Munţii, o zonă monoindustrială cu minerit de mii de ani, cu o populaţie formată şi cu un mod de viaţă adaptat mineritului, la preţurile actuale ale metalelor Apuseni pot deveni un important centru economic, prin regândirea activităţii de minerit.
Situaţie şi propuneri:
lMina Baia de Arieş: mină cu activitatea oprită în 2004, în prezent este închisă, o parte din mijloacele fixe dezafectate, înstrăinate de lichidator altele în curs de vânzare. S-a făcut ecologizarea zonelor toxice după un proiect finanţat de Banca Mondială. Mina mai are în bilanţ rezerve de minereu aurifer şi complex (Pb şi Zn). Reluarea exploatării se poate face numai după elaborarea unui studiu de fezabilitate care să stabilească dacă mai este posibilă din punct de vedere economic extragerea metalelor în condiţii de rentabilitate.
lMina Baia de Arieş: mină cu activitatea oprită în 2004, în prezent este închisă, o parte din mijloacele fixe dezafectate, înstrăinate de lichidator altele în curs de vânzare. S-a făcut ecologizarea zonelor toxice după un proiect finanţat de Banca Mondială. Mina mai are în bilanţ rezerve de minereu aurifer şi complex (Pb şi Zn). Reluarea exploatării se poate face numai după elaborarea unui studiu de fezabilitate care să stabilească dacă mai este posibilă din punct de vedere economic extragerea metalelor în condiţii de rentabilitate.
Mina Roşia Montană: a fost oprită în anul 2006 din cauze economice, dar şi pentru că în acel an nu era piaţă de desfacere pentru concentratul aurifer (cianuraţiile de la Baia de Arieş, Săsar, şi Trans Gold erau închise). Mina a fost închisă parţial, zona uzinei de preparare şi a decantoarelor de steril sunt în ecologizare, după un proiect finanţat de Banca Mondială. Celelalte mijloace fixe aparţinătoare minei sunt în conservare. Această mină are o bază de materii prime extrem de importantă, rezervele de aur, argint şi altele sunt de ordinul a sute de tone, zăcământul fiind considerat ca fiind cel mai mare din Europa. Întrucât actualul investitor, RMGC, prin proiect propune o exploatare de mari dimensiuni (cca 29.000.000 tone masă minieră derocată/an) şi de scurtă durată – 16 ani, care are un impact sever asupra mediului, a vestigiilor istorice, cu beneficii economice minore, considerăm noi, comparativ cu valoarea aurului din zăcământ, pentru statul român propunem următoarele :
1. Renegocierea contractului cu Gabriel Resources, statul român să devină acţionar majoritar, într-un proiect nou;
2. Redeschiderea minei de stat, care ar însemna dotarea carierei cu utilaje moderne şi construirea unei uzine noi. Nivelul producţiei să fie cuprins între 1.000.000 – 1.500.000t/minereu/an (până în 1989 se exploatau 400.000 tone pe an);
3. Evaluarea mijloacelor fixe existente în proprietatea minei de stat, valoare ce s-ar putea constitui capital pentru o nouă investiţie, funcţie de mărimea acestei valori se poate gândi o strategie de privatizare.
4. Găsirea unui operator pentru extragerea şi procesarea minereului aurifer din Roşia Montană.
5. Alte forme de privatizare decât cea de concesionare a zăcământului unei companii cu capital majoritar străin.
Considerăm necesară continuarea activităţii miniere în Apuseni, dar adaptată la conjuctura actuală economico-socială şi politică de pe plan internaţional.
O exploatare de dimensiuni mai mici, model Martha – Noua Zeelandă, Rio Narcia Spania cu o durată mai mare, cu un impact de intensitate mai redusă asupra mediului şi patrimoniului istoric, cu implicarea comunităţilor, în deciziile luate asupra viitorului Apusenilor.
2. Redeschiderea minei de stat, care ar însemna dotarea carierei cu utilaje moderne şi construirea unei uzine noi. Nivelul producţiei să fie cuprins între 1.000.000 – 1.500.000t/minereu/an (până în 1989 se exploatau 400.000 tone pe an);
3. Evaluarea mijloacelor fixe existente în proprietatea minei de stat, valoare ce s-ar putea constitui capital pentru o nouă investiţie, funcţie de mărimea acestei valori se poate gândi o strategie de privatizare.
4. Găsirea unui operator pentru extragerea şi procesarea minereului aurifer din Roşia Montană.
5. Alte forme de privatizare decât cea de concesionare a zăcământului unei companii cu capital majoritar străin.
Considerăm necesară continuarea activităţii miniere în Apuseni, dar adaptată la conjuctura actuală economico-socială şi politică de pe plan internaţional.
O exploatare de dimensiuni mai mici, model Martha – Noua Zeelandă, Rio Narcia Spania cu o durată mai mare, cu un impact de intensitate mai redusă asupra mediului şi patrimoniului istoric, cu implicarea comunităţilor, în deciziile luate asupra viitorului Apusenilor.
Mina CupruMin Abrud este o mină în activitate, care din exploatare obţine profit, deci este o societate comercială profitabilă.
1. Pentru această mină propunem să rămână mină cu capital de stat.
2. O altă formă de privatizare decât cea de vânzare în totalitate a pachetului de acţiuni.
Importanţa acestei mine este deosebită pentru că rezervele de cupru sunt foarte mari (peste 1 miliard de tone de minereu), iar din punct de vedere a impactului asupra mediului şi al populaţiei este foarte importantă pentru localităţile din jurul zăcământului.
Considerăm necesar controlul statului asupra extragerii resurselor din Apuseni, având în vedere importanţa lor din punct de vedere economic pentru zonă şi ţară şi impactul asupra mediului într-o suprafaţă des populată, existenţa unui patrimoniu istoric de importanţă deosebită şi multiplelor probleme sociale din localităţile Apusenilor.
2. O altă formă de privatizare decât cea de vânzare în totalitate a pachetului de acţiuni.
Importanţa acestei mine este deosebită pentru că rezervele de cupru sunt foarte mari (peste 1 miliard de tone de minereu), iar din punct de vedere a impactului asupra mediului şi al populaţiei este foarte importantă pentru localităţile din jurul zăcământului.
Considerăm necesar controlul statului asupra extragerii resurselor din Apuseni, având în vedere importanţa lor din punct de vedere economic pentru zonă şi ţară şi impactul asupra mediului într-o suprafaţă des populată, existenţa unui patrimoniu istoric de importanţă deosebită şi multiplelor probleme sociale din localităţile Apusenilor.
Asociaţia “Barajul Apuseni”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu