar acum compania aşteaptă răspunsul autorităţilor.
"Cred că politicienii ar trebui, mai ales în această perioadă de criză, să fie orientaţi către crearea de locuri de muncă. Oamenii sunt şi ei parte a mediului, nu poţi să separi patrimoniul şi mediul de oameni - oamenii din Roşia Montană, din zona respectivă, vorbim aici de mii de oameni care nu au un loc de muncă şi care aşteaptă o soluţie. Cred că politicienii trebuie să-şi îndrepte atenţia în primul rând asupra oamenilor", a completat sursa citată.
Comunitatea sprijină proiectul.

În ceea ce priveşte sprijinul populaţiei, sondajele arată că mai bine de două treimi dintre români susţin proiectul de la Roşia Montană, în timp ce comunitatea locală aşteaptă începerea proiectului, care va aduce locuri de muncă, mai ales că este vorba de o comunitate de mineri din tată-n fiu, a mai arătat Dragoş Tănase. De altfel, o mare parte a beneficiilor proiectului minier se va răsfrânge asupra românilor. "În primul rând, statul impozitează proiectul de la Roşia Montană atât prin redevenţă, cât şi printr-o serie întreagă de alte impozite şi taxe percepute din proiect. Dacă luăm valoarea adăugată a proiectului constatăm că undeva la 70% din valoarea adăugată creată de acest proiect rămâne în România, pentru români, şi de-abia undeva în zona de 20-30% merge la investitori pentru recuperarea investiţiei şi, evident, profitul pentru care a venit investitorul", a completat acesta.
Se propune o tehnologie de ultimă generaţie.

Cât despre diversele procese în care este implicată compania, Tănase a adăugat că una din strategiile ONG-urilor care se opun proiectului este să lanseze zeci de procese împotriva companiei, dar fără succes. "Istoria ne-a arătat că noi am câştigat marea majoritate a acestor procese, de altfel în ultimii trei ani noi am câştigat 14 din cele 15 procese pe care le-am avut cu aceste ONG-uri care folosesc strategia de a duce proiectul în litigii: atacă în două-trei-patru curţi fiecare hârtie emisă de o autoritate. Noi considerăm că respectăm legislaţia românească şi europeană şi suntem convinşi că prin respectarea legislaţiei şi a procedurilor vom avea succes şi vom dezvolta acest proiect", a declarat Dragoş Tănase în interviul pentru Hotnews.ro.

Reprezentantul RMGC a evidenţiat şi noutatea tehnologică propusă de proiectul minier. "Roşia Montană e primul proiect de tipul acesta care aduce o tehnologie nouă şi de aici rezultă o oarecare temere sau întrebări legate de această tehnologie. Românii n-au mai văzut tipul acesta de minerit şi Roşia Montană se împiedică cumva în tot felul de temeri sau în tot felul de întrebări. Noi suntem convinşi că vom merge mai departe", a explicat Dragoş Tănase, adăugând că planul de lucru al companiei este să construiască mina.
În prezent se aşteaptă răspunsul Comitetului de analiză tehnică, urmând ca apoi guvernul să decidă asupra începerii proiectului minier.
(sursa articol)

78% of the Romanians agree that the Rosia Montana Project will create new jobs

The Support Group for Roşia Montană Project points out: 78% of the Romanians believe the mining project will create jobs

The Group expresses its disappointment of not having been invited to the recent debate on the public television.

March 5th, 2012. The Support Group for Roşia Montană Project (GSPRM) wants to draw the attention on the fact that the TV show “Judge for Yourself”, broadcasted live by national public television recently, informed about the massive support for the Rosia Montana Project among the public opinion. “Today, in Romania, 78% of the citizens believe it is important for Rosia Montana Gold Corporation project to start in order to solve the employment issues there”, declared Mr. Mircea Toma during the show.

“We want to emphasize this statement, which must be taken in serious. This percentage is similar to the results of certain studies that the Group has, and coming from a source such as ActiveWatch – which is an NGO renowned for its opposition to the mining project – this information becomes even more relevant”, declared Mr. Ion Popescu, the president of Meridian National Trade Union Confederation and a member of the Steering Board of the Support Group. “We want to confirm to those people who are convinced about the positive impact of the mining project on the socio-economic situation in the area that the results are accurate and the huge majority of the residents of Roşia Montană see mining truly as the only saving solution, generating long-term development. If there are still people who doubt this, we suggest they go on site, visit Rosia Montana and not satisfy only with information presented on television”, added Ion Popescu.


At the same time, the members of the Support Group express their disappointment that the producers of the TV show “Judge for Yourself” did not invite any representative out of the 70 members of the Group in the debate on the topic of the Roşia Montană project held on February 23rd. “We are perfectly aware of the time limitations of a TV show, but a Group such as this, which is representative for the civil society, which gathers many of the mining project supporters, should have had at least one representative, if the producers truly intended to invite all the relevant parties. From the information we have, there are no other industrial projects having such a relevant support group at national level, so we should have been invited if only for the uniqueness of this undertaking”, concluded Prof. Univ. Ovidiu Nicolescu, President of The Romanian National Council of Small and Medium-Sized Enterprises and member of the Steering Board of the Support Group.

The Support Group for Roșia Montană Project is an unprecedented initiative in Romania, by which the civil society mobilized in support of an industrial project of wide scope. The Group was officially launched in June 2011, consisting of over 70 major organizations in Romania: trade unions, employers’ associations, universities, local mayoralties from communities with mining tradition and not only, foundations and non-governmental organizations from different areas of activity and even individuals and public personalities.
(sursa articol)

Harta oficială a tuturor resurselor naturale din România

România este o ţară bogată în resurse naturale. Andreea Paul, consilierul primului-ministru, a făcut o trecere în revistă a cantităţilor diferitor zăcăminte naturale din ţară, pe care vi le prezentăm.

Valorificarea inteligentă a resurselor presupune investiţii majore şi câteva condiţii esenţiale precum cercetări geologice, condiţii de exploatare, înzestrare tehnologică, eficienţă economică în utilizarea resurselor, protejarea mediului cu costurile sale aferente.
România deţine următoarele resurse minerale disponibile şi aflate în exploatare:
  • Săruri haloide, în total, resurse de 33 miliarde de tone. Activitatea de exploatare este realizată în totalitate de stat. Din acestea, avem opt zăcăminte de săruri de potasiu neexploatate cu rezerve de 51 milioane de tone. În ceea ce priveşte sarea gemă, avem 23 de zăcăminte cu 12 milioane de tone posibil de exploatat.
  • Există zece licenţe de concesiune pentru exploatare negociate şi încheiate pentru zăcăminte cu rezerve de 2 miliarde de tone. 
  • La capitolul minerale nemetalifere, activitatea de exploatare este în totalitate privată. Avem resurse de 224 milioane de tone, din care două substanţe cu pondere importantă: gipsul şi feldspatul.
    Resurse de gips: 32 zăcăminte de 200 milioane de tone, din care 20 zăcăminte în exploatare cu rezerve de 113 milioane de tone.
    Resurse feldspat: 15 zăcăminte de 23 milioane de tone, din care patru zăcăminte în exploatare cu rezerve de 2 milioane de tone. Restul de 11 zăcăminte, cu rezerve de 20 milioane de tone, vor putea fi exploatate după reluarea şi aprofundarea cercetării gelogice şi tehnico-miniere.
    Există 25 de licenţe de concesiune pentru exploatare negociate şi încheiate. 
  • Roci utile: Resurse: 10 miliarde tone şi 1,3 miliarde metri cubi. Este un grup alcătuit din 53 de substanţe. Este posibil de exploatat 8 miliarde tone şi 1,2 miliarde metri cubi. Există 585 licenţe de concesiune pentru exploatare
  • Roci ornamentale: 73 de zăcăminte, din care:
    Marmură: 25 zăcăminte cu 37 milioane metri cubi, din care rezervă exploatabilă de 15 milioane metri cubi în 16 zăcăminte;
    Calcar ornamental: 40 zăcăminte cu 58 milioane metri cubi, din care rezervă exploatabilă de 13 milioane metri cubi în 15 zăcăminte;
    Travertin: trei zăcăminte cu rezerve de un milion metri cubi;
    Granit ornamental: trei zăcăminte cu rezerve de un milion metri cubi;
    Gresie ornamentală: două zăcăminte cu rezerve de 0,37 milioane metri cubi. 
  • În ceea ce priveşte zăcămintele cu substanţe minerale utile utilizabile în construcţii, activitatea de exploatare este în proporţie de peste 95% privată.
    Andezit industrial şi de construcţii: 87 zăcăminte cu 746 milioane tone, din care 42 zăcăminte în exploatare cu rezerve de 386 milioane tone şi 45 zăcăminte neexploatate cu rezerve de 225 milioane tone.
    Dacitul industrial şi de construcţii: 11 zăcăminte, din care opt perimetre în exploatare cu rezerve de 188 milioane tone şi trei zăcăminte neexploatate cu rezerve de 16 milioane tone.
    Calcarul industrial şi de construcţii: 118 zăcăminte, din care 61 perimetre în exploatare cu rezerve de 1,5 miliarde tone şi 57 zăcăminte neexploatate cu rezerve de 1,85 miliarde tone.
    Nisip şi pietriş: 619 zăcăminte, din care 286 perimetre în exploatare cu rezerve de 354 milioane metri cubi şi 333 zăcăminte neexploatate cu rezerve de 773 milioane metri cubi.
    Argilă: 150 zăcăminte, din care 49 în exploatare cu rezerve de 360 milioane tone şi 101 perimetre neexploatate cu rezerve de 651 milioane tone. 
  • Roci bituminoase. Există resurse de 730 milioane tone. Sunt patru perimetre de nisip bituminos, de unde este posibil de exploatat 24 milioane tone. Din cele şapte perimetre de şist bituminos, este posibil de exploatat 706 milioane tone. În prezent, nu există zăcăminte în exploatare şi nu a fost negociată şi încheiată nicio licenţă de exploatare.
  • La cărbuni există resurse de 9,7 miliarde de tone şi 299 de zăcăminte în întreaga ţară. Activitatea de exploatare este realizată în proporţie de peste 95% de stat. Există 53 licenţe de concesiune pentru exploatare.
    Antracit: două zăcăminte închise la începutul anilor 1990;
    Cărbune brun: două licenţe de exploatare;
    Huilă: 54 de zăcăminte, din care şapte în exploatare cu rezerve de 230 milioane tone şi 47 de perimetre neexploatate sau închise, cu rezerve de 373 miloane tone;
    Lignit: 193 zăcăminte, din care 41 în exploatare cu rezerve de 318 milioane tone şi 168 zăcăminte neexploatate sau închise.
  • La minereuri feroase avem resurse de 58 de milioane de tone, iar activitatea de exploatare este privată. Perimetrele concesionate au fost închise aproape în totalitate.
    Minereu de fier: 39 zăcăminte, cu 57 milioane tone rezerve posibil de exploatat. Patru perimetre au avut licenţe de exploatare, dar au fost închise;
    Minereu de mangan: două zăcăminte în exploatare cu rezerve de un milion tone. Rezerve posibil de exploatat în zăcămintele cu activitate sistată: 17 milioane tone.
  • România are resurse de minereuri neferoase în valoare de 510 milioane de tone. Există trei licenţe de concesiune pentru exploatare negociate şi încheiate, din care este activă doar licenţa de exploatare a cuprului de la Roşia Poieni. Activitatea de exploatare este realizată de stat.
    Minereuri polimetalice: 145 de zăcăminte, cu 28 milioane tone rezerve posibil de exploatat. 25 perimetre au avut licenţe de exploatare, dar sunt în prezent închise sau în procedură de închidere.
    Minereu de cupru: 75 de zăcăminte, cu 98 milioane tone rezerve posibil de exploatat. Dintre acestea, zece au avut licenţe de exploatare, dar sunt în prezent închise.
    Minereu de cupru cu conţinut scăzut: două zăcăminte în exploatare cu rezerve de 157 milioane tone şi şapte perimetre cu potenţial de exploatare de 187 milioane tone. 
  • Minereuri de aluminiu şi roci aluminifere. Avem resurse de 97 milioane de tone.
    Bauxită: 19 zăcăminte, cu 2,5 milioane tone rezerve posibil de exploatat.
    Sienită nefelinică: licenţa de exploatare a zăcământului Ditrău, cu rezerve de 19 milioane tone. 
  • Resurse de ape subterane: 12 mii mc/zi ape minerale naturale, 48 mii mc/zi ape minerale terapeutice, 19 mii mc/zi dioxid de carbon mofetic şi 21 mii mc/zi apă geotermală. 131 licenţe de concesiune pentru exploatare au fost negociate şi încheiate.
    Apele subterane potabile, industriale şi freatice: 101 zăcăminte;
    Apele minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele care le însoţesc, gazele necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice: 239 de zăcăminte.
    Ape potabile industriale şi freatice destinate irigaţiilor: 76 perimetre cu o resursă de 6,2 milioane mc/zi;
    Apă minerală naturală necarbogazoasă: 25 zăcăminte, din care unul cu activitate sistată şi resurse posibil de exploatat de 14 mii mc/zi.
    Ape minerale naturale carbogazoase: 43 perimetre concesionate, cu rezerve de 12 mii mc/zi şi şase perimetre cu activitate sistată, cu resurse de 0,3 mii mc/zi;
    Ape minerale terapeutice carbogazoase: 22 perimetre concesionate, 14 zăcăminte aflate în exploatare cu resurse de 9,1 mii mc/zi;
    Ape minerale terapeutice necarbogazoase: 87 de perimetre, din care 43 zăcăminte în exploatare cu resurse de 74 mii mc/zi;
    Ape terapeutice carbogazoase: opt perimetre cu resurse de 8,8 mii mc/zi;
    Ape terapeutice necarbogazoase: 44 perimetre cu resurse de 31,6 mii mc/zi;
    Dioxid de carbon mofetic: 14 zăcăminte cu resurse de 20 mii mc/zi; În prezent sunt concesionate nouă zăcăminte cu dioxid de carbon mofetic cu rezerve de 19 mii mc/zi;
    Dioxidul de carbon industrial: două zăcăminte concesionate cu un volum de 137 milioane mc;
    Apă geotermală: 17 perimetre cu rezerve de 21 mii mc/zi;
    Resurse de nămoluri şi turbe terapeutice: 29 perimetre, din care 11 concesionate cu rezerve de 5,3 milioane mc şi 18 cu activitate sistată cu rezerve de 7,9 milioane mc. 
  • La aur şi argint avem trei zăcăminte (Roşia Montană, Certej şi Băiţa Crăciuneşti), aflate în stadii diferite de obţinere a avizelor şi acordurilor necesare începerii exploatării. Alte trei zăcăminte sunt în curs de explorare şi vor face obiectul negocierii şi încheieri licenţelor de exploatare. Pentru zăcământul Complex Bucium explorarea a fost finalizată, documentaţia fiind în stadiul de verificare şi analiză pentru intrare în procedura de negociere a licenţei de exploatare. 
  • Uraniu: două zăcăminte. Producţia de minereu de uraniu este realizată în întregime de Compania Naţională a Uraniului.                (sursa articol)

marți, 17 aprilie 2012

Iepuraşul a trecut deja pe la copiii orfani din Alba

În săptămâna Patimilor, cu câteva zile înainte de sărbătorile de Paște, copiii ocrotiţi în casele de tip familial din Abrud, Alba Iulia, Blaj, Sebeş, Cugir au fost vizitaţi de persoane fizice, reprezentanţi ai unor firme private dar şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, care le-au au împărţit cadouri.
Astfel, copiii ocrotiţi în casele de tip familial „Sfânta Ana” şi Sfânta Maria” (30 de copii) din Alba Iulia şi cele din cadrul Serviciilor pentru Protecţia Copilului Blaj (87 de copii - Casa de tip familial Blaj, Centrul de Plasament, Centrul de plasament de tip familial Mănărade, Casa de tip familial nr. 4) au primit din partea unor persoane fizice cu suflet frumos şi bun (care doresc să-şi păstreze anonimatul), iepuraşi de ciocolată, fructe şi răcoritoare.
De asemenea, Fundaţia „Mission Without Borders” România – Sibiu a oferit copiilor ocrotiţi în cadrul Serviciilor pentru Protecţia Copilului Blaj dulciuri, prăjituri pentru masa de Paști, fructe şi răcoritoare.
Copiii ocrotiţi în Casa de tip familial „Speranţa Copiilor” Cugir (20 copii) au primit vizita reprezentanţilor Fundaţiei „Pro Europa" Cugir care le-au împărţit iepuraşi de ciocolată şi tricouri.
Organizaţia „Caritas” Alba Iulia a împărţit celor 9 copii ocrotiţi la Casa de tip familial Teiuş pachete cu dulciuri şi încălţăminte adecvată sezonului şi vârstei.
Parohia Sebeş, prin îngrijirea preotului paroh Gheorghe Marin, a donat bani pentru cumpărarea de obiecte de îmbrăcăminte şi pentru organizarea mesei de Paște celor 10 copii ocrotiţi în  Casa de tip familial Sebeş.
Compania Roşia Montană Gold Corporation a donat o sumă de bani din care s-au achiziţionat obiecte electronice, electrocasnice şi industriale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii Caselor de tip familial nr. 2, 3, 15 din Abrud şi obiecte de îmbrăcăminte şi  igienă personală  potrivite cu vârsta, personalitatea şi dorinţele fiecărui copil/tânăr ocrotit.
(sursa articol)

joi, 12 aprilie 2012

Dragos Tanase, director general RMGC: Nivelul specific al redeventei urmeaza a fi discutat cu Guvernul

Amanarea repetata a unei decizii in cazul proiectului de exploatare a aurului de la Rosia Montana a produs "dezamagire" in rindul actionarilor RMGC, spune directorul general al companiei, Dragos Tanase, intr-un interviu pentru HotNews.ro. Tanase sustine ca decizia Curtii de Apel Alba privind anularea PUZ-ului si PUG-ului pentru cariera nu afecteaza evaluarea de mediu a proiectului si anunta ca RMGC negociaza cu Guvernul nivelul redeventei.

Rep: Prima intrebare este legata de decizia Curtii de Apel Alba Iulia, din urma cu o saptamana, referitoare la Planul Urbanistic Zonal, Planul Urbanistic General al carierei. ONG-ul Alburnus Maior a emis un comunicat de presa in care sustine ca decizia irevocabila a Curtii de Apel inseamna stoparea practic a mecanismului de avizare a proiectului. Care e pozitia Companiei Rosia Montana? Ce schimba aceasta decizie?

Dragos Tanase: Din punctul nostru de vedere evaluarea de mediu trebuie sa mearga mai departe, avocatii nostri ne spun foarte clar ca evaluarea de mediu nu este legata de planurile de urbanism ale comunei Rosia Montana si ea trebuie sa continue. De altfel, primaria din Rosia Montana are noi planuri de urbanism in curs de avizare, exista un PUZ pentru proiectul minier dezvoltat in 2006 si care se afla de atunci in aprobare, au fost obtinute 19 din cele 22 de avize necesare acelui PUZ, comuna Rosia Montana a initiat un nou PUG avand in vedere ca cel din 2002 oricum avea o durata de 10 ani si urma sa expire in 2012, comuna Rosia Montana a initiat un nou PUG.
Avocatii ne spun ca nu exista o conexiune intre planurile de urbanism si evaluarea de mediu si evaluarea trebuie sa mearga mai departe. Comuna trebuie sa-si reaprobe PUG-urile si PUZ-urile, oricum sunt aceste planuri noi si mergem mai departe.


Rep: Si daca si aceste noi planuri urbanistice vor fi atacate din nou in instanta si, pe baza precedentului, vor fi anulate, ce se va intampla practic cu proiectul?
Dragos Tanase: Acum e adevarat ca una din strategiile ONG-urilor este sa lanseze  zeci si zeci de procese impotriva companiei, istoria ne-a aratat ca noi am castigat marea majoritatea a acestor procese, de altfel noi in ultimii trei ani noi am castigat 14 din cele 15 procese pe care le-am avut cu aceste ONG-uri care folosesc aceasta strategie de a duce proiectul in litigii. Fiecare hartie emisa de o autoritate, o ataca in doua-trei-patru curti, deci au o strategie.
Noi consideram ca respectam legislatia romaneasca si europeana si, in pofida acestor tactici a ONG-urilor de blocare a dezvoltarii activitatii economice, de blocare a locurilor de munca in zona Rosia Montana, noi consideram ca respectam legislatia romaneasca si europeana, si ca vom merge mai departe. Intr-un final, suntem convinsi, prin respectarea legislatiei, prin respectarea procedurilor, vom avea succes si vom dezvolta acest proiect.


Rep: Cu toate acestea, cu toate explicatiile dvs. a existat o reactie pe bursa la acel anunt legat de anularea planului urbanistic zonal si a planului urbanistic general. Care reactia actionarilor majori fata de acel anunt?
Dragos Tanase: Cred ca lasand la o parte anuntul in sine, cred ca aici avem de-a face, zic eu, cu o problema mai importanta. Si anume faptul ca statul roman nu da un raspuns acestui proiect si ca (la)procedura de mediu inceputa in 2006, inca nu avem un raspuns. Din 2006 pana in 2012 sunt totusi 6 ani, eu nu cred ca a mai auzit cineva de un proiect in Romania sau intr-o alta tara a Uniunii Europene, unde sa stai intr-o evaluare 6 ani si sa nu primesti un raspuns. Eu cred ca dezamagirea vine din viteza de implementare si pana la urma incertitudinea… faptul ca statul roman nu da un raspuns, da sau nu.


Rep: Exista o dezamagire, cum spuneti, a actionarilor legat de traseul proiectului, pana la urma.
Dragos Tanase: Exista in general un semn de intrebare, poate atat al actionarilor nostri, cat si al industriei miniere in general. Pana la urma Romania are o serie intreaga de proiecte, o serie intreaga de resurse care pot fi dezvoltate, in ce masura Romania se va deschide catre investitiile straine, si va da drumul la exploatarea acestor resurse inspre crearea a zeci de mii de locuri de munca, in scopul obtinerii de incasari la bugetul de stat.
Din fericire sau nefericire, Rosia Montana e primul proiect de tipul acesta care aduce o tehnologie noua si de aici rezulta o oarecare temere sau intrebari legate de aceasta tehnologie. Romanii n-au mai vazut tipul acesta de minerit si Rosia Montana se impiedica cumva in tot felul de temeri sau in tot felul de intrebari. Noi suntem convinsi ca vom merge mai departe, suntem convinsi ca vom primi, suntem convinsi din faptul ca respectam legislatia romaneasca si europeana, din faptul ca aducem cele mai noi tehnologii, suntem convinsi ca vom obtine pana la urma avizele…


Rep: … Sunt totusi 15 ani de cand a demarat proiectul, 6 ani de cand asteptati autorizatia de mediu. Exista un ‘worst case scenario” pentru actionarii companiei, acela in care nu primiti avizul de mediu, nu puteti demara activitatea intr-un numar de ani si atunci proiectul sa fie stopat?
Dragos Tanase: Mandatul si misiunea noastra este sa construim mina. Acesta este planul nostru de lucru. Nu avem un scenariu in care sa consideram un abandon, noi lucram sa construim mina, acesta este planul nostru dar, evident, din pacate, n-am primit un raspuns si am trecut cu mult peste un nivel rezonabil al unei intarzieri in ceea ce priveste proiectul minier, chiar si avand in vedere faptul ca Rosia Montana e primul proiect de acest tip. Suntem intr-adevar cu mult peste ceea ce ar fi rezonabil si atunci, din pacate, exista o stare de frustrare, si o stare de dezamagire acumulata pentru ca nu s-a primit niciun raspuns, dar nu avem un plan in acest moment in alt sens.


Rep: Avand in vedere legislatia romaneasca exista posibilitatea ca Rosia Montana Gold Corporation sa dea in judecata autoritatile statului roman pentru depasirea acestui termen rezonabil de acordare a avizelor?
Dragos Tanase: Nu stiu cat noi, poate ca compania romaneasca, Rosia Montana Gold Corporation in care statul roman este partener impreuna cu Gabriel Resources, compania listat pe bursa din Canada, probabil ca problema asta este mai mult la nivel de Gabriel Resources, pentru ca ei sunt investitorii in acest proiect, investitorii care finanteaza suta la suta.
Evident, orice este posibil dar, asa cum am spus, in momentul de fata noi respectam legislatia romaneasca si europeana. Am raspuns la toate intrebarile si toate preocuparile Comitetului de analiza tehnica, asteptam o decizie. In 2011 s-a lucrat foarte intens pe acest aspect, am raspuns la absolut toate intrebarile, asteptam raspunsul.


Rep: Cand ar fi trebuit sa aiba loc sau cand ar trebui sa aiba loc sedinta decisiva a acestui comitet de la Ministerul Mediului?
Dragos Tanase: Noi am avut o ultima sedinta in noiembrie anul trecut in care au fost inchise discutiile pe toate subiectele tehnice. Asteptam si noi sa aflam cand va fi aceasta ultima sedinta, speram noi, a comitetului.


Rep: Potrivit legii exista un termen de timp in care sa fie convocata aceasta ultima sedinta?
Dragos Tanase: Legea vorbeste de o singura sedinta a comitetului de analiza tehnica.


Rep: Cate au fost pana acum?
Dragos Tanase: Au fost 4 in in 2007 si undeva la 4-5 in perioada 2010 – 2011. Cred ca au fost undeva la 8-9 sedinte ale Comitetului de analiza tehnica, in conditiile in care legea vorbeste de o singura sedinta.


Dragos Tanase despre modul in care clasa politica se raporteaza la Rosia Montana.


Rep: Ultimele luni au adus doua schimbari politice majore care au relevanta pentru proiectul Rosia Monmtana. Prima este schimbarea Guvernului, schimbarea premierului si a unui numar important de ministri. In noul Cabinet s-a operat inca o modificare, ministrul mediului Lazslo Borbely a fost inlocuit de Attila Korody care este cunoscut mai degraba ca un adversar la proiectului de la Rosia Montana. Avand in vedere aceste doua schimbari, care sunt perspectivele pe care le vedeti pe termen scurt si mediu pentru proiect?
Dragos Tanase: Noi discutam cu autoritatile statului pe procedura si pe lege si pe aspectele tehnice ale proiectului. Asteptam sa finalizam Comitetul de analiza tehnica. Comitetul de analiza tehnica trebuie sa ia o decizie in ceea ce priveste proiectul, dupa care asteptam ca acea decizie sa fie inaintata catre Guvernul Romaniei inspre decizia finala. Si de aceea nu comentam schimbarile politice la nivel de Guvern, ci noi vrem un lucru foarte simplu, sa mergem pe procedura si pe ceea ce spune legea ca trebuie facut in cazul acestui proiect, indiferent de cine este ministru al mediului.
Cred ca politicienii in general ar trebui mai ales in aceasta perioada de criza sa fie orientati catre crearea de locuri de munca, oamenii sunt si ei parte a mediului, nu poti sa separi patrimoniul si mediul de oameni, oamenii din Rosia Montana, oamenii din zonele respectiva, sunt  mii de oameni care nu au un loc de munca, le trebuie o solutie si eu cred ca politicienii trebuie sa-si indrepte atentia si catre oamenii din Rosia Montana, evident, dandu-le solutii care respecta standardele de mediu, cu riscuri minime pentru mediu, cu investitii maxime in patrimoniu, dar cred ca politicienii in primul rand trebuie sa-si aplece atentia asupra oamenilor.
Noi suntem increzatori ca vom merge mai departe cu acest proiect. Inca o data, increderea noastra vine din faptul ca aducem o tehnolgie foarte moderna, probabil cea mai moderna tehnologie miniera din lume, aducem investitii straine, aducem o solutie intr-o zona care nu are solutie astazi.


Rep: Ma intorc totusi la politica. E o decizie pana la urma politica daca se va da drumul sau nu avizelor necesare. E an electoral 2012, un an cu o incarcatura politica majora. Presedintele Basescu a iesit aseara si a facut o noua declaratie de sprijin pentru relansarea industriei miniere, implicit pentru Rosia Montana si a cerut un raspuns in cel mai scurt timp. Credeti ca iesirile tot mai dese din ultima perioada ale presedintelui, care vorbeste despre crearea de locuri de munca, despre investitii in minerit, pot avea un impact in acest an electoral?
Dragos Tanase: In Romania sunt foarte multi oameni care sprijina acest proiect, nu doar domnul presedinte. Pe langa domnul presedinte exista multi politicieni care-si doresc crearea de locuri de munca, exista opinia publica in general, noi consideram ca in acest moment sprijina proiectul de la Rosia Montana, sprijina o solutie pentru oamenii respectivi.
Cred ca mai ales in acest an in care avem o criza economica, in care nu avem solutii, in care avem nevoie de investitii straine, eu cred ca politicienii in general, indiferent de pozitia in statul roman, indiferent de culoarea politica ar trebui sa-si indrepte atentia catre acele proiecte care creaza locuri de munca. SI suntem convinsi ca oricine face o analiza corecta a situatiei de la Rosia Montana ajunge la aceeasi concluzie: faptul ca acest proiect trebuie sa porneasca cat mai repede.


Dragos Tanase despre redeventa
Rep: Vorbeati de opinia publica si de faptul ca ea ar sprijini inceperea proiectului: aveti sondaje care sa releve acest fapt, sprijinul din partea populatiei?
Dragos Tanase: Avem si noi sondajele noastre, dar as mentiona chiar un sondaj al oponentilor proiectului Rosia Montana, n-o sa dau numele, dar chiar oponentii nostri spuneau intr-o dezbatere televizata recenta ca 78%, din cate imi amintesc, dintre romani sprijina proiectul de la Rosia Montana pentru ca el creaza locuri de munca, Nu doar noi, se pare ca si oponentii nostri au sondaje care indica  ca undeva la doua treimi din romani sprijina acest proiect pentru ca el creaza locuri de munca, doua treimi, inspre zona de 80% deci.
Astazi trebuie sa realizam ca de cate ori deschidem presa internationala sau presa romaneasca, de cate ori mergem in localitatile mici, in momentul de fata preocuparea principala nu numai a romanilor, dar a oamenilor in general, este nevoia de locuri de munca.
Si noi insistam pe acest aspect, noi aducem foarte multe locuri de munca in zona respectiva, locuri de munca pentru romani, pentru oamenii de acolo, sa nu uitam ca oamenii de acolo sunt mineri, asta fac din tata-n fiu si noi le propunem un proiect minier. 
Si atunci vorbim de consultarea societatii civile cu care noi suntem total de acord, dar eu cred ca in primul rand comunitatea locala este cea care are legitimitatea sa se pronunte asupra acestui proiect pentru ca ei sunt cei care vor suferi riscurile de mediu, daca vor fi acolo riscuri comunitatea locala le sufera, in timp ce beneficiile proiectului se vor resimti nu doar la nivel local ci la nivel national si atunci comunitatea de acolo trebuie consultata. Ea a fost consultata si s-a exprimat foarte puternic: trebuie dat drumul la acest proiect si sper eu ca politicienii, indiferent de culoarea politica sau pozitia in partide sau in stat sa sprijine acest proiect.


Rep: La finalul anului trecut a fost promovata o decizie a Guvernului de marire a redeventelor pentru companiile care exploateaza diverse zacaminte, printre care si aur si argint. Acel act legislativ nu a fost niciodata publicat in Monitorul Oficial, exista in momentul asta o intreaga dezbatere in jurul lui. Daca acel act ar fi aprobat in acest moment, ar afecta Rosia Montana Gold Corporation? Adica s-ar supune viitoarea productie a companiei noului mod de calculare a redeventelor?
Dragos Tanase: Exista o Lege a minelor care defineste un mecanism clar de calcul al redeventei si de asociere a acestora diverselor proiecte miniere. Noi am fost deschisi in discutiile catre Guvern, pentru ca intr-adevar componenta economica a fost analizata si e o intrebare legitima. Pana la urma aurul fiind al romanilor, asa cum se spune, intrebarea legitima este cat din aurul asta va ramane aici pentru romani?
Si noi am explicat ca de fapt din aurul de la Rosia Montana cea mai mare parte va ramane in Romania pentru romani, prin diverse forme. In primul rand statul impoziteaza proiectul de la Rosia Montana atat prin redeventa, dar si printr-o serie intreaga de alte impozite si taxe percepute din proiect. Daca luam valoarea adaugata a proiectului constatam ca undeva la 70% din valoarea adaugata creata de acest proiect ramane in Romania pentru romani si de-abia undeva in  zona de 20-30% merge la investitori pentru recuperarea investitiei si, evident, profitul pe care il recunoastem, investitorul a venit aici pentru un profit.
Deci noi spunem din start ca acest proiect aduce beneficii importante pentru Romania, prin  diverse impozite si taxe.
Nivelul specific al redeventei urmeaza a fi discutat cu Guvernul Romaniei si urmeaza sa clarificam aceste aspecte, fie printr-o crestere generala, fie printr-o discutare a aspectelor economice legate de proiectul Rosia Montana, urmeaza sa clarificam aceste aspecte in 
discutiile cu Guvernul.


Rep:  Si cand vor avea loc aceste discutii, dupa acordarea avizului de mediu? Ele au fost incepute?
Dragos Tanase: Am avut o serie de intalniri si tot ce pot sa spun este ca nu pot sa intru in detalii cand si cum se vor finaliza, dar aceste discutii au inceput si avem discutii in acest moment.
(sursa articol)