tag:blogger.com,1999:blog-75500707051853274582024-03-13T09:44:50.382+02:00RosiaMontanapreluari din presa si articole originale pe tema "Rosia Montana"Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.comBlogger144125tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-19443729192108730342012-05-30T18:01:00.001+03:002012-05-30T18:01:34.985+03:00Dezvoltarea durabila exista prin fair-play (P)<br />
“Intr-un fel, exista lucruri in comun intre rugby si minerit: iti trebuie minte agera, brate si picioare puternice, iar daca le pui la treaba serios si cu fair play, la capatul drumului te asteapta aurul”, declara Dragos Tanase, director general Rosia Montana Gold Corporation. In Romania, rugby inseamna un veac de noblete pe teren si in tribune. Un veac de victorii atat pentru jucatori, cat si pentru suporteri. Pentru cei dintai, reusitele inseamna performanta, recunoastere si medalii de aur. Pentru suporteri, victoria e insasi bucuria de a fi alaturi de sportivii pe care ii sustin.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3hldr1EyPYqmMPaoyLDD0mRfW-BZXsApoaysv0bpucsfiiiNHhWdMgfLmjZp7883vNsXJiB5NgCem3Kt1lcSzHxioxGqfEbHKSmzqk8KUAd21VK1cTqCMw_97IokB2NShd1cXCY7ejko/s1600/Dezvoltarea+durabila+1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="189" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3hldr1EyPYqmMPaoyLDD0mRfW-BZXsApoaysv0bpucsfiiiNHhWdMgfLmjZp7883vNsXJiB5NgCem3Kt1lcSzHxioxGqfEbHKSmzqk8KUAd21VK1cTqCMw_97IokB2NShd1cXCY7ejko/s320/Dezvoltarea+durabila+1.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
Traditia rugby-ului romanesc dateaza de la inceputul secolului al XX-lea, cand studenti romani veniti de la Paris au adus cu ei si pasiunea pentru noul sport. Primul club romanesc de rugby a fost fondat in 1913, sub numele de „Stadiul Roman“, iar interesul pentru jocul cu balon oval creste in atat de mare masura incat sase ani mai tarziu, Romania cere Comitetului Olimpic International reintroducerea rugbyului ca proba olimpica. – Stejarii -, cum au fost numiti in mod traditional jucatorii de rugby din echipa Romaniei, au jucat primul lor meci international in 1919, impotriva Statelor Unite.<br />
<br />
La a opta editie a Jocurilor Olimpice (1924, Paris), echipa romana de rugby a adus prima medalie din istoria participarilor romanesti la Olimpiada: bronz, dupa o confruntare cu cele mai puternice echipe ale momentului.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVKBhZuTyFi2OTw3inVC0pBenhkDC3P5UgOC2TqyxBHFHIU9M-6UQ8D7OdG5ew7zwpC7QEtjDO1HOaGUMooySuyFaRyErJdn4gxeBo8Nf83QNyXpqe_bETUBwVU6ONKX3W_h_znlx9e9g/s1600/Dezvoltarea+durabila+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVKBhZuTyFi2OTw3inVC0pBenhkDC3P5UgOC2TqyxBHFHIU9M-6UQ8D7OdG5ew7zwpC7QEtjDO1HOaGUMooySuyFaRyErJdn4gxeBo8Nf83QNyXpqe_bETUBwVU6ONKX3W_h_znlx9e9g/s320/Dezvoltarea+durabila+2.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
In doar cateva decenii, Stejarii au devenit o forta mondiala, care lupta de la egal la egal cu marile puteri ale lumii. Romania s-a indepartat de stilul altor tari si si-a creat propria strategie, una puternic ofensiva, care a devenit o adevarata marca a jocului Stejarilor. In anii ’80, in Romania existau peste 100 de cluburi, cu un total de aproximativ 12000 de jucatori inregistrati.<br />
<br />
Dupa 1990, sportul a intrat intr-un con de umbra, in principal din cauza lipsei de finantare a cluburilor locale, de unde se facea selectia pentru echipa nationala. In ciuda acestui fapt, Romania a ramas angajata in lumea rugby-ului international, fiind una din doar 12 tari care au participat la toate editiile Campionatului Mondial de Rugby, de la infiintarea competitiei in 1987.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMyhEOBiYYqQ2ZQEQ1EDQ2bcGugT2OFbSzTOdSJ-USMG1Ee_KaHTbKBOEhYpq4BJGDsCHrxt7AwXbtAo1LkdNLSrqSMyOjn5PyQbxccGZCido8R5iH2zU_msJoMnnn1yZsLVnuRWI1ZEM/s1600/Dezvoltarea+durabila+3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMyhEOBiYYqQ2ZQEQ1EDQ2bcGugT2OFbSzTOdSJ-USMG1Ee_KaHTbKBOEhYpq4BJGDsCHrxt7AwXbtAo1LkdNLSrqSMyOjn5PyQbxccGZCido8R5iH2zU_msJoMnnn1yZsLVnuRWI1ZEM/s320/Dezvoltarea+durabila+3.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
Rosia Montana Gold Corporation a sustinut rugby-ul romanesc la toate nivelurile. De la parteneriatul cu Federatia Romana de Rugby, pentru „Cupa Romaniei la Rubgy Rosia Montana Gold Corporation“ si pana la investitiile pentru relansarea clubului local de rugby Unirea Alba-Iulia, compania sustine fair-play-ul si onoarea la toate nivelurile. De la mici comunitati in care sportul inseamna speranta si mandrie, la echipa nationala, care poarta stindardul tarii in meciurile de anvergura mondiala, Rosia Montana Gold Corporation sustine excelenta si performanta in sport si in economie.<br />
(<a href="http://www.viitor.ro/reportage/dezvoltarea-durabila-exista-prin-fair-play-p" target="_blank">sursa articol</a>)<br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-44683015948167391152012-05-28T18:23:00.000+03:002012-05-28T18:23:35.380+03:00Cercetarile arheologice de la Rosia Montana puse in valoare de RMGCAlba Iulia a găzduit recent expoziția „Mineritul, o istorie continuă la Roșia Montană”, ocazie cu care s-au prezentat artefacte descoperite la Roșia Montană în cadrul Programului Național de Cercetare „Alburnus Maior” (2001 – 2006), inițiat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și coordonat de Muzeul de Istorie a României, cu finanțarea RMGC.<br />
Cu ocazia acestui eveniment specialiștii au prezentat istoricul cercetărilor arheologice de la Roșia Montană și situația din present a patrimoniului cultural de aici, rolul autorităților în conservarea patrimoniului și proiectele de punere în valoare a acestuia, cu accent pe restaurarea galeriei Cătălina-Monulești.<br />
<br />
Până în prezent, în conformitate cu angajamentele luate pentru dezvoltarea proiectului minier, compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a susținut ample cercetări și a reabilitat o parte importantă a acestei galerii cunoscute la nivel internațional, astfel încât publicul poate vizita o zonă în siguranță. „Galerii similare există și la Brad, Bucium sau Almașu Mare, dar Cătălina-Monulești este prima galerie romană reabilitată pentru accesul publicului în siguranță și ea poate fi integrată, după finalizarea lucrărilor, în circuitul turistic”, a declarat Adrian Gligor, Vicepreședinte Patrimoniu și Dezvoltare Durabilă, RMGC.<br />
Experții în arheologie minieră au stabilit pe baza datării cu radiocarbon că artefactele descoperite în galeria Cătălina-Monulești, provenind de la scările de acces și de la o instalație hidraulică de evacuare a apei, datează din epoca romană (secolul al II-lea d.H.). Galeria va face parte din viitorul muzeu al mineritului pe care RMGC îl va dezvolta în paralel cu proiectul minier. Datarea certă a artefactelor este cu atât mai importantă cu cât acestea se află într-o excelentă stare de conservare, fapt care va da o și mai mare relevanță viitorului traseu turistic.<br />
<br />
„Descoperirea in-situ a acestui ansamblu coerent de artefacte de epocă romană este deosebit de importantă. Se conturează în acest fel un ansamblu unitar şi coerent de vestigii ce vor constitui o atracţie turistică deosebită în viitorul muzeu al mineritului pe care RMGC s-a angajat să îl amenajeze în sectorul Cătălina-Monuleşti. Acest perimetru minier va putea fi vizitat în condiţii de siguranţă deplină, iar vizitatorii vor avea ocazia să descopere calitatea inginerească deosebită a minerilor romani, atât din perspectiva lucrărilor miniere propriu-zise (galerii trapezoidale, planuri înclinate), cât şi a amenajărilor şi instalaţiilor utilizate în subteran în vederea asigurării securităţii (armături), circulaţiei (scări monoxile etc.) şi a evacuării apelor subterane”, a subliniat dr. Beatrice Cauuet, specialist în arheologie minieră și coordonatorul lucrărilor de cercetare.<br />
<br />
Conform specialiștilor care studiază zona, un proiect minier modern reprezintă singura soluție viabilă pentru salvarea patrimoniului cultural de la Roșia Montană. „Cazul Roşia Montană trebuie tratat cu foarte multă responsabilitate, dar fără prejudecăţi şi fără subiectivism exagerat. Până acum, prin argumente emoţionale şi punerea în circulaţie a unor informaţii false, s-a încercat acreditarea ideii că principalul pericol la adresa patrimoniului vine din partea proiectului minier, ignorându-se atât preocupările RMGC de a investi masiv în salvarea şi restaurarea acestuia, cât şi starea avansată de degradare în care se găsea deja acesta la momentul în care RMGC şi-a anunţat intenţia de a desfăşura activităţi în zonă. Pe lângă acestea, din partea organizaţiilor şi persoanelor care s-au pronunţat pentru interzicerea activităţilor industriale nu a venit nicio propunere constructivă reală de dezvoltare alternativă sau o iniţiativă de compromise rezonabil”, a fost de părere academicianul Răzvan Theodorescu, membru al Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPRCM).<br />
„Am analizat cu mare atenţie întreg proiectul minier, am schimbat opinii cu o serie de experţi şi ceea ce avem de făcut nu este să alegem între punerea în valoare a patrimoniului cultural şi dezvoltarea industrială, ci să găsim cea mai bună metodă prin care dezvoltarea industrială poate asigura protejarea patrimoniului. Proiectul minier propune o soluţie foarte viabilă, care sigur că trebuie atent monitorizată, dar important este că permite salvarea unei moşteniri culturale foarte importante pentru Apuseni şi pentru România”, subliniază Theodorescu.<br />
<br />
Încă din vara anului trecut, GIMPCRM recomanda autorităţilor competente să urgenteze procesul de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC. „Prelungirea stării de incertitudine, absenţa investiţiilor în patrimoniu, precum şi starea avansată de degradare în care se află acesta nu fac decât să ne apropie cu paşi repezi de momentul în care situaţia dezastruoasă a celor mai multe obiective de patrimoniu va căpăta o turnură ireversibilă. GIMPCRM atrage atenţia că absenţa unor politici naţionale coerente în domeniu, a mijloacelor de aplicare a prevederilor legilor existente, face ca situaţia din Roşia Montană să fie ilustrativă pentru starea patrimoniului naţional”, afirmau specialiştii în patrimoniula momentul respectiv. <br />
(<a href="http://soim.ro//story.php?title=cercetarile-arheologice-de-la-rosia-montana-puse-in-valoare-de-rmgc-1" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-68379991438155722522012-05-21T17:52:00.000+03:002012-05-21T17:53:30.677+03:00Roșia Montană: mineritul aduce dezvoltareLa Alba Iulia s-a desfăşurat evenimentul Business Tour, care are ca scop valorificarea oportunităţilor de investiţii ale diverselor zone cu potenţial de dezvoltare din România.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjnSYG5BIY_yxetFzeZBexIG8Wwt5tMcz7zyPl8smrZpHAh8vn3wSJk-VNEP_rFxZg4rKEcTHUgVKEgjnG8VSx7PwW0EWsRbC_wONj-Sne9D9UCkFPO-DVo1pq4lprIl4cWmNQHySSFvI8/s1600/Cariera+la+Rosia+Montana.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjnSYG5BIY_yxetFzeZBexIG8Wwt5tMcz7zyPl8smrZpHAh8vn3wSJk-VNEP_rFxZg4rKEcTHUgVKEgjnG8VSx7PwW0EWsRbC_wONj-Sne9D9UCkFPO-DVo1pq4lprIl4cWmNQHySSFvI8/s320/Cariera+la+Rosia+Montana.jpg" width="320" /></a></div>
Teritoriul judeţului Alba este renumit pentru resursele naturale din zonă (zăcăminte aurifere, piatră pentru materiale de construcţii, sare, lemn etc), care atrag numeroşi investitori, atât naţionali, dar mai ales internaţionali. Ei au investit în diferitele industrii locale, contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei. Unul dintre aceşti investitori este Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Proiectul minier demarat în judeţ generează locuri de muncă pentru populaţia din zonă, contribuind astfel la dezvoltarea economiei locale şi, implicit, la dezvoltarea economică a întregii ţări, susţin reprezentanţii companiei.<br />
<br />
Dragoş Tănase, directorul RMGC, consideră că mineritul este un domeniu care generează impact economic major, deoarece duce la crearea altor investiţii, odată cu exploatarea acestui domeniu.<br />
<br />
"Pe lângă aceste mine va apărea o serie întreagă de IMM-uri. Vă dau câteva exemple: am angajat câteva sute de oameni în Roşia Montană, imediat cum i-am angajat a apărut un nou magazin, fără ca noi să facem ceva, a apărut un mic bar în Roşia Montană. S-au mai angajat astfel 6,7, 10 oameni şi tot aşa, după ce am angajat 200 de oameni la noi. Pe termen lung, evident că în momentul în care îţi creşte puterea de cumpărare, oamenii vin de la sine, nu trebuie să faci nimic. Mă întâlnesc cu oameni, de exmplu la Alba Iulia m-am întâlnit cu oameni care-mi spuneau că au făcut termopane pentru o clădire din Roşia Montană pentru că noi am mers mai departe cu un anumit proiect", a declarat Dragoş Tănase.<br />
<br />
Invitaţii evenimentului Business Tour au discutat despre potenţialul de dezvoltare a judeţului Alba şi măsuri economice necesare progresului economic, prin crearea de locuri de muncă şi stimularea investitorilor. Şi preşedintele Patronatului IMM-urilor din Blaj, Valeriu Stânea, consideră proiectul de la Roşia Montană ca fiind o oportunitatea deosebită de dezvoltare a judeţului Alba.<br />
<br />
"Am participat la multe acţiuni ale Roşia Montană şi mi-am dat seama că este o oportunitate deosebită pentru relansarea zonei noastre în domeniul economic. (...) Asemenea oportunităţi nu trebuie pierdute. Noi la Blaj, la patronatul IMM-urilor am deschis zilele trecute un punct de informare pentru acest proiect excelent Roşia Montană, pentru că am studiat toate aspectele, atât cele pozitive cât şi cele negative şi, categoric, întăresc avantajele în lansarea acestui proiect", a declarat Valeriu Stânea.<br />
<br />
Alte subiecte abordate în cadrul evenimentului, în afară de valorificarea resurselor naturale, au fost investiţiile turistice, în special prin dezvoltarea turismului cultural, de aventură şi agroturismul, dar şi promovarea unor obiective turistice în patrimoniul UNESCO.<br />
(<a href="http://www.money.ro/roprc-c8prc-99ia-montana--mineritul-aduce-dezvoltare_1221013.html" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-28939630111999304782012-05-21T17:46:00.001+03:002012-05-21T17:46:19.284+03:00Cine sunt CĂUTĂTORII DE AUR din România ultimilor 13 ani. HARTA locurilor unde ar putea începe exploatarea metalului preţios<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">În ultimii 13 ani nu mai puţin de 25 de companii din toată lumea, la care se adaugă şi statul român, prin firmele deţinute de Ministerul Economiei, au căutat aur pe teritoriul României.</span><br />
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Localităţi precum Certej (judeţul Hunedoara), Bucium (Alba), Tăuţii Magherăuş (Maramureş), Baia de Criş (Hunedoara), Roşia Montană (Alba) şi Rovina (Hunedoara) sunt doar câteva dintre zonele unde sunt situate cele 150 de perimetre unde diverse firme au săpat după aur în ultimul deceniu, după cum rezultă din datele furnizate gândul de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în aşa-numitul patrulater aurifer al României. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">De aproximativ şase ani, în România nu a mai fost extras niciun gram de aur, toate minele de aur fiind închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, a declarat pentru gândulAlexandru Pătruţi, preşedintele ANRM.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Care a fost producţia de concentrate aurifere a României, cum a fost ea valorificată, care sunt firmele care vor să caute aur în România şi cât ar câştiga statul român dacă proiectul de la Roşia Montană ar</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">demara sunt doar câteva dintre întrebările la care gândul îşi propune să răspundă în cele ce urmează.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvhYKUdMBHY_e4VTXBFqLHpnSQHO6_hcrytgu78nJBzr7fA-Nf2cWgRQ6Y1ft1uNUn0Rvx79tPUn5qefZHlwbkyW02fW80dWgVQPH4vtfj1K1WYiKGew4OUdja1VRKVWt83u9rUbIPbK4/s1600/Cautatorii+de+aur+1.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="245" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvhYKUdMBHY_e4VTXBFqLHpnSQHO6_hcrytgu78nJBzr7fA-Nf2cWgRQ6Y1ft1uNUn0Rvx79tPUn5qefZHlwbkyW02fW80dWgVQPH4vtfj1K1WYiKGew4OUdja1VRKVWt83u9rUbIPbK4/s320/Cautatorii+de+aur+1.png" width="320" /></a></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Producţie de 730.000 de concentrate aurifere, în şapte ani</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"Datele privind producţia anuală de aur a României nu sunt publice", ne-a declarat Alexandru Pătruţi.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Însă în strategia industriei miniere a României pentru perioada 2008-2020 se arată că între 1990 şi 2006 producţia de concentrate aurifere în România a fost în total de 729.800 de tone, la care s-au adăugat 12.453 de tone de nămoluri aurifere.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Evoluţia producţiei miniere în perioada 1990-2006:</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1oaAHKM4_I5iQQQbCvsbvy0ByxQFySJm9UDOmpvw8_kClOJwo1cIXZYmQuyGX_uvD0jEskQz7i392G9-xXLPOvx9XKYGMPqKqkRs5fPjYvJ9qbn6Jy0P0S0famTEGbBbajcuddbJ8Rfs/s1600/Cautatorii+de+aur+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="52" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1oaAHKM4_I5iQQQbCvsbvy0ByxQFySJm9UDOmpvw8_kClOJwo1cIXZYmQuyGX_uvD0jEskQz7i392G9-xXLPOvx9XKYGMPqKqkRs5fPjYvJ9qbn6Jy0P0S0famTEGbBbajcuddbJ8Rfs/s320/Cautatorii+de+aur+2.jpg" width="320" /></a></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Sursă: Strategia Industriei Miniere 2008 - 2020</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Destinaţia producţiei miniere, începând cu anul 1999:</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">În patru ani, România a exportat 3,55 tone de nămol aurifer şi 240 de kg de pirite aurifere. Din 1999 până în 2006, pe piaţa internă a fost valorificată o producţie de concentrate aurifere de circa 25,6 de tone, reiese din calcule gândul pe baza datelor strategiei Ministerului Economiei.</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyuD31hEmrcIZnBxIzhnV9SScP-e3SDFNUrIyp5NTBq3-zNpgkGkaoXUMuAybtsiE-kC1HvuaWSotIKl9vJEzP3-SQuy-GssZ3vVncn7SY8ogVhkjzhgKN8g0ojapq3GRAyjCcrkzAtY0/s1600/Cautatorii+de+aur+3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="160" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyuD31hEmrcIZnBxIzhnV9SScP-e3SDFNUrIyp5NTBq3-zNpgkGkaoXUMuAybtsiE-kC1HvuaWSotIKl9vJEzP3-SQuy-GssZ3vVncn7SY8ogVhkjzhgKN8g0ojapq3GRAyjCcrkzAtY0/s320/Cautatorii+de+aur+3.jpg" width="320" /></a></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Sursă: Strategia Industriei Miniere 2008 - 2020</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">La export au ajuns, între 1999 şi 2002, circa 3,55 de tone de nămol aurifer şi 0,24 tone de pirite aurifere.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"Ca urmare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000, republicată în 2004, privind regimul metalelor preţioase în România, cu modificările ulterioare şi a ordinului Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 391/2003, s-a aprobat exportul de concentrate neferoase şi metale preţioase subvenţionate. În perioada 2000 - 2004 uzinele metalurgice de prelucrare a concentratelor de minereuri neferoase şi-au sistat activitatea şi, ca atare, produsele miniere respective au fost valorificate la export", se precizează în strategia Ministerului Economiei.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Miza: 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">În ceea ce priveşte resursele minerale aflate în "diverse stadii de cunoaştere, care pot fi exploatate cu actualele tehnologii miniere", acestea sunt evaluate la 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere, conform strategiei industriei miniere a României 2008-2020.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">În plus, la rubrica "nivelul intervenţiei statului", în dreptul minereurilor auro-argentifere se precizează că acesta este "foarte mare, prin acordarea de subvenţii pentru exploatare, transferuri sociale, alocaţii de capital şi eşalonarea datoriilor către furnizorii de energie electrică".</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDfehgVovON8gv1IenfyC4_3UKQik0dawZAZta5SZh_P-DN62WCNafJi5nZbvQqRoeJLnlTg8B9QGEIC6SavOkNVzAuhk6FZT-jNDk9WbJP6f42yrEZ78jJL1qF7WZqHoojWyCEMO5-_E/s1600/Cautatorii+de+aur+4.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="251" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDfehgVovON8gv1IenfyC4_3UKQik0dawZAZta5SZh_P-DN62WCNafJi5nZbvQqRoeJLnlTg8B9QGEIC6SavOkNVzAuhk6FZT-jNDk9WbJP6f42yrEZ78jJL1qF7WZqHoojWyCEMO5-_E/s320/Cautatorii+de+aur+4.png" width="320" /></a></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Cum vor evolua preţurile aurului şi argintului:</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Preţul unei uncii de aur (echivalentul a 31,10 grame) este estimat să ajungă de la 1.772 dolari în 2012, la 1.816 dolari în 2013, ca apoi să scadă la 1.292 dolari pe uncie până în 2017, potrivit Eldorado Gold.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">La argint preţul unei uncii este de 35,30 dolari şi va scădea până în 2017 la 21,75 dolari.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLIi3dXuEeN7hEK1BwbO-qAyGdTUU6HPNPrrTLfZ7ZqsCm0LUXO5Nup3RgI6lLF5hS_cK-874vgF3ouYfHPVx3sKgtxm1iuPUfG-IyJvhlrf6cp_nPBsZdIBbuhxtlshmXmhoJsfHKXh0/s1600/Cautatorii+de+aur+5.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="101" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLIi3dXuEeN7hEK1BwbO-qAyGdTUU6HPNPrrTLfZ7ZqsCm0LUXO5Nup3RgI6lLF5hS_cK-874vgF3ouYfHPVx3sKgtxm1iuPUfG-IyJvhlrf6cp_nPBsZdIBbuhxtlshmXmhoJsfHKXh0/s320/Cautatorii+de+aur+5.jpg" width="320" /></a></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Sursa: Eldorado Gold</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Cine caută aur</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Pe scurt, o firmă care vrea să caute aur poate solicita mai întâi, de la ANRM, un permis de prospecţiuni, ulterior poate obţine o licenţă de explorare şi în final, dacă sondările au fost încununate de succes, poate obţine o licenţă de exploatare.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat, din 1999 până în prezent, un număr de 113 permise de prospecţiuni şi 37 de licenţe de explorare pentru minereuri auro-argentifere. Dintre acestea în prezent mai sunt în vigoare, potrivit datelor remise gândul de ANRM, un permis de prospecţiuni (pentru Deva Gold - perimetrul Certej Nord) şi patru licenţe de explorare (una pentru Samax România - perimetrul Rovina şi trei pentru Romaltyn Exploration SRL, în perimetrele Cămărzana Nord, Aluniş Pitra Handal şi Poprad).</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">În plus, există trei licenţe de exploatare a aurului pe teritoriul României pentru companiile Roşia Montană Gold Corporation, Deva Gold şi Romaltyn. Toate cele trei companii aşteaptă să obţină avizele necesare pentru a începe exploatarea efectivă. Procedeul de extracţie a aurului, în cazul celor trei companii, are la bază cianurarea.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">De la Roşia Montană ar putea fi extrase 250 de tone de aur, la Certej s-ar putea extrage circa 50 de tone, iar din sterilul din iazul de decantare de la Baia Mare se estimează că ar putea fi extrase 4 tone de aur, potrivit stirileprotv.ro.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">- Roşia Montană Gold Corporation are ca acţionar principal compania canadiană Gabriel Resources, Deva Gold este controlată de grupul canadian Eldorado Gold, iar Romaltyn de Romaltyn Ltd, înregistrată în Insula Man.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">- Romaltyn Exploration SRL, care este controlat de Romaltyn Ltd., a obţinut la finele anului 2010 o pierdere de 37.620 de lei, având un număr mediu opt salariaţi în 2010, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">- Samax România este înregistrată în Baia Mare şi a avut la finele anului 2010 un profit de 1.650 de lei, cu 39 de salariaţi, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Între căutătorii de aur din România, de-a lungul timpului, s-au numărat companii precum AMRO Gold, Eurasian Minerals, Wega Mining, Exchange Minerals, Barrick Gold, Minera Andes Inc şi Greek Romanian American Exploration. Acestea nu mai au însă în prezent permise de prospecţiuni sau licenţe de explorare în vigoare, reiese din datele ANRM. Harghita, Maramureş, Suceava, Alba, Caraş Severin, Bistriţa Năsăud, Tulcea, Arad, Sălaj şi Timiş sunt judeţele "scormonite" în căutarea filoanelor de aur.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVUEKUuCFiGXF8UNO0M3DYHKZxZSWTIUF4_VFnNTPTJv5at2mwQWki_cL0fDZKQ3FU1iJ_KaVoHu7T-Gq00T1ygqbhOispCqJ8aYGrfToAd3Uedx_exOmlcoTAFURlH6pq_xI2ulEjKJw/s1600/Cautatorii+de+aur+6.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="206" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVUEKUuCFiGXF8UNO0M3DYHKZxZSWTIUF4_VFnNTPTJv5at2mwQWki_cL0fDZKQ3FU1iJ_KaVoHu7T-Gq00T1ygqbhOispCqJ8aYGrfToAd3Uedx_exOmlcoTAFURlH6pq_xI2ulEjKJw/s320/Cautatorii+de+aur+6.png" width="320" /></a></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Pierderi de 1,7 miliarde de dolari</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Decizia privind închiderea minelor din România a fost luată din cauza pierderilor înregistrate în sector. În perioada 1990-2007, statul a cheltuit pentru susţinerea întregului sectorul minier suma de 6,15 miliarde de dolari, din care 4,12 miliarde dolari pentru subvenţii, se arată în Strategia Industriei miniere din 2008-2020. Pierderile din exploatare per total sector minier erau de 1,7 miliarde de dolari.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Un alt motiv pentru închiderea minelor de aur l-a reprezentat şi faptul că Banca Naţională a României nu a mai cumpărat, din anul 2001, aur de pe piaţa internă.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"Banca Naţională a României a sistat, din anul 2001, cumpărarea aurului rezultat din prelucrarea concentratelor, respectiv de la agenţii economici autohtoni", se mai arată în strategia minieră, lucru confirmat pentru gândul şi de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Calitatea zăcămintelor, la limita inferioară</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Pe de altă parte, calitatea zăcămintelor de resurse minerale din România este la "limita inferioară".</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"Condiţiile geominiere şi caracteristicile mineralogice ale zăcămintelor din România sunt complexe, iar parametrii privind calitatea se situează la limita inferioară, raportat la calitatea zăcămintelor similare exploatate în prezent pe plan mondial, cu tehnologii performante şi cu productivităţi de 5-12 ori mai mari", se mai arată în strategia menţionată.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">România, pe locul 33 în lume din punct de vedere al rezervei de aur a băncii centrale</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu ar vrea ca o bună parte din aurul extras din Munţii Apuseni să se ducă la BNR, care n-a mai cumpărat însă aur din 2001.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">BNR deţine în rezerve o cantitate de 103,7 tone de aur, reprezentând 10,7% din totalul rezervelor, </span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">ocupând locul 33 într-un clasament care cuprinde 100 de ţări din lume, realizat de World Gold Council.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Din acest punct de vedere România depăşeşte state precum Polonia (102 tone), Danemarca (66,5 tone), Finlanda (49,1 tone), Ungaria (3,1 tone). Pe primul loc în lume din punct de vedere al rezervelor oficiale de aur se află SUA, ( 8.133 tone), Germania (3.396 tone) şi Franţa (2.435 tone).</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Cât câştigă statul român din afacerea Roşia Montană</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"Investiţia totală este de 2 miliarde de dolari pe care o investeşte în totalitate asociatul cu capital privat. Dacă se vinde tot aurul şi argintul de la Roşia Montană, asta înseamnă vreo 7,5 miliarde de dolari. Din astea 7,5 miliarde, cam 4,2 miliarde intră în economia României, 1,8 miliarde intră la bugetul de stat local, judeţean, din taxe şi redevenţe miniere şi profitul pe care îl face acţionarul este de 1,3 miliarde de dolari. Este sau nu profitabil?", se intreabă Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar, potrivit stirileprotv.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">La rândul său, Eldorado Gold vrea să investească la Certej circa 270 de milioane de dolari şi să extragă în medie, anual, începând din 2015, peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint. Durata de exploatare a minei de la Certej este preconizată la 12 ani.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Preşedintele Băsescu şi-a exprimat, în mai multe rânduri, susţinerea pentru demararea proiectului Roşia Montană, menţionând totodată şi proiectul de la Certej. Unul dintre avantajele demarării acestor proiecte amintite de preşedinte este legat de crearea de locuri de muncă.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Circa 500 de noi locuri de muncă</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Referindu-se la locurile de muncă ce ar urma să fie create în cazul exploatării de aur de la Certej, viceprimarul comunei Certeju de Sus, Ioan Mihai Iancu, a declarat pentru gândul că în primă fază s-ar crea 800 de locuri de muncă, iar după doi ani numărul ar urma să scadă la 500 de locuri de muncă.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"În planul lor, în primii doi ani, în faza de construcţie a şantierului, vor fi create 800 de locuri de muncă, iar ulterior, după începerea efectivă a exploatării, numărul de locuri de muncă va scădea până la 500. Este mai puţin faţă de 1.500 de locuri de muncă, atât câte erau la vechea mină (închisă în 2006-2007-n.red.), dar acest lucru se explică prin faptul că tehnologia care va fi utilizată este mai nouă şi necesită mai puţini angajaţi", a explicat pentru gândul viceprimarul comunei Certeju de Sus, Ioan Mihai Iancu.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Iancu spune că va fi nevoie de muncitori necalificati, tâmplari, electricieni, şoferi de toate categoriile, mecanici pe utilaje grele etc.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu"</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Obţinerea aurului se va face pe baza unor proceduri pe bază de cianuri, atât în cazul Roşia Montană, cât şi în cazul Deva Gold şi Romaltyn, după cum ne-au precizat surse din ANRM.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"Extragerea aurului şi argintului se realizează în prezenţa unei soluţii concentrate de cianură şi reactivi. Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu. De aceea, apa cu cianură se reciclează, iar şlamul îngroşat se va denociviza într-o instalaţie de neutralizare a cianurii, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului", se arată în Planul de urgenţă internă pentru Deva Gold.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"Flotarea minereului - pentru obţinerea concentratului de pirită auriferă, care în primii doi ani este valorificat sub această formă, iar în următorii ani este un proces de oxidare şi leşiere cianurică în scopul extracţiei matalelor preţioase sub forma de aliaj Dore", se mai arată în raportul pentru Deva Gold.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Viceprimarul din Certeju de Sus: "Oamenii nu se tem de poluare"</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">Viceprimarul Iancu spune însă că în zona Certej se exploatează aur din 1748, iar locuitorilor nu le este teamă de poluare.</span></div>
<div style="margin-bottom: 15px; padding: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">"Teamă de poluare? Nu ne e teamă. Oamenii nu se tem de poluare. În zonă se exploatează aur din 1748 numai cu cianură. În perioada de exploatare nu a murit niciun om, concentraţia de cianuri este foarte mică, iar iazuri de decantare mai avem - urmează să fie ecologizate -, încă două iazuri în plus nu mai contează", mai spune viceprimarul.</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 20px;">(<a href="http://www.gandul.info/financiar/cine-sunt-cautatorii-de-aur-din-romania-ultimilor-13-ani-harta-locurilor-unde-ar-putea-incepe-exploatarea-metalului-pretios-exclusiv-9629518" target="_blank">sursa articol</a>)</span></div>Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-76754173967905490512012-05-16T15:23:00.000+03:002012-05-17T11:43:02.385+03:00Goana după aur, o poveste veche de când lumea<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJDEkqbD6pQEkVqthehM3aa5WeG28ZIlcoZXivsTlc4Q5Zrd2kYR6xRbVeULI8NMu0kcRrMCEdFA3No7pumGbxgQxB6epWhsJZsQSjYoRWXKvaiRupPxVGqj9iRLRdCJLF7CBfa3mLV74/s1600/aur.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="165" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJDEkqbD6pQEkVqthehM3aa5WeG28ZIlcoZXivsTlc4Q5Zrd2kYR6xRbVeULI8NMu0kcRrMCEdFA3No7pumGbxgQxB6epWhsJZsQSjYoRWXKvaiRupPxVGqj9iRLRdCJLF7CBfa3mLV74/s200/aur.jpg" width="200" /></a></div>
Antica goană după aur din Apuseni a creat, spun arheologii, o comunitate minieră solidă şi prosperă. Ce s-a întâmplat în restul lumii și cum a modelat aurul istoria omenirii?<br />
<b><br /></b><br />
<b>Ramses şi Columb</b><br />
Convoaie de sute de oameni şi măgari încărcaţi cu desagi se afundă în fiecare an în inima Saharei, unele din ordinul slăvitului faron Ramses al II-lea, altele la iniţiativa curtenilor săi, dornici să-i intre în graţii.<br />
<br />
La destinaţie - prăfuita oază Wawat - mai ajung doar jumătate din oameni şi din animalele lor de povară. Restul s-au stins de sete pe drum. Şi totuşi, an după an, ceva îi poartă în inima deşertului din care de obicei oamenii încearcă mai degrabă să fugă.<br />
<br />
Este prima goană după aur, aşa cum ne-o relatează hieroglifele înscrise acum peste 3 milenii pe zidurile templelor din Egiptul Antic. Dicţionarele definesc „goana după aur" drept mişcarea rapidă a unor mase de oameni către un zăcământ aurifer recent descoperit. În cazul egiptenilor, motorul acestei goane nu era nici măcar setea de îmbogăţire, fiindcă faraonul era singurul ce avea voie să folosească metalul preţios, ci dorinţa curtenilor de a-i sluji stăpânului lor cât mai bine. Aurul era însă folosit de Ramses pentru un scop nobil: în loc să îşi impresioneze vecinii cu armate ameninţătoare, el prefera să-i copleşească cu bogăţia sa, demonstrându-le prin daruri exorbitante superioritatea economică a Egiptului. Nu-i de mirare că unul din regii vecini îi scria faraonului: „În ţara ta, aurul se găseşte la fel de uşor ca praful de pe drumuri". Sacrificiul căutătorilor de aur era preţul plătit pentru a evita o pierdere de vieţi mult mai mare într-un conflict cu vecinii războinici ai Egiptului.<br />
<br />
Dacă prima goană după aur cunoscută în istorie a slujit unui scop atât de nobil ca evitarea vărsării de sânge, altele au avut însă motivaţii mult mai materialiste. La sfârşitul veacului al XV-lea, regii Spaniei şi cei ai Portugaliei se întreceau în trimiterea de navigatori pe oceanele până atunci neexplorate în căutarea unor noi surse de metale preţioase care să le umple vistieriile secătuite de războaie. Cel mai faimos dintre aceşti căutători nautici de aur, Cristofor Columb, scria în jurnalul său: „Ce minune este aurul! Cine îl stăpâneşte poate să face ce vrea în această lume, şi chiar să deschidă porţile raiului". Columb nu a avut norocul să dea peste vreun mare filon, dar alţii au perseverat în explorarea continentului descoperit de el. În cele din urmă, în căutările lor febrile au dat atât peste imperile bogate în aur ale aztecilor şi incaşilor cât şi peste mari zăcăminte de metale preţioase - peste 100.000 de tone de aur şi argint au fost trimise din Lumea Nouă în Europa. N-ar fi deci tocmai greşit să atribuim descoperirea şi explorarea Americii goanei după aur.<br />
<br />
<b>Pepitele care au adus pe lume CALIFORNIA</b><br />
<br />
Urmaşii acestor exploratori au fost cei care au pornit şi cea mai faimoasă goană după aur, cea care a început în California în anul 1848. Azi cel mai populat stat american, California abia dacă avea pe atunci câteva mii de locuitori. Lucrurile s-au schimbat însă după ce John Sutter, un proprietar local de pământuri, a dat peste pepite de aur în vreme ce-şi construia un gater. Sutter a încercat să ascundă strălucitoarea sa descoperire, însă în zadar: zvonul s-a răspândit cu viteza fulgerului. Deşi pe atunci California era la mii de kilometri de centrele populate ale Statelor Unite, dorinţa de îmbogăţire a învins orice dificultate. Peste 300.000 de oameni - în jur de 2% din populaţia de atunci a Americii - au invadat California între 1848 şi 1855. Din cele 370 de tone de aur care se estimează că ar fi fost extrase în acei ani unii s-au înavuţit; majoritatea, chiar dacă nu au devenit bogaţi, au reuşit măcar să ajungă să ducă o viaţă mai bună. Au fost şi mulţi care au dus-o mai rău - John Sutter, de pildă, care a fost ruinat după ce căutătorii de aur i-au devastat pământurile. Cel mai vizibil efect a fost însă crearea statului California, despre care se poate spune fără a exagera că în ziua de azi e capitala culturală a lumii - aici se găsesc atât Hollywood, cât şi Silicon Valley. Până şi McDonalds, simbolul globalizării contemporane, vine tot din California. Aur, e drept, nu se mai găseşte de vreo sută de ani, dar asta nici nu prea mai are importanţă: californienii au găsit între timp destule surse alternative de venit pentru ca acum să aibă al optulea PIB din lume - 1.850 de miliarde de dolari.<br />
<br />
<b>Cum a populat aurul Australia</b><br />
<br />
California nu e singura regiune care a fost populată şi s-a lansat economic graţie goanei după aur. În Australia, statele Victoria şi Australia de Vest sunt creaţia căutătorilor de metale preţioase. Victoria, în sud-estul continentului, era practic nepopulată acum două sute de ani. În 1850 însă, un prospector care-şi încercase norocul şi în California a dat peste aur. Şi nu oricum, ci în cantităţi incredibile - la un moment dat s-a ajuns ca zilnic să se extragă cel puţin două tone de metal preţios. Urmările au fost chiar mai spectaculoase decât în cazul Californiei: în 1860 statul Victoria ajunsese să aibă o jumătate de milion de locuitori, mai mult decât toată populaţia continentului australian înainte de goana după aur. Melbourne, capitala statului, mai înainte un târguşor amărât, a devenit în doar un deceniu cel mai bogat oraş de pe glob şi unul dintre cele mai populate. "În zece luni s-au construit 10.000 de case, şi asta conform primăriei, care nu pune la socoteală barăcile şi corturile", scria un contemporan. Poate mai important, Melbourne-ul în vremea goanei după aur era cunoscut şi drept oraşul cu cele mai bune condiţii de muncă - aici s-a introdus pentru prima dată în lume ziua de lucru de 8 ore, în 1856.<br />
<br />
În Australia de Vest, goana după aur a început trei decenii mai târziu şi a lansat economic şi demografic regiunea, până atunci cea mai înapoiată de pe continent din cauza aridităţii sale. Prin 1900, minerii care constituiau cea mai mare parte a populaţiei au ajuns chiar la concluzia că ar fi mai bine să se separe de restul Australiei şi să-şi creeze un stat independent, "Auralia". Chiar şi în zilele noastre, economia locală e bazată pe minerit - nu doar aur, ci şi bauxită, diamante, minereuri de fier şi cărbune. O reţetă de succes, dat fiind că produsul intern brut pe cap de locuitor în aceeastă regiune este cel mai ridicat din toată Australia şi unul dintre cele mai mari din lume. Acelaşi lucru se poate spune şi despre salarii: în minerit, unde lucrează peste jumătate din populaţia activă a Australiei de Vest, se câştigă în medie pe lună 9.075 de dolari australieni, aproape 29.000 de lei. La fel ca în California, şi aici goana după aur a dat startul prosperităţii.<br />
<br />
<b>Muză pentru Chaplin şi Jack London</b><br />
<br />
Totuşi, nu toate marile migraţii umane în căutarea metalului galben au avut consecinţe atât de bune. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea prospectorii au crezut că norocul a dat peste ei atunci au găsit aur în albia îngheţată a râului Klondike din nord-vestul Canadei. Deşi condiţiile erau extrem de dificile, mii de americani, britanici şi australieni au invadat acestă regiune neospitalieră. Frigul, foamea, bolile şi criminalitatea i-au decimat însă rapid pe căutătorii de aur. În ciuda sacrificiilor enorme, puţini au reuşit să se îmbogăţească. Cel mai faimos dintre ei, Alex McDonald, a venit în Klondike doar cu un sac de făină şi o bucată de costiţă, pe care le-a vândut unui prospector înfometat în schimbul unui teren aurifer. Din astfel de afaceri a ajuns milionar în numai trei ani. Se spune că era atât de bogat încât le făcea cadou musafirilor pepite de aur. Într-un timp la fel de scurt s-a şi ruinat, investind în mine şi terenuri neproductive, astfel că a murit în mizerie. Viaţa de coşmar din timpul goanei după aur din Klondike a fost imortalizată în "Chemarea străbunilor" şi "Colţ alb" de către Jack London - scriitorul a fost căutător de aur în tinereţe, ocazie cu care era să-şi piardă viaţa. În altă notă, celebra comedie mută a lui Charlie Chaplin "Goana după aur" se petrece tot în Klondike-ul acelor vremuri.<br />
<br />
<b>Război pentru aur</b><br />
<br />
În aceeaşi epocă, minerul australian George Harrison descoperea aur în Witwatersrand, Africa de Sud. Harrison şi-a vândut drepturile asupra descoperirii sale pe zece lire, fără să-şi dea seama că dăduse peste cel mai mare zăcământ de aur din lume. Goana după aur s-a declanşar aproape imediat, mii de englezi îmbarcându-se pentru a-şi găsi norocul la antipozi. În doar câteva luni s-a născut astfel un orăşel minier care astăzi este Johannesburg, metropola Africii de Sud. O consecinţă mult mai dramatică a fost însă declanşarea războiului anglo-bur. Unul din combatanţi era guvernul sud-african, format din colonişti de origine olandeză ("burii"), guvern care descuraja exploatarea aurului punând taxe enorme şi refuzând să le acorde vreun drept prospectorilor şi minerilor, majoritatea englezi. De partea cealaltă, Marea Britanie susţinea interesele căutătorilor de aur sperând că astfel va pune mâna pe Africa de Sud. Ca urmare a intervenţiei celor două guverne goana după aur a degenerat într-un sângeros război de gherilă rămas memorabil prin faptul că a prilejuit inventarea lagărelor de concentrare, folosite de englezi pentru a închide familiile luptătorilor buri. Pe termen lung, descoperirea aurului la Witwatersrand a fost totuşi şansa Africii de Sud. Dacă până în 1900 aceasta era o ţară agricolă fără mari perspective de dezvoltare, mineritul - iniţial după aur şi diamante, apoi cărbune, platină, crom, mangan ş.a.m.d. - a transformat-o apoi în cea mai puternică economie a continentului<br />
<br />
<b>California din Apuseni</b><br />
<br />
O goană după aur a existat şi pe teritoriul actual al României, însă în urmă cu aproape 2.000 de ani, după ce Traian a cucerit Dacia şi a pus astfel mâna pe bogăţiile Apusenilor. Astfel, Vasile Pârvan credea că pe vremea ocupaţiei romane la Alburnus Maior (actuala Roşia Montană) exista "un oraş californian de civilizaţie internaţională", centrul unei goane după aur care a adus prospectori şi mineri din tot sud-estul Europei şi chiar din Siria. Descoperirile arheologice prilejuite de cercetările din ultimii ani, realizate în vederea demarării proiectului minier de la Roşia, au arătat că romanii de acum două milenii erau mult mai organizaţi şi mai eficienţi în extragerea aurului decât americanii de acum 150 de ani. Antica goană după aur din Apuseni a creat, spun arheologii, o comunitate minieră solidă şi prosperă.<br />
<br />
Bogăţiile subterane ale Ardealului au atras şi în următoarele secole interesul multora, dar conducătorii ce s-au succedat aici - regii maghiari, principii transilvăneni apoi împăraţii din casa de Habsburg - au luat măsuri drastice pentru a preveni o nouă goană după aur. Astfel, un cod de legi din Evul Mediu decretează ca "românii, ţiganii şi alte neamuri de oameni fără stăpân care trăiesc din căutarea prafului de aur să fie pedepsiţi dacă nu îşi aduc praful de aur principelui". Ca urmare a acestor măsuri, teritoriul României a fost ferit de o goană după aur. Ceea ce, date fiind consecinţele favorabile pe termen lung pe care un astfel de fenomen le-a avut în alte părţi ale lumii, e posibil să nu fost tocmai un noroc pentru noi.<br />
(<a href="http://www.libertatea.ro/detalii/articol/goana-dupa-aur-o-poveste-veche-de-cand-lumea-394228.html" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-65361229843005249242012-05-16T15:06:00.000+03:002012-05-17T11:42:04.845+03:00Aurul Apusenilor - deocamdată, obiect de muzeu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9Q3bfZiS3qCsfNdV3GWsXQH0hNpSGfQs_hdpJxem3LTPEWWk8SGIZKl63ey8NTKlUQ7kG97vvG2TPpmkCjQheB1t7i6U5KcVKtHyduEhIQa2czFnSH6oUmyk261zQFmuiaJ7r7NOAaIQ/s1600/muzeu+apuseni.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9Q3bfZiS3qCsfNdV3GWsXQH0hNpSGfQs_hdpJxem3LTPEWWk8SGIZKl63ey8NTKlUQ7kG97vvG2TPpmkCjQheB1t7i6U5KcVKtHyduEhIQa2czFnSH6oUmyk261zQFmuiaJ7r7NOAaIQ/s200/muzeu+apuseni.jpg" width="175" /></a></div>
În piaţa centrală a unui sat de munte din Ardeal se înalţă unul din primele zece muzee ale României, luând în considerare numărul de vizitatori. În sat, muzeul e cunoscut drept "Casa 325". Numele oficial e însă altul: "Aurul Apusenilor. Expoziţia de istorie a mineritului din Roşia Montană".<br />
<br />
<b>Farmacie, cârciumă, magazin sătesc</b><br />
<br />
Clădirea a fost înălţată pe la 1874. Cel puţin aşa spune medalionul de pe frontispiciu, fiindcă nu mai există niciun act oficial în acest sens. Tot medalionul ne ajută şi dacă vrem să cunoaştem destinaţia ei iniţială: şarpele încolăcit în jurul unei cupe (cupa zeiţei greceşti a curăţeniei Hygieia, de unde provine şi cuvântul „igienă") indică faptul că aici a fost o farmacie. Roşienii de atunci îi ziceau însă apotică, de la nemţescul „Apotheke". Farmacia era în camerele de la parter, unde acum sunt expoziţii, iar în cele de sus se găsea locuinţa proprietarului.<br />
<br />
Cine o fi fost primul apoticar nu se mai ştie, dar în 1910 proprietar era Vasile Tomuş. După ce s-a stins din viaţă, casa a ajuns la fiica lui, Maria, care a continuat să ţină aici singura farmacie din Roşia. Când soţul ei a căzut însă în Al Doilea Război Mondial, femeia a decis să schimbe destinaţia clădirii într-una mai profitabilă. Ca văduvă de război, avea dreptul să obţină un brevet de cârciumă - şi asta a fost casa 325 până aproape de zilele noastre.<br />
<br />
În 2003, compania minieră Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a cumpărat fosta farmacie, care se cam ruinase. De-a lungul anilor, Maria şi urmaşii ei o folosiseră nu doar pe post de cârciumă, ci şi ca magazin universal, iar mărfurile rezemate de pereţii firavi afectaseră în timp structura de rezistenţă. Terenul nesigur pe care fusese construită dăduse şi el o mână de ajutor la şubrezirea clădirii. Restaurarea a durat doi ani şi jumătate: părţi întregi din clădire au fost complet reconstruite, iar izvoarele subterane care lucrau de zor la prăbuşirea casei, colectate şi drenate.<br />
<b><br />Patru săli care stârnesc patimi</b><br />
<br />
Aşa s-a născut micul muzeu, deschis în 2010, la 7 ani de la cumpărarea clădirii. Deşi sunt doar 4 săli, din care una pentru expoziţii temporare, fiecare detaliu, fiecare obiect are povestea lui legată de trecutul şi de viitorul Roşiei Montane.<br />
Opaiţul roman este vecin în vitrină cu lămpaşele de miner din secolul XX, la fel cum, în apropierea muzeului, galeriile de mină de pe vremea romanilor se învecinează cu cele moderne. Leii de piatră care păzesc scara interioară au apărat pe vremuri mormântul unui bogătaş roman, probabil proprietarul unei mine. Cu măsura de 5 litri purtând emblema coroanei maghiare, semn al verificării metrologice cum am spune azi, un negustor le-a vândut roşienilor acum mai bine de un veac grâul care nu creştea prin aceste părţi.<br />
<br />
La radioul din anii '60, familia unui miner asculta ştirile în sprenaţa unor vremuri mai bune. Chiar şi alegerea unui ghid muzeal a fost o decizie importantă pentru comunitate: acesta a trebuit să fie nu doar absolvent de istorie, ci şi din partea locului.<br />
Pentru că e atât de legat de istoria roşienilor şi de minerit, expoziția „Aurul Apusenilor" stârneşte şi pasiuni extreme. Unii dintre cei care vin în Roşia pentru a protesta împotriva proiectului minier refuză să-i calce pragul, văzând în el opera RMGC - deşi de fapt casa 325 este, cel puțin la fel de mult, opera specialiştilor de la Muzeul Naţional de Istorie a României şi a celor de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, instituţii pe care nimeni nu s-ar gândi să le acuze vreodată că ar distruge istoria. Majoritatea celor care intră ies plăcut surprinşi sau măcar ceva mai puţin înverşunaţi.<br />
<br />
<b>10.000 de potenţiale exponate</b><br />
<br />
Oricum, indiferent de poziţia faţă de proiectul minier a celor care vin în Roşia, Casa 325 a avut mai mult de 10.000 de vizitatori în primul an de la deschidere, din care circa o treime străini, şi numărul lor a crescut constant de atunci.<br />
(<a href="http://www.libertatea.ro/detalii/articol/aurul-apusenilor-obiect-de-muzeu-394234.html" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-64446038483107622452012-05-15T13:38:00.000+03:002012-05-15T13:38:15.063+03:00Rosia a fost sedusa, violata si abandonataProTv a difuzat, în cadrul emisiunii România te iubesc, o emisiune despre Roșia Montană.<br />Destul de interesant și de nepartinic, sunt prezentate ambele părți. Îmi place că se spune despre pârâul acela toxic din sat, prezentat drept o mare atracție turistică, dar în care dacă bagi mâna, ai șanse să se topească la fel ca în desene animate.<br />
<br />
De ce zic că Roșia e sedusă și violată? Priviți puțin imaginile de mai jos. Aceștia sunt pașnicii susținători ai taberei anti RMGC. Oamenii care, cu piepturile goale, vor apăra avuția comunei în fața rapacilor RMGC. Dealtfel sunt extrem de convins că la Roșia Montană e plin de șpraiuri colorate, cu care țăranii își însemnează vacile, când le duc la pășune, șpraiuri împrumutate luptătorilor pentru libertate. Oh wait, ăia nu au măcar o budă în sat, deci cel mai probabil au venit de la susținătorii capitaliști. Are bani Soros…<br />
<br />Între timp, tabăra RMGC construiește, reabilitează, dă locuri de muncă oamenilor, care altfel ar trebui, conform celor din tabăra MUIE, să trăiască din culesul ciupercilor. Da, e corect, e bine și uman.<br />(<a href="http://www.arhiblog.ro/rosia-fost-sedusa-violata-abandonata/" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-37776016265087558732012-05-15T13:07:00.000+03:002012-05-15T13:07:02.450+03:002000 de ani de minerit, scosi la lumina la Rosia Montana<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi68GLhyMTMTubKFlQEfRTXk4ALekCiV8J5SjLv9TGgYXb8VzOIlMPSkovfiY0e4YKzeJ2m7fXbE28JS8ox-qSyCTzE_xZDo4hfGxYg8Tj9KdTtIgSOQ33tFrSi2Pdalge27FRcLcn7htA/s1600/mina+aur.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi68GLhyMTMTubKFlQEfRTXk4ALekCiV8J5SjLv9TGgYXb8VzOIlMPSkovfiY0e4YKzeJ2m7fXbE28JS8ox-qSyCTzE_xZDo4hfGxYg8Tj9KdTtIgSOQ33tFrSi2Pdalge27FRcLcn7htA/s320/mina+aur.jpg" width="213" /></a></div>
“Roșia Montană este fundamentală ca importanță pentru istoria mineritului românesc și a celui european. Pentru istoria românească este de două ori importantă: arată, simplificând lucrurile, de ce au trecut romanii Dunărea, romanii care aveau o lege nescrisă – ei nu treceau nici o frontieră naturală.” – Răzvan Theodorescu, istoric, membru al Academiei Române.<br />
<br />
“Romanii se opreau la Dunăre, la Rin, la Atlantic, la Sahara, la Tigru și la Eufrat. Au trecut Dunărea pentru acest aur, într-un moment în care era nevoie de aur în Imperiul Roman. Pentru istoria generală europeană este foarte important. Pentru istoria românească, măcar și faptul că la Roșia Montană mineritul îl făceau sub-dunărenii, nu îl făceau dacii, ne arată cât am trăit cu iluzia că strămoșii noștri erau specialiști în minerit. Nu ei erau specialiști în minerit, alții se ocupau cu asta, in cadrul Imperiului Roman.<br />
<br />Săpăturile de la Roșia Montană au arătat o mulțime de lucruri noi. Este cea mai mare campanie arheologică care s-a făcut în România contemporană”, a mai declarat dl. Theodorescu in cadrul unui simpozion organizat la Universitatea “1 Decebrie 1918” din Alba Iulia, unde au fost prezentate descoperirile arheologice recente de la Roșia Montană.<br />
<br />
În ultimii zece ani, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a demarat și finanțat, după cum confirmă și respectatul istoric Răzvan Theordorescu, cea mai amplă campanie arheologică din istoria recentă a României. Într-o zonă remarcabilă prin continuitatea mineritului de-a lungul a două mii de ani, RMGC a adus la lumină, literalmente, bucăți întregi de istorie și poveste ce se întind ca durată istorică de la Roma antică, la Imperiul Habsburgic și apoi la România Modernă.<br />
<br />
Povestea aurului începe în secolul al II-lea după Hristos, în perioada în care Dacia era situată sub ocupație romană. Primii exploratori ai adâncurilor la Roșia Montană au fost de origine iliro-dalmată, mineri pricepuți aduși de romani pentru a deschide galerii (sau cuniculi, cum erau numite în latină) în căutarea aurului.<br />Inițial, exploatarea se făcea cu metode extrem de simple: tunele de formă trapezoidală, cu o înălțime de 2 metri și o lățime de 1-1,2 metri erau săpate în căutarea filoanelor de aur, în acea vreme extrem de bogate. Cu ciocanul și dalta, minerii din perioada de început a exploatării aurului de la Roșia Montană au săpat sute de metri de galerii, la adâncimi care uimesc chiar și după standardele de astăzi. Structura și amploarea săpăturilor din perioada romană este impresionantă: galeriile nu erau în nici un caz simple, ci mai ales ramificate și supraetajate.<br />
<br />
Logistica unei astfel de operațiuni necesita foarte multă atenție și un nivel de tehnologie foarte ridicat pentru acea perioadă: galeriile trebuiau ventilate, mina trebuia susținută cu bârne din lemn în punctele instabile, iar apa trebuia evacuată, fie prin utilizarea unor roți speciale, dotate cu o serie de cupe, fie manual.<br />
<br />
O echipă de arheologi minieri de la Universitatea din Toulouse a fost încredințată de Roșia Montană Gold Corporation cu sarcina de a scoate la lumină vestigiile din galeriile ce străpung munții din localitatea minieră. Condusă de dr. Beatrice Cauuet, profesor în arheologie minieră la Universitatea din Toulouse, echipa de experți francezi explorează galeriile pe baza unor hărți produse în secolul al XIX-lea de către ingineri austro-ungari. În urma eforturilor echipei internaționale, în următorii ani va fi deschisă vizitatorilor galeria Cătălina-Monulești, una dintre cele mai vechi și cele mai importante din întreaga regiune din punct de vedere istoric.<br />“Atunci când am vizitat situl pentru prima dată în anul 2003, am descoperit de două ori mai multe galerii decât erau marcate pe hărțile austro-ungare. În plus, există părți care apar pe hărți dar încă nu le-am descoperit”, a declarat dr. Beatrice Cauuet.<br />
<br />
“Nu există foarte multe mine romane care să poată fi vizitate in-situ în Europa. Costă foarte mult să le menții sigure pentru turiști și pentru cercetători. Aici putem reconstitui viața minerilor din antichitate pe baza obiectelor pe care le descoperim în fiecare zi.” – Beatrice Cauuet.<br />„Descoperirea in-situ a acestui ansamblu coerent de artefacte de epocă romană este deosebit de importantă. Se conturează în acest fel un ansamblu unitar şi coerent de vestigii ce vor constitui o atracţie turistică deosebită în viitorul muzeu al mineritului pe care RMGC s-a angajat să îl amenajeze în sectorul Cătălina-Monuleşti. Acest perimetru minier va putea fi vizitat în condiţii de siguranţă deplină, iar vizitatorii vor avea ocazia să descopere calitatea inginerească deosebită a minerilor romani, atât din perspectiva lucrărilor miniere propriu-zise (galerii trapezoidale, planuri înclinate), cât şi a amenajărilor şi instalaţiilor utilizate în subteran în vederea asigurării securităţii (armături), circulaţiei (scări monoxile etc.) şi a evacuării apelor subterane”, subliniază dr. Beatrice Cauuet, specialist în arheologie minieră și coordonatorul lucrărilor de cercetare.<br />
<br />
“Lucrările de redeschidere au început în anul 2001, dar am intrat în faza de cercetare arheologică abia în anul 2011. A durat atât de mult pentru că redeschiderea s-a făcut pe o lungime de 366 de metri, care erau total colmatați. Odată descoperite galeriile romane și moderne, arheologii au preluat comanda și au început cercetarea de detaliu. Investițiile în cercetare se ridică la 15 milioane de dolari, până în prezent.” – Adrian Gligor, Vicepreședinte Patrimoniu și Dezvoltare Durabilă la RMGC.<br />În ciuda acestor costuri, povestea aurului merită spusă. Din descoperirile de până acum, dar și din izvoarele scrise rămase din acea perioadă, știm, de exemplu, că minereul, odată scos la suprafață, era pisat și apoi filtrat cu ajutorul unei scânduri acoperite cu lână, care separa sterilul de metalul prețios.<br />
<br />
Din perioada romană, dar și mai târziu, o altă metodă de exploatare era încălzirea unor porțiuni de rocă foarte dure, dar bogate în aur. Odată aduse la o temperatură foarte înaltă, rocile erau fisurate prin șoc termic, prin contactul cu apa rece aruncată de mineri.<br />Exploatarea a continuat prin aceste metode pe tot parcursul Evului Mediu și chiar până în perioada modernă, de către localnici. Izvoarele istorice dispar odată cu retragerea Aureliană, după cum epxlică Adrian Gligor,: “Prima fază de exploatare a fost cea din perioada romană, după care avem exploatare în secolele XII-XIII-XIV, nu mare ca și amploare și bazată pe galeriile romane.<br />Industria minieră a fost reluată la scară industrială în secolul al XVIII-lea, de când avem și tăurile pe care le puteți vizita, politici ale administrației locale, ale Imperiului Austro-Ungar. O alta perioada importanta este cea de dupa 1948, de după naționalizare, când începe mineritul subteran la scară mare. În 1972 a început exploatarea zăcământului în carieră deschisă.”<br />
<br />
Cercetarea arheologică a fost evaluată în termeni laudativi de către David Jennings, CEO la Oxford Archaeology, o prestigioasă organizație britanică non-profit care a fost responsabilă de monitorizarea independentă a cercetărilor arheologice de la Roșia Montană: “În domeniul moștenirii istorice, în acest moment, este întotdeauna o dezbatere aprinsa despre ce aspecte istorice pot fi păstrate in-situ și ce aspecte pot fi înregistrate științific, deoarece au o valoare mai redusă. Singurul context în care poate fi plasată discuția este cel al dezvoltării durabile.<br />
<br />
În mod clar, discuția despre minerit și sustenabilitate este una semnificativă, una în care sectorul minier este angajat. În cazul proiectului de la Roșia Montană, trebuie să ne întrebăm dacă vestigiile istorice care nu vor fi conservate in-situ au fost înregistrate corespunzător din punct de vedere științific. Cred că s-a văzut în acest proiect că acest lucru a fost făcut. S-au făcut schimbări semnificative la proiectul minier pentru a putea păstra zone de valoare arheologică excepțională.<br />Principalul studiu despre minele romane din Spania listează mai mult de 500 de situri miniere din acea perioadă. În marea majoritate a cazurilor, minele nu au fost explorate arheologic. Roșia Montană este un caz excepțional tocmai pentru că a avut parte de studii științifice. Este dificil să faci comparații exacte cu alte situri deoarece acolo nu s-a făcut o cercetare științifică. După cum ați văzut și din munca profesorului Cauuet, explorarea arheologică subterană este extrem de scumpă”.<br />
<br />Cred că ceea ce avem este semnificativ, altfel nu ar fi nevoie să facem toate aceste lucrări arheologice. Pe o scară de la 1 la 5, este Roșia Montană un sit excepțional? “Nu, nu cred că este. Nu cred că acest caz poate fi susținut. Dar, este important să studiem zona științific, ar oferi publicului oportunități importante pentru a afla despre mineritul în perioada romană? Da.”<br />Odată finalizate lucrările de la galeria Cătălina-Monulești, în câțiva ani, situl va putea fi vizitat de către oricine este interesat de istoria veche a României și de mineritul în antichitate.<br />
(<a href="http://www.viitor.ro/reportage/2000-de-ani-de-minerit-scosi-la-lumina-la-rosia-montana-p" target="_blank">sursa articol</a>)<br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-29599683513356641022012-05-15T12:52:00.000+03:002012-05-15T12:52:13.303+03:00Sanda Lungu: După ce am apărut la TV, lumea mă pupă pe stradă!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKgc79MmZmWOLUX3JcfxcIvSZB4_waWVE4kpK8gwz0d9JRVH5N6-YWtF29yTtvGBeOXAPRExkcC2KjHaNksri2juCw548cZDvbrK1hpAbgvNAso0ZBgHypZ1_HHiqgr4Orl1beILYJKZg/s1600/sanda+lungu.gif" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKgc79MmZmWOLUX3JcfxcIvSZB4_waWVE4kpK8gwz0d9JRVH5N6-YWtF29yTtvGBeOXAPRExkcC2KjHaNksri2juCw548cZDvbrK1hpAbgvNAso0ZBgHypZ1_HHiqgr4Orl1beILYJKZg/s1600/sanda+lungu.gif" /></a></div>
Ziarul BURSA a iniţiat o excursie de documentare la Roşia Montană, din care au rezultat câteva articole ce relatează poveşti ale oamenilor, fapte de la faţa locului. <br /> În ediţia din 11 mai, am publicat povestea Marietei Cobori, în vârstă de 51 de ani, care a reufuzat să-şi vândă proprietatea către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania ce intenţionează să dezvolte proiectul minier de la Roşia Montană. În schimb, fraţii şi-au vândut partea către Gold, iar mama a ales să se mute cu unul dintre ei, astfel că relaţiile de familie s-au stricat, iar femeia nu a mai văzut-o pe cea care i-a dat viaţă până când a murit.<br />
<br /> Astăzi vom prezenta povestea Sandei Lungu, pe care o cunoaştem dintr-unul din clipurile RMGC. <br /> În episodul următor, vom face un popas în satul Corna (comuna Roşia Montană), locul unde compania intenţionează să amplaseze lacul cu cianuri, dacă începe exploatarea minieră. <br /> Frumuseţea peisajului de la Roşia Montană este izbitoare. <br /> Masivele Cârnic şi Orlea, care intră în aria de exploatare prevăzută de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), sunt clasate drept monumente istorice.<br /> Exploatarea la suprafaţă, propusă de companie, ar conduce la dispariţia masivelor, ar avea loc o modificare de relief. <br />
<br /> Aşa cum este astăzi concepută afacerea, ne obligă să alegem între peisaj şi aurul de dedesubt. Este nefiresc, iar alternativa impusă poate fi, de fapt, evitată. <br /> Cel mai normal ar fi să vrem aurul, păstrând frumuseţea peisajului. Nu ar trebui să alegem ori una, ori alta.<br /> Le putem avea pe ambele. <br /> Tehnologia modernă este suficent de dezvoltată, astfel încât să asigure acest obiectiv.<br /> Dacă nu este, o putem crea.<br /> Muntele poate fi sfredelit, fără să fie distrus.<br /><br /> Pe Alin Croitoru, tânărul de 24 de ani ce apare într-una din reclamele RMGC, l-am cunoscut întâmplător în centrul istoric din Roşia Montană. Galant, îmbrăcat la patru ace, afişând preocuparea unui om ce tocmai a încheiat o zi istovitoare la birou, se îndrepta spre maşina lui roşie, gata de drum. L-am "prins" după ce se urcase deja la volan şi i-am propus să ne întâlnim, când are timp, să discutăm. <br />
<br /> Zâmbind nestăpânit şi plin de satisfacţie, m-a întrebat: "Sunteţi pro sau contra proiectului minier de la Roşia Montană? Trebuie să mă interesez întâi care este poziţia ziarului BURSA faţă de proiect, apoi, nu ştiu, mai vedem..."<br /> L-am întrebat dacă lucrează pentru Gold, mi-a spus că da, undeva la departamentul administrativ, apoi a rămas că ne mai auzim.<br /> Mai mult succes am avut la Sanda Lungu, doamna care afirmă, într-una din reclamele pentru companie, că, pentru a-şi completa veniturile, croşetează şosete şi face prăjituri. Am găsit-o plantând flori în grădină. Foarte primitoare, a acceptat să discutăm pe loc. <br />
<br /> "Proiectul de exploatare minieră nu ar fi doar în beneficiul roşienilor, ci al tuturor românilor. Sperăm să dea drumul repede la proiect, avem nevoie de locuri de munca!", îmi spune hotârât. <br /> Din noiembrie anul trecut, femeia lucrează pentru biserica romano-catolică, care o plăteşte cu 700 de lei pe lună, şi îşi doreşte ca, pe viitor, să primească un job la Gold: "O să angajeze pe toată lumea din zonă, nu numai pe mine. Am purtat discuţii cu cei de la companie, dar mi-au spus că nu au cum să mă angajeze deocamdată. Întâi trebuie să înceapă mineritul. Pot să muncesc la cantină, la magazie, la curăţenie... Orice aş putea să lucrez! La biserică mă duc în fiecare zi, trag clopotele, fac curăţenie interior-exterior..."<br />
<br /> O întreb dacă nu este îngrijorată că aproape 80% dintre locuitorii Roşiei Montane au plecat deja din sat, potrivit spuselor localnicilor, fapt ce îi poate pune în pericol job-ul la biserică, finanţată de enoriaşi. Îmi răspunde că biserica îşi permite să o plătească: "Altfel nu-mi mai făcea contract de muncă. În octombrie anul trecut am luat primul salariu. Înainte a fost foarte greu...(oftează). Nu aveam casă, locuiam cu chirie. Când proprietarul a vândut casa, noi ne-am mutat aici, în casa aceas-ta, care este proprietatea bisericii, în urmă cu aproape zece ani. Înainte, mă ocupam tot de biserică, împreună cu alte femei, care acum au plecat. Atunci nu aveam salariu. În schimb, puteam să locuiesc aici fără să plătesc. Părintele este un om cu suflet, m-a văzut femeie singură, mamă a doi copii, şi m-a ajutat".<br />
<br /> Îi spun apoi că lăcaşul de cult, pe care compania vrea să-l prezerve, dacă începe exploatările, este situat exact în apropierea carierei. Afirmă că nu-şi face grji: "Aici, unde locuiesc, este zonă protejată, deci nu o să fim afectaţi. Şi biserica este în zona protejată, aici, în pădure. Compania va folosi o tehnologie modernă. Vă daţi seama că toţi ochii sunt asupra noastră!".<br />
<br /> Convinsă că doar prin minerit se pot crea locuri de muncă în Roşia Montană, Sanda Lungu mi-a spus că, deşi vin turişti în zonă, aceştia pleacă repede: "Vin mulţi turişti, mă solicită să vadă biserica...Se uită în biserică, apoi mă întreabă la ce oră este autobuz, să plece...sau mă întreabă dacă este cazare. Este o pensiune aici, la Bolog, dar nu este suficient pentru atâţia turişti câţi vin. Eugen David şi Gruber au şi ei două pensiuni, care clar nu fac faţă".<br /> Ca să faci afaceri în turism, trebuie să ai bani, şi ca să ai bani, trebuie să ai un serviciu, afirmă femeia, explicând, simplist: "Nu ai serviciu, nu poţi face o căbănuţă, o pensiune. Tot la bani şi la locuri de muncă ajungem".<br />
<br /> Sanda Lungu m-a lămurit că îşi dorea de mult să "iasă în faţă" să spună că are nevoie de loc de muncă, astfel că a ajuns să facă reclamă pentru companie, contra unei sume "nesemnificative". <br /> Volubilă din fire, îmi spune, cu entuziasm, că roşienii o salută şi o pupă când o întâlnesc pe stradă, bucuroşi că a transmis lumii necazurile lor.<br /> În final, o întreb dacă o să-i lipsească munţii din Roşia Montană, în caz că încep exploatările la suprafaţă. Îmi răspunde că mai dor îi este de un trai decent, în care să nu ducă grija zilei de mâine. <br />(<a href="http://www.bursa.ro/insemnari-din-rosia-montana-ii-sanda-lungu-dupa-ce-am-aparut-la-tv-lumea-ma-pupa-pe-strada-168448&s=companii_afaceri&articol=168448.html" target="_blank">sursa articol</a>)<br /><br /><br /><br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-19986212917190015822012-05-14T12:14:00.001+03:002012-05-14T12:14:47.299+03:00VIRGIL NARIŢA – ALEGEŢI UN PRIMAR PUTERNIC ŞI HOTĂRÂT<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhebrl2N3pKVvzeTY9KT_5tMMT7ziKS6KVf6ZgN24Hnd5cu4zWBCY7MgT5RQC2OXzaUx9uhsy4ONO1cydI29Rrbf2SQ-SSnAVUOM7ZNAEfmkTrdJ4rBYMgemJZIXA52ZMAFBBeXJU2RN6Q/s1600/virgil.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhebrl2N3pKVvzeTY9KT_5tMMT7ziKS6KVf6ZgN24Hnd5cu4zWBCY7MgT5RQC2OXzaUx9uhsy4ONO1cydI29Rrbf2SQ-SSnAVUOM7ZNAEfmkTrdJ4rBYMgemJZIXA52ZMAFBBeXJU2RN6Q/s320/virgil.jpg" width="174" /></a></div>
Platforma prgram a USL pentru Roşia Montană:<br />
<br />1. Susţinerea mineritului <br />
2. Susţinem proiectul minier dacă respectă legea, proprietatea şi mediul şi creează locuri de muncă <br />
3. Creăm cel puţin un loc de muncă pentru fiecare familie din Roşia Montană, stabil şi bine plătit <br />
4. În termen de 90 de zile, Roşia Montană va deveni cea mai curată şi mai bine gospodărită comună din Apuseni <br />
5. Modernizarea şi introducerea încălzirii centrale în toate şcolile şi grădiniţele din comună <br />
6. Sprijinirea lăcaşelor de cult din comună şi introducerea încălzirii centrale <br />
7. Materiale de construcţii pentru familiile cu probleme sociale<br />
8. Accesarea fondurilor europene nerambursabile <br />
9. Introducerea apei curente în toate localităţile comunei <br />
10. Concesionarea de teren destinat construcţiilor <br />
11. Întâlniri periodice cu comunitatea, în toate satele din Roşia Montană, pentru consultări, ori de câte ori trebuie să fie luată o decizie <br />
12. Asigurarea transportului elevilor la şcoli, precum şi a localnicilor în oraşele Abrud şi Câmpeni În zona Roşia Montană – Ţarină, Bălmoşeşti, Blideşti, Corna şi Bunta <br />
<br />
1. Garantăm respectarea proprietăţii şi în acelaşi timp ne luăm angajamentul de a face demersuri pentru reînceperea negocierii cu fiecare proprietar în parte <br />
2. Nu vor rămâne case izolate, chiar dacă nu se află în limita proiectului<br />
3. Asfaltarea tuturor străzilor din zona protejată <br />
4. Modernizarea tuturor drumurilor care fac legătura cu celelalte sate din comună <br />
5. Regândirea activităţii sportive (sporturi tradiţionale, fotbal, popice, schi) <br />
6. Modernizarea şi popularea lacurilor, modernizarea drumurilor de acces, amenajarea unor zone de agrement <br />
7. Modernizarea şi pietruirea drumurilor din satele comunei <br />
8. Restaurarea şi întreţinerea monumentelor istorice din Roşia Montană<br /><br />Echipa de consilieri locali ai USL Roşia Montană: 1. NARIŢA Virgil Nicolae; 2. BURIAN Toma; 3. NAPĂU Aurel Iulian; 4. ONEŢ Valentin Cristian; 5. BOIA Lucian Gheorghe; 6. LEPEDEAN Ştefan; 7. IOSIF Benon Lucian; 8. OAIDA Florin; 9. BENDEA Ioan; 10. VĂDAN Marius; 11. PANTIR Dorinel; 12. CULDA Dorin; 13. GLIGOR Cristina; 14. PĂCURAR Daniel.<br />(<a href="http://www.ziarulunirea.ro/virgil-narita-alegeti-un-primar-puternic-si-hotarat/" target="_blank">sursa articol</a>)<br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-38119513759126465122012-05-14T11:52:00.001+03:002012-05-14T11:52:20.487+03:00Rosia Montana - o mina de aur din care toti incearca sa stoarca baniAvem o comoara. Ce facem cu ea? La "Romania, te iubesc!" vorbim despre Rosia Montana. Cat va castiga statul roman daca va porni exploatarea, dar si care sunt pericolele, sunt intrebari la care vom afla raspunsul duminica.<br /><br />La Rosia Montana, in timp ce unii se cearta, altii incearca sa profite la maximum si sa faca bani.<br />In ultimii ani, zeci de vile si chiar blocuri, in realitate niste machete de lemn, au aparut pe locul unde ar trebui sa fie exploatarea. Au fost construite ilegal, in speranta ca intr-o zi vor valora enorm.<br /><br />Casele sunt puse pe bolovani, fara fundatie, sunt niste machete, si clar ca nu au fost construite pentru a se locui in ele, ci pentru a fi vandute companiei miniere. Unele au fost construite chiar sub liniile de inalta tensiune, langa fosta cariera Cetate.<br /><br />Mai mult, au fost construite si blocuri. Cu trei etaje, tot din scandura. Butaforie, ca pe un platou de filmare, pe locul unde compania are are poiectat un drum.<br />Duminica, la "Romania, te iubesc!", aflati cat se cere pe o casa in Rosia Montana. Cati au plecat din zona si cati au ramas.<br /><br />La "Romania, te iubesc!" va spunem cat aur mai este la Rosia Montana si care sunt disputele din jurul acestei bogatii. Duminica vorbim si de poluarea din zona.<br />Care ar fi beneficiile pentru statul roman, dar care sunt si pericolele daca se va scoate aur de la Rosia Montana, aflati duminica, la "Romania, te iubesc!".<br />(<a href="http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-rosia-montana-o-mina-de-aur-din-care-toti-incearca-sa-stoarca-bani.html" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-14334145713029786822012-05-10T14:09:00.000+03:002012-05-10T14:13:45.517+03:00Cele mai interesante lucruri pe care NU le ştii despre aur<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKmUN82fkKurqKTcQERJ7cFKJoFqrsoaOSQaddBHnRvOCyllETxHti-SoQzHkDY345JNLhQC4GirCxMGeM1CdqfLm3WF2SN0duwOPwehfq67YN2493Wvvu9iAbqHx4nXBuHDbszdkV_p8/s1600/aur.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="163" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKmUN82fkKurqKTcQERJ7cFKJoFqrsoaOSQaddBHnRvOCyllETxHti-SoQzHkDY345JNLhQC4GirCxMGeM1CdqfLm3WF2SN0duwOPwehfq67YN2493Wvvu9iAbqHx4nXBuHDbszdkV_p8/s200/aur.jpg" width="200" /></a></div>
Fie că eşti un purtător de bijuterii din aur sau un iubitor al sportului care îi admiră pe cei care cuceresc medalia de aur într-o competiţie importantă, există, cu siguranţă, câteva lucruri foarte interesante pe care nu le ştii despre metalul preţios.<br />
<br />
<br />
<br />
Şi cum trăieşti într-o ţară binecuvântată cu un important zăcământ de aur, la Roşia Montană - unde se estimează un zăcământ de 314 tone de aur, cel mai mare identificat până în prezent în Uniunea Europeană - ar fi şi păcat să nu ştii totul despre metalul care continuă să fascineze omenirea.<br />
<br />
• Aurul este reciclat încă de când oamenii l-au descoperit pentru prima dată. Chiar şi astăzi, o parte din bijuteriile pe care le purtăm conţin părţi din metalul preţios extras din monedele şi artefactele antice<br />
<br />
• Originea provenienţei aurului pe planeta noastră pare a fi un bombardament de meteoriţi, care ar fi avut loc acum mai mult de 200 de milioane de ani.<br />
<br />
• Aztecii numeau aurul "excrementul zeilor". La vremea aceea, pentru azteci, aurul era mai puţin valoros decât penele, moneda pe care ei o foloseau.<br />
<br />
• Puritatea aurului se măsoară în carate. Cuvântul provine din grecescul keration, care denumea pomul de roşcovă. Seminţele acestui pom se credea în acea perioadă că ar avea aceeaşi greutate, astfel că o monedă de aur pur trebuia să cântărească 24 de seminţe de roşcovă. De aici, 24 de carate a devenit măsura aurului pur. Aurul de 18 carate este considerat pur în proporţie de 75 %.<br />
<br />
• În acest moment, se crede că 80 % din aurul aflat pe planeta noastră este încă în subsol, aşteptând să fie extras.<br />
<br />
• Medaliile olimpice de aur acordate sportivilor în 1912 erau făcute în totalitate din aur. Acum, medaliile care premiază campionii trebuie să fie acoperite în şase grame de aur.<br />
<br />
• Incaşii spuneau despre aur că reprezintă "lacrimile Soarelui"<br />
<br />
• Grecii credeau că aurul este o combinaţie solidă dintre apă şi razele Soarelui<br />
<br />
• Cuvântul "aur" provine din latinescul "aurum", care însemna "răsărit strălucitor". Există o legătură şi cu Aurora, numele zeiţei răsăritului.<br />
<br />
• Acum un obicei întâlnit în întreaga lume, realizarea de bijuterii din aur s-a întâmplat pentru prima dată în Egipt.<br />
<br />
• Conform cifrelor publicate de Consiliul Mondial al Aurului (World Gold Council), cei mai mari producători de aur la nivel mondial sunt Africa de Sud, China, Australia și Statele Unite, iar India este cel mai mare consumator de aur, urmată îndeaproape de China.<br />
(<a href="http://www.libertatea.ro/detalii/articol/aur-cele-mai-interesante-lucruri-pe-care-nu-le-stii-despre-pretiosul-metal-393161.html" target="_blank">sursa articol</a>)<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-31622859494022726072012-05-10T14:02:00.003+03:002012-05-10T14:02:20.351+03:00EXCLUSIV : ROMÂNIA ARE 6.000 DE TONE DE AUR<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqPkkG_fjGrIgqVQWaJ9ir2ePHI5aDQH-8lBpe02QaX7_LEpmk9he9pEuR3f3lsGBOyTAYKc_4V75CqSACEDKFCVQubZ0HLAuOfHm26sbq1kfsBFOPZJAdANnAdAY09NQk_2peTEQde3k/s1600/aur1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqPkkG_fjGrIgqVQWaJ9ir2ePHI5aDQH-8lBpe02QaX7_LEpmk9he9pEuR3f3lsGBOyTAYKc_4V75CqSACEDKFCVQubZ0HLAuOfHm26sbq1kfsBFOPZJAdANnAdAY09NQk_2peTEQde3k/s320/aur1.jpg" width="320" /></a></div>
ADICĂ 250 DE MILIARDE DE EURO! SECRETELE ZĂCĂMINTELOR DE AUR DIN ROMÂNIA VÂNDUTE PE 10.000 DE DOLARI<br />
Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. “Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă. Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară.<br />
Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului. Suntem pe locul cinci în lume “Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.<br />
<br /> «ŢARA NOASTRA PRIMESTE PREA PUTIN PENTRU ZACAMINTELE PE CARE LE CONCESIONEAZA»<br />
Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.<br /> “Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”, ne-a spus prof. Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.<br />
<br /> GUVERNUL A SECRETIZAT MODUL DE CONCESIONARE A REZERVELOR NATURALE <br />
Dr. ing. Neagu Florea, fost director al Institutului de Cercetări Miniere, proiectantul câtorva mine de aur din Munţii Apuseni în anii ‘70, susţine că dacă până în 1989, mineritul aurului era foarte dezvoltat, după Revoluţie, producţia a scăzut necontenit, astfel că din anul 2005, România nu a mai scos nici un gram de aur din minele proprii, pe care le-a închis. Motivaţia oficială a fost că zăcămintele sunt epuizate. Cu toate acestea, însă, conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur în ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele primite de aceste firme. Răspuns ANRM: “Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria surselor de interes public. (…) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”. Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.<br />
<br /> SECRETELE ZACAMINTELOR DE AUR DIN ROMÂNIA VÂNDUTE PE 10.000 DE DOLARI<br />
Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine au primit licenţe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conţin aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaţia: “Au avut hărţile geologice ale statului român”, ne-a spus dr. ing. Florea Neagu (foto mic). Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” - adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni - dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp. “Pe timpul lui Ceauşescu se scoteau între 14 şi 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic, iar în 2005, minele au fost sigilate.<br />
Oficial s-a spus că sunt epuizate”, a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat şi realizat mine de aur în “patrulaterul aurului”. Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaseră”.<br />
<br /> 250 de tone, doar la Roşia Montană .<br />
Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la “punct ochit - punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate…<br />
<br />
Cum?<br /> «Încă este mult aur în subteran» “Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum, statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie”, ne-a spus dr. ing. Neagu.<br />
<br /> PRIMA HARTĂ A «BOGĂŢIILOR» ROMÂNEŞTI DATEAZĂ DIN 1925 <br />
În 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naţionale. Şcoala românească de prospecţiuni geologice a crescut constant. Zăcămintele din ţară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialişti şi înregistrate pe “profile”, adică secţiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje “Geofizica”, în strada Biserica Amzei din Bucureşti.<br />
În 1971, cei de la prospecţiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din Capitală, unde se găseau şi profile geologice realizate în toată ţara. Pe baza acestor informaţii, Ceauşescu făcuse un plan de extracţie până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul. Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoară activităţi în domeniul prospecţiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că preţul vânzării documentaţiei secrete a fost de 10.000 de dolari…<br />
<br /> PRIVATIZAREA REZERVELOR ESTE TINUTA «LA SECRET» <br />
Am cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licenţele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României. Răspuns: “Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public. (…) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”. Iată ce scrie în Constituţia României, art. 136: “Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”. Iată ce spune Legea 544/2001: “Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României”.<br />
<br /> Datorie externă, 92,1 miliarde € În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor, Băncii Naţionale publicate cu patru luni în urmă, ţara noastră a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro.<br /> Record pentru preţul aurului Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie (n.r.-unitate de măsură egală cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacţionat la 1.502,96 dolari, faţă de 1.493,9 cu cât fusese vândut marţi. Economiştii apreciază că preţul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar putea continua, metalele preţioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.<br />
(<a href="http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=30191:exclusiv--romania-are-6000-de-tone-de-aur-&catid=9:opinii&Itemid=13" target="_blank">sursa articol</a>)<br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-14915201471368382582012-05-09T12:48:00.000+03:002012-05-09T12:48:11.422+03:00Soarta Munţilor Apuseni<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-I_aJ2ftWsJ9zF58jnl2hADJL21sHDqu1x_yfopm-Y29daVXMP8Fn2_Wu0yGuHDK5dlDiQwWiwEvjGT0M6l0Og0BwSTvqtQsOhnyLRVD0ju4e5ePLMA0nTrQrd-Srk8_taSrrAgkXge4/s1600/mircea+frentiu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-I_aJ2ftWsJ9zF58jnl2hADJL21sHDqu1x_yfopm-Y29daVXMP8Fn2_Wu0yGuHDK5dlDiQwWiwEvjGT0M6l0Og0BwSTvqtQsOhnyLRVD0ju4e5ePLMA0nTrQrd-Srk8_taSrrAgkXge4/s320/mircea+frentiu.jpg" width="190" /></a></div>
Munţii Apuseni, vestita “Ţară de Piatră” a oferit prin bogăţiile subsolului şi frumuseţea locului condiţii de viaţă îmbelşugate nu pentru moţi, locuitorii milenari ai munţilor ci pentru venetici şi cotropitori. De-a lungul istoriei moţii s-au ales cu munca, suferinţele şi necazurile. Experienţa tristă pe care au avut-o de-a lungul istoriei începând cu Horea, Cloşca şi Crişan şi sfârşind cu “prinţul” moţilor şi al Ardealului, Avram Iancu, i-a făcut să fie neîncrezători şi inospitalieri. În realitate ei, moţii, sunt nişte oameni de omenie care odată câştigaţi cu o idee cinstită poţi conta pe ei până la moarte.<br />
<br />Începând din 1997, odată cu aplicarea strategiei “moţului” Victor Ciorbea şi a guvernului său de restructurare a mineritului, în fapt de falimentare voită a unei ramuri importante a economiei naţionale, mineritul în Munţii Apuseni a intrat sub ghilotina FMI şi capul acestuia a coborât pe toboganul dispariţiei. În loc ca extracţia de aur, cupru, metale neferoase, uraniu să fie revigorată de stat prin aplicarea unor tehnologii avansate, care în acea perioadă nu erau deloc scumpe, s-a preferat ca “ultimele rămăşiţe” ale mineritului din Munţii Apuseni să se închidă iar locuitorii lor, moţii, să cerşească din nou din poartă în poartă.<br />
<br />Nu ştiu de ce, în România postdecembristă, guvernele perindate nu au luat în considerare o strategie pe termen mediu şi lung legată de resursele României şi în special de resursele extraordinare minerale din Munţii Apuseni pe baza “triajului economic” al importanţei lor. Aşa cum în spitalele din România şi din toată lumea funcţionează triajele la urgenţă pe baza principiului priorităţii aşa ar trebui să funcţioneze şi triajele legate de economia României iar această strategie să fie susţinută de toate guvernele de stânga sau de dreapta. Industria energetică: gazele, petrolul, curentul, cărbunele, industria extractivă din care face parte şi cea din Munţii Apuseni, aur, cupru, metale neferoase, uraniu ar trebui să fie intangibile pentru străini pentru a asigura independenţa şi prosperitatea României.<br />
<br />Din păcate programul de închidere a unităţilor miniere din Munţii Apuseni a continuat dramatic şi în perioada 1997-2008, s-au închis exploatările miniere Baia de Arieş cu mina Puţ Iosif, mina Buturoasa, exploatarea de la Zlatna cu minele: Haneş, Larga şi Valea Babei, Roşia Montană, Roşia Poieni care lucrează în “avarie” şi s-au disponibilizat peste 5600 de salariaţi. Guvernanţii României “conduşi” magistral de Banca Mondială şi FMI au derulat un program de “regenerare socio-economică” a zonelor miniere desfiinţate. Programul cuprindea o serie de măsuri ca: stimulare financiară, microcredite de sprijin pentru întreprinzători, granturi mici şi de dezvoltare socială a comunităţii miniere care au rămas doar pe hârtie sau doar la început, transformându-se într-un “proiect de degenerare” a unor localităţi din Munţii Apuseni: Baia de Arieş, care rămâne şi fără spital, Roşia Montană, Almaşu Mare, Lupşa, Sălciua, Poşaga, Ciuruleasa sau Mogoş.<br />
<br />
S-au dezvoltat aşa-zisele activităţi productive cum sunt: agroturismul sau culesul ciupercilor şi al fructelor de pădure care sunt sigur că nu vor asigura un trai decent pentru moţi. Desigur că s-a dezvoltat o “activitate productivă” pentru cei de la putere sau sateliţii lor şi anume tăierea sălbatică a pădurilor din Munţii Apuseni cu sute de “joagăre” care transformă copacul în scândură şi apoi este exportat în Occident fără să fie înnobilat de muncă românească. Aceşti magnaţi ai lemnului ar trebui să plătească un impozit substanţial pentru sănătate deoarece un singur copac produce într-un an 10 tone de oxigen de care plămânii moţilor au atâta nevoie. N-au să plătească niciodată acest impozit imaginat de mine, dar cel puţin să planteze pentru un pom tăiat, alţi doi în loc.<br />
<br />Ar trebui ca acum, în anul 2012, să fie încheiate lucrările de reconstrucţie ecologică a minei Baia de Arieş-Puţ Iosif-Iaz Brădeşti cu cianuraţia de 1 şi 2 sau la Buturoasa cu cianuraţia de 3. Nu cred că moţii, aceşti oameni destoinici şi cu apetit de carte şi şcoală, nu înţeleg pericolul pe care-l prezintă cianurile pentru sănătatea lor, a copiilor şi a nepoţilor lor. Sunt convins că există o alternativă de extracţie a aurului fără cianuri pe care guvernul României o va găsi. Sunt convins că va exista o alternativă pentru ca Ţara de Piatră să nu devină o ţară a sărăciei, iar moţii să nu mai spună de data asta nu la Viena ci la Bucureşti: “Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă.”<br />(<a href="http://www.ziarulunirea.ro/soarta-muntilor-apuseni/" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-25223690488557849382012-05-09T12:38:00.000+03:002012-05-09T12:38:38.925+03:00Băsescu către noul Guvern: Investiţiile în mineritul de aur şi cupru, soluţie pentru locuri de muncă<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgExkrvi1uIIFVmyx94qQkyc_IRFUSKCewoouhOJG8zaYCyd1319toqkQbl7WHlLW5gpCqnvVVjazCHrjS9_syksKQ_roeLbrGe-pdh7ouE2pYXlJ0f3DF2IBcw-O1PolUwJasiU0haIQ/s1600/basescu_parlament_62746400.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="179" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgExkrvi1uIIFVmyx94qQkyc_IRFUSKCewoouhOJG8zaYCyd1319toqkQbl7WHlLW5gpCqnvVVjazCHrjS9_syksKQ_roeLbrGe-pdh7ouE2pYXlJ0f3DF2IBcw-O1PolUwJasiU0haIQ/s320/basescu_parlament_62746400.jpg" width="320" /></a></div>
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, că se aşteaptă de la noul Guvern să găsească soluţii de creare de noi locuri de muncă, el reiterând că investiţiile în exploatările de minerit de aur şi cupru reprezintă o astfel de soluţie.<br /><br />Şeful statului a spus că aceasta reprezintă "o soluţie cu resurse proprii" pentru crearea de noi locuri de muncă, spre deosebire de aşteptarea investitorilor "care să vină să mai facă un mall".<br /><br />"Cred că aici avem o soluţie cu resurse proprii, nu trebuie neapărat să stăm în aşteptarea unui investitor care să vină să mai facă un mall. Avem obiectul muncii aici", a afirmat Băsescu, în discursul său de la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Ponta.<br /><br />El a arătat şi că deficitele structurale de la fondurile de pensii şi de sănătate provin tocmai din faptul că nu se reuşeşte crearea mai multor locuri de muncă.<br /><br />"Mă aştept să găsiţi soluţii de creare a locurilor de muncă. Foarte mulţi cred că nu acesta ar fi cel mai important lucru. Vreau să ştiţi că deficitele structurale majore pe care le avem la fondul de pensii şi la fondul de sănătate provin exact din faptul că nu reuşim să creăm un număr mare de noi locuri de muncă. Şi aici probabil că investiţiile în minerit, şi nu am nicio reţinere să spun din nou, exploatările de aur, de cupru sunt o soluţie datorită creşterii preţului acestor materiale pe piaţa mondială", a spus Băsescu.<br /><br />El a mai menţionat că modul cum vor fi făcute aceste investiţii în exploatările din minerit "este, sigur, o problemă a Guvernului".<br /><br />Programul Cabinetului Ponta prevede reanalizarea situaţiei referitoare la "cazul" Roşia Montană, având în vedere preocuparea manifestată de public în această privinţă, urmând ca deciziile care vor fi luate să fie în acord cu interesul naţional, protecţia mediului şi legislaţia europeană.<br />
(<a href="http://economica.rtv.net/basescu-catre-noul-guvern-investitiile-in-mineritul-de-aur-si-cupru-solutie-pentru-locuri-de-munca_23695.html" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-78924818618115580442012-05-09T12:33:00.000+03:002012-05-09T12:33:42.420+03:00Averea din adâncuri a României<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgie4U_V4z1pDlprO2_wOjoZBA1KxwVI31YMrbF3cdLwbek2MrOju0xIMh9sMgahyX1uQrxWnSMuV3UpmBipoule5zsdBRb2_0cu9EUQ3vhv9ZFIgdXRiIUua927yVjdXBHBQ3B-U7lMOo/s1600/mina+rosia.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="110" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgie4U_V4z1pDlprO2_wOjoZBA1KxwVI31YMrbF3cdLwbek2MrOju0xIMh9sMgahyX1uQrxWnSMuV3UpmBipoule5zsdBRb2_0cu9EUQ3vhv9ZFIgdXRiIUua927yVjdXBHBQ3B-U7lMOo/s200/mina+rosia.jpg" width="200" /></a></div>
România stă pe bogății minerale de zeci sau poate chiar sute de miliarde de euro. Aurul, argintul, cuprul, magneziul, dar și apa minerală, sarea sunt printre cele mai importante substanțe aflate în subteranul țării noastre. Ce avem de gând să facem cu ele?<br />
<br />
O spun la unison mulți economiști, analiști și investitori: resursele naturale vor fi miza următorului deceniu. A spus‑o foarte tranșant și investitorul american Jim Rogers, fost partener al celebrului George Soros, prezent luna aceasta la o conferință în București. „Resursele naturale vor fi cea mai interesantă parte a economiei mondiale în următorii 10–20 de ani", a declarat Rogers.<br />
<br />
„România are o istorie în agricultură, minerit, energie și trebuie să profitați de aceste atuuri", a adăugat investitorul, care în ultimii ani a abandonat investițiile în valute și acțiuni, iar acum cumpără masiv contracte pe metale, mărfuri și investește în agricultură. <br />
Iar dezbaterile din ultimele luni din țara noastră arată același lucru: resursele naturale sunt adevărata afacere a momentului, fie că este vorba de aur, cupru, gaze de șist, păduri sau energie regenerabilă.<br />
Unele din cele mai importante resurse naturale ale României se află în subteran, sub formă de minereuri. Revista MONEY Magazine a încercat să facă o analiză a celor mai importante bogății din subsolurile României și a felului în care ar trebui să fie gestionate pentru a maximiza valoarea lor pentru populație.<br />
<br />
Cert este că, începând cu 1990, sectorul minier s‑a restrâns continuu în România. Din 1998 până în 2007 au fost închise circa 550 de mine și au fost disponibilizate zeci de mii de persoane din acest sector, după cum se arată în documentul „Strategie a industriei miniere pe perioada 2008–2020" publicat tot pe site‑ul ANRM.<br />
<br />
„În 2003, în companiile de minerit controlate de statul român lucrau 68.000–70.000 de oameni. În 2006–2007 mai erau 42.000, iar acum mai lucrează circa 24.000 de oameni. Jumătate din acești oameni lucrează în companiile de cărbuni, apoi vin cei din sare și apoi cei care lucrează în minele de uraniu", a declarat recent pentru „Ziarul Financiar" Sorin Găman, director general al Direcției Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei. Acum, interesul pentru minerit s‑a reaprins datorită contextului internațional. Prețurile metalelor au crescut masiv la bursele internaționale și tendința se pare că va continua ani buni de acum înainte. Prețul cuprului spre exemplu a crescut de la circa 2.500 de dolari pe tonă în 2000 la 8.000–9.000 de dolari pe tonă în prezent. Și prețul aurului sparge record după record și probabil o să treacă de pragul psihologic de 2.000 de dolari pe uncie. Poate România să profite de acest trend global?<br />
<br />
PROBLEME. La momentul actual, una dintre problemele cele mai mari ale industriei de minerit a României este dotarea tehnologică foarte învechită (utilaje de 30–40 de ani). O a doua problemă este lipsa unor industrii în amonte și în aval, astfel că cea mai mare parte a producției trebuie să fie vândută la export neprelucrată, în timp ce țara noastră cumpără metale prelucrate din import. Banca Națională a României a încetat de pildă în 2000 să mai cumpere aur de pe piața internă, se arată tot în documentul de pe site‑ul ANRM. O altă problemă majoră este lipsa de specialiști în condițiile în care foarte puține persoane au mai fost interesate în ultimii zece ani să urmeze studii în acest sector.<br />
<br />
„Anul trecut în România nu a absolvit nici un preparator", spune Gelu Mărăcineanu, specialist în această industrie. Preparatorul este acea persoană care separă substanța valoroasă din minereu de restul compoziției care nu este utilă. În Occident, aceasta este o meserie foarte apreciată și bine plătită. De asemenea, la institutele de profil din România au rămas doar specialiști din garda veche și problema este aceeași: lipsa de personal competent. „Există un Institut Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive în București – INCDMRR. De ce nu este proiectant general nici Pentru Roșia Montană, nici pentru Roșia Poieni?", se întreabă de exemplu Mărăcineanu. El mai spune că multe din institutele de cercetare din România „au trăit" în ultimii ani din bani de cercetare de la stat, făcând diverse proiecte de cercetare fără nici o utilitate practică. În opinia specialistului, prioritatea Guvernului României ar trebui să fie industriile din jurul mineritului, și nu simpla exploatare a unui zăcământ sau a altuia.<br />
<br />
„Este clar că aceste mine au nevoie de investiții, dar marea problemă este că, și dacă se fac toate aceste investiții, efectul de multiplicare va fi minim. România nu mai produce nici măcar vagoneți de mină, nici cale ferată de mină, nici măcar materialele și consumabilele nu vor fi cumpărate din România. Noi nu facem blindaje pentru mori, nu mai facem concasoare, nu facem corpuri de măcinare", enumeră acesta. De asemenea, toate aceste minereuri ar trebui procesate în România pentru a le crește valoarea adăugată, și nu vândute la export în formă brută.<br />
<br />
LA STAT. Gelu Mărăcineanu este unul dintre cei mai apreciați specialiști în domeniu de la noi din țară. A absolvit Facultatea de Minerit a Universității din Petroșani și are și un doctorat în domeniu. Mărăcineanu a fost timp de nouă luni președintele ANRM, până când a fost demis în octombrie 2009 de fostul premier Emil Boc, în contextul unor speculații că ar fi un apropiat al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. De altfel, în prezent, Mărăcineanu este Project Manager la un proiect privat de explotare a magneziului de la Budureasa (Bihor) derulat prin firma Geoasset.<br />
<br />
Geoasset este deținută oficial de politicianul Cozmin Gușă, dar presa a speculat că în spate s‑ar afla Sorin Ovidiu Vântu. „Eu sunt managerul proiectului și mă ocup de partea tehnică, nu mă interesează cine este acționarul", spune Gelu Mărăcineanu. El mai spune totodată că nu ar mai accepta niciodată o funcție la stat. „Aș putea să fiu un specialist care să ajute din afară, aș face‑o cu mare plăcere, dar să fiu ancorat într‑o funcție de secretar de stat sau director în cadrul ministerului, niciodată în viața mea. Pentru că nu poți să faci nimic, sunt tot felul de interese de care, dacă nu ții cont, ești înlăturat", spune acesta. O mare problemă este și lipsa de profesioniști din instituțiile statului – mulți oameni din ministere și agențiile de stat nu au studii de nici un fel în domeniu.<br />
Salarizarea în aparatul de stat este iarăși prost gândită. El a avut, de pildă, când era șef ANRM, un salariu de 5.400 de lei, iar ceilalți funcționari din Agenție aveau salarii de 1.500–2.000 de lei. „Se constată o deprofesionalizare a întregului aparat de funcționari din zona statului", afirmă acesta.<br />
<br />
ENERGIA E CHEIA. Mărăcineanu crede că abordarea actuală a Guvernului României este neprofesionistă. El consideră că ar fi nevoie de o perioadă de cel puțin trei‑șase luni pentru o analiză serioasă a domeniului, și abia după aceea formulată o strategie națională. Guvernul, spune el, ar trebui să țină cont de relațiile dintre industria mineritului și cea a energiei. „Ponderea cheltuielilor cu energia în aceste combinate este foarte mare. În momentul în care vine un investitor străin în România întreabă două lucruri.<br />
Primul: care este prețul la energie electrică și la gaze și al doilea: care este costul forței de muncă". În aceste condiții, Guvernul va trebui să rezolve problema „băieților deștepți" din energie. „Este inadmisibil ca, într‑o perioadă de criză, când statul reduce pensiile și taie alocațiile de creștere a copiilor, OMV Petrom să aibă un profit de aproape un miliard de euro, la o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro. Au omorât totul în jur: agricultură, consum și industrie", spune acesta. Potrivit rezultatelor financiare făcute publice la începutul acestui an, în 2011, OMV Petrom a înregistrat un profit net de 866 de milioane de euro, în creștere cu 72% față de 2010. Acesta este cel mai mare profit raportat vreodată de o companie românească.<br />
<br />
PRIVATIZĂRI, DAR ALTFEL. Se pare că Guvernul are de gând să continue privatizările din minerit. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat recent la o emisiune de la B1 TV că Guvernul va relua privatizarea Cupru Min. „Se reia procesul, având grijă ca în dosarul de licitație să nu lipsească nimic, cu o evaluare care să nu aibă nici o umbră asupra ei, cu o firmă recunoscută, internațională", a declarat premierul. Interesul firmelor străine rămâne la fel de mare.<br />
Roman Copper Corp., de pildă, firma care câștigase licitația de la Cupru Min, a angajat recent una dintre cele mai puternice case de avocatură din România, NNDKP, în încercarea disperată de a relua discuțiile privind preluarea producătorului de cupru, după ce negocierile cu statul au fost sortite eșecului.<br />
De asemenea, premierul a mai spus că dorește o decizie și în chestiunea Roșia Montană, o controversă care durează de peste șase ani. „Roșia Montană înseamnă locuri de muncă, e o prioritate. Privesc foarte tehnic și nu dau înapoi în fața unui adevăr. Nici nu sunt ecologistul de vârstă nouă care brusc și‑a reinventat propria identitate politică în niște haine pe care nici el nu le crede", a mai declarat Ungureanu.<br />
(<a href="http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=30151:averea-din-adancuri-a-romaniei&catid=41:economie" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-19991493229810342402012-05-08T13:44:00.000+03:002012-05-08T13:44:20.723+03:00Am fost in cea mai veche mina de aur romaneasca<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgm0GRU30taBA30gBtA_4WXMlDsbVdHlXd2Zxz_LH3ZrzWH9ksBOqxTObcy_efEPxodsc4EgIEKD8y4inwubhGYqltO8ueOCXEimaeWb2I6mMWxARPt_WIqmZcuaPoQY8Vepl0uHEkHNg4/s1600/mina+de+aur+veche.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgm0GRU30taBA30gBtA_4WXMlDsbVdHlXd2Zxz_LH3ZrzWH9ksBOqxTObcy_efEPxodsc4EgIEKD8y4inwubhGYqltO8ueOCXEimaeWb2I6mMWxARPt_WIqmZcuaPoQY8Vepl0uHEkHNg4/s320/mina+de+aur+veche.jpg" width="320" /></a></div>
Săptămâna trecută am avut ocazia să vizităm unul dintre cele mai interesante locuri din România, care va deveni şi unul dintre obiectivele turistice cu mare potenţial. Este vorba despre fosta mină de aur Cătălina-Monuleşti, aflată în comuna Roşia Montană, unde arheologii au găsit urme incontestabile ale exploatărilor romane din secolele în care s-a format poporul român.<br />
<br />
Partea vizitabilă a minei, ce reprezintă doar puţin din cei 140 de kilometri de galerii, va fi deschisă publicului larg după finalizarea cercetărilor. Întreaga investiţie va fi suportată de compania minieră Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care a demarat de aproape un deceniu un extins program de explorare şi conservare arheologică în întreaga zonă.<br />(<a href="http://www.ziarulring.ro/stiri/41569/am-fost-in-cea-mai-veche-mina-de-aur-romaneasca" target="_blank">sursa articol</a>)<br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-1995691107383899582012-05-08T13:38:00.001+03:002012-05-08T13:46:06.924+03:00Mineritul, destinul paradoxal al Roşiei Montana<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhG_8RaPfUACiT6aH4Aj1SHUwShUwncS6Tj7Ib1WWPW86vZHOsb84pxbs7Ct2BZO_ne0YuEbVCo9zvVxe0QTvrfgd397Pep-r55m7wSiIm-GcEE-O0AarVq3Ue3U2IVp1rEAitYMUGQTOg/s1600/rosia-montana_mineri.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="191" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhG_8RaPfUACiT6aH4Aj1SHUwShUwncS6Tj7Ib1WWPW86vZHOsb84pxbs7Ct2BZO_ne0YuEbVCo9zvVxe0QTvrfgd397Pep-r55m7wSiIm-GcEE-O0AarVq3Ue3U2IVp1rEAitYMUGQTOg/s320/rosia-montana_mineri.jpg" width="320" /></a></div>
A fost creată de mineri în timpul Imperiului Roman şi a cunoscut apogeul într-o perioadă de exploatare intensă a resurselor naturale. A decăzut apoi din ce în ce mai tare odată cu comunismul, astfel încât azi oamenii din zonă nu mai pot să practice meseria care a dat naştere comunei.<br />
<br />
Alburnus Maior, căci asta era denumirea latină a Roșiei Montane, a apărut pe harta căutătorilor de aur încă din secolul al II-lea după Hristos, adică din perioada primei atestări documentare, din anul 131. Roșia Montană a fost întemeiată de romani sub numele de Alburnus Maior și era locuită de mineri aduși din provincii ale Imperiului, în mare parte din Dalmația (parte din Croația de astăzi) și Illyria (parte din Albania de astăzi și fosta Iugoslavie).<br />
<br />
Minerii din antichitate erau organizați foarte bine de către administrația romană, fiind conduși de un procurator aurarium, cu sediul la Zlatna. Romanii sunt cei care au început aici pentru prima dată exploatarea de aur și argint, folosindu-se de sclavi și coloniști pe care îi aduseseră special pentru acest meșteșug.<br />
Încă de pe atunci, mineritul s-a dezvoltat în strânsă legătură cu administrația. Relațiile dintre mineri și statul roman erau riguros reglementate, mărturie fiind cele aproximativ 25 de tăblițe cerate păstrate până astăzi și care erau, de fapt, contracte de muncă și acte de vânzare-cumpărare.<br />
<br />
<b>Mărturiile din adâncuri</b><br />
<br />
De la romani ne-au rămas moștenire o serie de galerii săpate cu ciocanul, dalta și târnăcopul, adică tehnologia de ultimă generație la acel moment. Galeriile pot fi văzute și astăzi de vizitatorii dornici să simtă atracția istorică a aurului din Roșia Montană. Structura gândită de romani a fost extinsă și utilizată în continuare și în perioada medievală, iar aurul din zonă a devenit din ce în ce mai cunoscut în mai toate colțurile Europei.<br />
Din ordinul împărătesei Maria Tereza, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost creat Tăul (lacul) Brazi, având rolul de a pune în mișcare șteampurile din zonă. De atunci au mai fost construite multe alte tăuri - lacuri artificiale - care deserveau peste 1.200 șteampuri.<br />
<br />
<b>Roşia Montana în vremurile ei de aur</b><br />
<br />
Tehnicile folosite pentru extragerea minereului aurifer s-au schimbat de-a lungul timpului, așa cum s-a schimbat și forma în care se găsește aurul. În toată această perioadă, roșienii au lucrat cu întreaga familie în minerit: bărbații în galerii, femeile la deservirea șteampurilor și la alegerea minereului măcinat cu șaitrocul (instrument special de lemn, folosit la cernerea aurului din minereul măcinat).<br />
Astfel, tot meseria practicată din tată-n fiu a dus Roșia Montană în perioada sa "de aur".<br />
<br />
Datorită renumelui și bogăției aduse de exploatarea minieră de aur, Roșia Montană se putea mândri la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea cu cinematograf, teatru, sală de bal și străzi iluminate. Raiul dăruit de Dumnezeu locuitorilor Roșiei căpăta contur pentru că hărnicia lor a fost răsplătită. Aurul atrăgea din ce în ce mai mulți oameni în zonă, de diverse naționalități și religii, iar comunitatea îi primea pe toți cu brațele deschise.<br />
Vălul s-a lăsat asupra acestei regiuni odată cu venirea comunismului. Regimul proaspăt instalat decidea în 1948 naționalizarea exploatărilor private, iar exploatarea mai funcționa doar în mina de stat. Chiar și așa, oamenii Roșiei Montane au continuat să își vadă de treabă și să își iubească meseria practicată de familiile lor din străbuni.<br />
<br />
Pierderile pe care mina de stat din Roșia Montană le avea în perioada comunistă au continuat, din păcate, și după 1989; tehnologia veche, lipsa banilor și a unei strategii clare pentru această zonă au dus la închiderea acestei legendare exploatări în anul 2006.<br />
Comuna a decăzut treptat, casele s-au degradat, mulți tineri au părăsit zona pentru a-și face un viitor mai bun peste hotare, iar mediul a suferit în continuare de pe urma poluării istorice. Dintr-un trecut strălucitor, Roșia Montană a rămas o localitate condamnată la sărăcie.<br />
Chemarea aurului există însă în continuare printre roșieni, iar ecourile vor continua să se audă până când oamenii își vor regăsi pasiunea căreia i s-au dăruit timp de generații întregi, de aproape două mii de ani. În prezent, ei speră că proiectul minier propus de compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) va duce mai departe tradițiile localnicilor. Proiectul este în curs de avizare și, odată demarat, ar putea crea mii de locuri de muncă.<br />
<br />
Sondajele arată că localnicii îşi doresc reluarea exploatării miniere de la Roșia și sprijină proiectul propus de RMGC. Susţinătorii proiectului cred că acesta va schimba situația economică a zonei și starea de spirit a locuitorilor săi.<br />
(<a href="http://www.libertatea.ro/detalii/articol/rosia-montana-destin-paradoxal-392875.html" target="_blank">sursa articol</a>)<br />
<br />
<br />
<br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-47896000418200435552012-05-08T13:27:00.000+03:002012-05-08T13:27:02.635+03:00“Turismul? Ălă nu e lucru !” – zic ortacii de la Roşia Montană<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUGr88iZlVPypLi92g4PUu5Pi1SG3zlEHJCuRfGu-vfmvsZ7AUbv_ksaWU_g1BHoQK1ZUESOPtsHvPVagPreMDwV5a5GYfA-3bitkvEJw5ZKpQpzQjvN2sQRxnENwA7hXXQ6pPR465L9A/s1600/galeria_catalina_monulesti.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="160" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUGr88iZlVPypLi92g4PUu5Pi1SG3zlEHJCuRfGu-vfmvsZ7AUbv_ksaWU_g1BHoQK1ZUESOPtsHvPVagPreMDwV5a5GYfA-3bitkvEJw5ZKpQpzQjvN2sQRxnENwA7hXXQ6pPR465L9A/s320/galeria_catalina_monulesti.jpg" width="320" /></a></div>
Galeriile spectaculoase din fosta mină Cătălina Monuleşti vor putea fi vizitate de turişti de anul viitor, alături de clădirile de patrimoniu din Roşia Montană. Vor fi deschise publicului galerii datând din perioada medievală, modernă şi contemporană, studiate în prezent de specialişti din Franţa. Aproape 15 milioane de euro au fost investiţi în cel mai grandios proiect de restaurare din istoria modernă a României. Peste 300 de case din centrul istoric vor fi consolidate. Aşa îl înţeleg pe Piso, arheologul de la Cluj, care înghite sughiţuri că nu a coordonat lucrarea. Totdată şi pe Zeno Cornea, că moare de ciudă că nu a fost angajat şi el la “Gold” şi acum stă la războiul de ţesut carpete ecologiste.<br />
<br />
Galeria Cătălina-Monulești este situată în centrul istoric al comunei Roşia Montană, fiind una dintre minele romane, clasificate ca monument protejat. Aici s-a descoperit cel mai mare număr de tăblițe cerate datând din anii 131-167 după Hristos. viitorii turişti vor primi câte o copie din acest artefact unic pe teriotoriul României. Pentru cei care nu ştiu, celebrele plăcuţe sunt contracte prin care lucrătorii se angajau să dea jumătate trezoreriei imperiale.<br />
<br />Galeria păstrează urme de exploatare din toate epocile istorice. Având o structură instabilă şi fiind pe alocuri surpată, accesul a fost blocat pentru o lungă perioadă de timp. Lucrările de restaurare realizate de Roşia Montană Gold Corporation permit, la ora actuală, accesul ȋn galerie. Ȋn continuare se fac cercetări arheologice pentru punerea ȋn valoare a galeriei şi transformarea acesteia ȋntr-un obiectiv turistic de interes.<br />În viitor, în paralel cu proiectul minier, vor fi amenajate spre vizitare mai multe secţiuni de galerii din diferite perioade istorice, astfel încât vizitatorul va putea să vadă cum a început şi cum s-a dezvoltat mineritul în Roşia Montană, din perioada romană şi până în epoca contemporană.<br />Pentru consolidarea, întreținerea şi securizarea accesului la Cătălina Monuleşti lucrează în prezent peste 50 de mineri, îndrumati de specialişti din Franţa în arheologie minieră de subteran.<br />
<br />
În timpul lucrrărilor au fost descoperite mai multe artefacte, care au fost deja expuse în prima casă din centrul istoric care găzduieşte expoziţia de istorie a mineritului. În fiecare an, circa 10.000 de turişti trec pragurile casei nr 325.<br />
<br />
Galeria va face parte din viitorul Muzeu Modern al Mineritului din Roşia Montană. Dar pentru ca toate acestea să se întâmple guvernul trebuie să treacă peste închistarea ultimilor şase ani.<br />92 % dintre locuitorii comunităţii doresc să înceapă proiectul. Oamenii vor să muncească, spune Adrian Gligor, directorul de patrimoniu al RMGC. Deja şi-au pierdut răbdarea. Turism? Aia nu-i lucru, spun mai mereu moţii ortaci.<br />
(<a href="http://mariusghilezan.ro/turismul-ala-nu-e-lucru-zic-ortacii-de-la-rosia-montana.html" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-89372308702564887722012-05-07T15:43:00.000+03:002012-05-07T15:43:45.838+03:00Celebra galerie romana Catalina-Monulesti se poate vizita in siguranta<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhitok6_QqxTWVi768ygw0ysHPTz0ZVF5fhyhMfJvsr6ScLyLDX-foTADTXVoM-IWVKF4YHnBCo6-sTksyq1MRFn2zdddpuVbj9vtkXIYarW3rWNZUEzokepIOrdb-rERIqenUpvo2TjE/s1600/galerie+romana.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="193" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhitok6_QqxTWVi768ygw0ysHPTz0ZVF5fhyhMfJvsr6ScLyLDX-foTADTXVoM-IWVKF4YHnBCo6-sTksyq1MRFn2zdddpuVbj9vtkXIYarW3rWNZUEzokepIOrdb-rERIqenUpvo2TjE/s320/galerie+romana.jpg" width="320" /></a></div>
Zece ani de cercetari arheologice la Rosia Montana - aceasta este tema unei dezbateri care reuneste la Alba Iulia circa o suta de istorici si arheologi din tara si strainatate, in cadrul unui simpozion organizat de Muzeul National al Unirii Alba Iulia si Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, in parteneriat cu Muzeul National de Istorie a Romaniei.<br />
<br />
Programul evenimentului include prezentari si dezbateri, o expozitie amenajata in cladirea Rectoratului Universitatii si o vizita la Galeria Catalina-Monulesti din Rosia Montana, aflata in curs de restaurare. <br /><br />Printre invitatii prezenti se numara specialistii Beatrice Cauuet, Laboratoire TRACES-CNRS, Universite Le Mirail, Toulouse; David Jennings, Oxford Archaeology; Acad. Alexandru Vulpe, Presedintele Sectiei de Arheologie si Stiinte Istorice a Academiei Romane; Acad. Razvan Theodorescu, membru al Sectiei de Arte, Arhitectura si Audio-Vizual a Academiei Romane; Paul Damian, director adjunct al Muzeului National de Istorie a Romaniei, Bucuresti; Moise Achim, prorectorul Universitatii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia; Constantin Inel, director adjunct al Muzeului National al Unirii Alba Iulia.<br /><br />Specialistii prezinta istoricul cercetarilor arheologice de la Rosia Montana, rolul autoritatilor in conservarea patrimoniului si proiectele de punere in valoare a acestuia, cu accent pe restaurarea galeriei Catalina-Monulesti.<br /><br />Pana in prezent, in conformitate cu angajamentele luate pentru dezvoltarea proiectului minier, compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a sustinut ample cercetari si a reabilitat o parte importanta a acestei galerii cunoscute la nivel international, astfel incat publicul poate vizita o zona in siguranta. "Galerii similare exista si la Brad, Bucium sau Almasu Mare, dar Catalina-Monulesti este prima galerie romana reabilitata pentru accesul publicului in siguranta si ea poate fi integrata, dupa finalizarea lucrarilor, in circuitul turistic", declara Adrian Gligor, Vicepresedinte Patrimoniu si Dezvoltare Durabila, RMGC.<br /><br />Expertii in arheologie miniera au stabilit pe baza datarii cu radiocarbon ca artefactele descoperite in galeria Catalina-Monulesti, provenind de la scarile de acces si de la o instalatie hidraulica de evacuare a apei, dateaza din epoca romana (secolul al II-lea d.H.). Galeria va face parte din viitorul muzeu al mineritului pe care RMGC il va dezvolta in paralel cu proiectul minier. Datarea certa a artefactelor este cu atat mai importanta cu cat acestea se afla intr-o excelenta stare de conservare, fapt care va da o si mai mare relevanta viitorului traseu turistic.<br /><br />"Descoperirea in-situ a acestui ansamblu coerent de artefacte de epoca romana este deosebit de importanta. Se contureaza in acest fel un ansamblu unitar si coerent de vestigii ce vor constitui o atractie turistica deosebita in viitorul muzeu al mineritului pe care RMGC s-a angajat sa il amenajeze in sectorul Catalina-Monulesti.<br />
Acest perimetru minier va putea fi vizitat in conditii de siguranta deplina, iar vizitatorii vor avea ocazia sa descopere calitatea inginereasca deosebita a minerilor romani, atat din perspectiva lucrarilor miniere propriu-zise (galerii trapezoidale, planuri inclinate), cat si a amenajarilor si instalatiilor utilizate in subteran in vederea asigurarii securitatii (armaturi), circulatiei (scari monoxile etc.) si a evacuarii apelor subterane", subliniaza dr. Beatrice Cauuet, specialist in arheologie miniera si coordonatorul lucrarilor de cercetare.<br /><br />Conform specialistilor care studiaza zona, un proiect minier modern reprezinta singura solutie viabila pentru salvarea patrimoniului cultural de la Rosia Montana. "Cazul Rosia Montana trebuie tratat cu foarte multa responsabilitate, dar fara prejudecati si fara subiectivism exagerat. <br /><br />Pana acum, prin argumente emotionale si punerea in circulatie a unor informatii false, s-a incercat acreditarea ideii ca principalul pericol la adresa patrimoniului vine din partea proiectului minier, ignorandu-se atat preocuparile RMGC de a investi masiv in salvarea si restaurarea acestuia, cat si starea avansata de degradare in care se gasea deja acesta la momentul in care RMGC si-a anuntat intentia de a desfasura activitati in zona.<br />
Pe langa acestea, din partea organizatiilor si persoanelor care s-au pronuntat pentru interzicerea activitatilor industriale nu a venit nicio propunere constructiva reala de dezvoltare alternativa sau o initiativa de compromis rezonabil.", este de parere academicianul Razvan Theodorescu, membru al Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana (GIMPRCM).<br />Inca din vara anului trecut, GIMPCRM recomanda autoritatilor competente sa urgenteze procesul de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC.<br /><br />Simpozionul de la Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia gazduieste si expozitia "Mineritul, o istorie continua la Rosia Montana", care prezinta artefacte descoperite la Rosia Montana in cadrul Programului National de Cercetare "Alburnus Maior" (2001 - 2006), initiat de Ministerul Culturii si Patrimoniului National si coordonat de Muzeul de Istorie a Romaniei, cu finantarea RMGC conform obligatiilor legale.<br />(<a href="http://www.ziare.com/alba-iulia/cultura/celebra-galerie-romana-catalina-monulesti-se-poate-vizita-in-siguranta-2950361" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-7319279815929489072012-04-27T16:01:00.000+03:002012-04-27T16:01:22.692+03:00În weekend: Alba Golf Challenge, ediţia a VIII-a<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjad6uAsI_qm4qWPIZVdoJDJ6Md0PyVVc48i3xO_dVedtJD5KPXAcrk9xvm0u6kVYXBl7tVhTGU-5FsdzIdUrt_wIoE_aPlBIqGMBP9nuJdCCBFOaaEVmSazN8FIE2aViJe6gvnIo_R_IA/s1600/golf.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjad6uAsI_qm4qWPIZVdoJDJ6Md0PyVVc48i3xO_dVedtJD5KPXAcrk9xvm0u6kVYXBl7tVhTGU-5FsdzIdUrt_wIoE_aPlBIqGMBP9nuJdCCBFOaaEVmSazN8FIE2aViJe6gvnIo_R_IA/s320/golf.jpg" width="268" /></a></div>
<br />
Sezonul de golf de la Pianu de Jos debutează în acest sfârşit de săptămână cu Alba Golf Challenge, ediţia a VIII-a. <br />
Încă din 2005 Alba Golf Challenge s-a numărat printre primele de pe lista Federației Române de Golf. Reunește unele din cele mai importante nume ale lumii golfului iar noutatea ediției din acest an constă în faptul că e primul turneu PRO-AM din România, ceea ce înseamnă că amătorii vor avea ocazia să întâlnească profesioniștii.<br />
<br />
<br />
Vor participa aproximativ 80 de jucători iar o particularitate a competiției e regulamentul, care prevede ca cel ce câștigă trei ani la rând trofeul să câștige privilegiul de a păstra pentru totdeauna cupa competiției. La fel s-a întâmplat în 2011, când Laurențiu Coman a câștigat, pentru al treilea an consecutiv, trofeul și, implicit, cupa Alba Golf Challenge. O șansă mare la câștig avusese și în 2008, la același „Alba Golf Challenge”, jucând la finalul competiției în playoff cu nimeni altul decât tatăl său, Viorel Coman, care de altfel a câștigat cupa.<br />
<br />
Iată, de altfel, lista câștigătorilor trofeelor începând cu prima ediție:<br />
2005 - ediţia I - Septimiu Vălăşutean <br />
2006 - ediţia a II-a - Mihai Dorin <br />
2007 - ediţia a III-a - Dinu Pescariu<br />
2008 - ediţia a IV-a - Viorel Coman <br />
2009 - ediţia a V-a - Laurenţiu Coman <br />
2010 - ediţia a VI-a - Laurenţiu Coman <br />
2011 - ediţia a VII-a - Laurenţiu Coman<br />
<br />
Dincolo de fair-play-ul competiţiei şi de atmosfera plăcută a confruntărilor sportive, demn de remarcat e faptul că un asemenea eveniment este un bun pretext pentru business. De aceea, unul din punctele forte ale Alba Golf Challenge constă în ocazia oamenilor de afaceri de a se întâlni pe terenul de golf și, astfel, de a schimba idei într-un mediu cât se poate de relaxant şi determinant. De fapt, ca orice altă competiție de golf, Alba Golf Challenge este un instrument de marketing.<br />
<br />
O altă noutate a ediției din acest an va fi prezența a 10 bloggeri români, care vor reflecta evenimentul pe blogurile lor şi cărora le va fi dedicat un program special în cadrul competiției, și anume vizite pe terenul de golf, excursii pe Valea Pianului, minicompetiții de golf și altele. Competiţia este organizată de Consiliul Județean Alba, Clubul de Golf „Paul Tomiță”, Federația Română de Golf și Roșia Montană Gold Corporation.<br />
(<a href="http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/in-weekend-alba-golf-challenge-editia-a-viii-a-224262/" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-801468905712860262012-04-27T15:36:00.000+03:002012-04-27T15:36:43.780+03:00ROSIENII, CEL MAI IMPORTANT AUR AL TARII<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6JDnAYcgRq2lW347Ifdw_I0yE8aV6WbaRKsLHuhMtEPQyRLRmJZk0xboR7GDRQLgFPOYOF8yG4h_26KJCsBDDhO8cCoRT8n9LZKVwOeKU9HJdd1tarm9F0Bo6FFPmps865aQ6evHCgg8/s1600/rosia2.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="188" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6JDnAYcgRq2lW347Ifdw_I0yE8aV6WbaRKsLHuhMtEPQyRLRmJZk0xboR7GDRQLgFPOYOF8yG4h_26KJCsBDDhO8cCoRT8n9LZKVwOeKU9HJdd1tarm9F0Bo6FFPmps865aQ6evHCgg8/s320/rosia2.JPG" width="320" /></a></div>
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0">Vă cerem, cu tot
respectul, să urgentați demersurile pentru eliberarea avizului de mediu
legat de proiectul minier, pentru că după atâția ani de așteptare și
nesiguranță, avem dreptul la o viață mai bună. </span></span><br />
<br />
<br />
<br />
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0">E timpul să ni se spună
dacă ni se acordă dreptul să trăim mai bine. </span><span id="ls_contents-0"></span><span id="ls_contents-0">Îi transmitem, pe această
cale, domnului Korodi mult succes în noua funcție și îl asigurăm că
suntem deschiși dialogului pe tema locurilor de muncă de la Roșia
Montană. Avem încredere că este un om demn și drept și va acționa în
interesul cetățeanului, așa cum trebuie să facă orice demnitar român”,
se arată într-o scrisoare deschisă transmisă lui Attila Korodi, Kelemen
Hunor si Mihai Razvan Ungureanu.
<br />
<br />„Mulți dintre noi au ajuns pentru prima oară în București în data de
19 martie 2012. De atunci și până acum, zeci de persoane, membri ai
Sindicatului Viitorul Mineritului, au pichetat în grupuri de câte 15,
conform autorizației, Ministerul Mediului și Pădurilor pentru a trage un
semnal de alarmă: roșienii vor să muncească la ei acasă și vor să ducă
mai departe tradiția mineritului din Roșia Montană! Această dorință a
noastră se lovește de prea mult timp de incertitudine“, se arată şi
într-o scrisoare deschisă din partea membrilor Sindicatului Viitorul
Mineritului Roșia Montană, după mai multe săptămâni de pichetare a
Ministerului Mediului și Pădurilor. </span></span><br />
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0"><br />„Am stat atâta timp în București și am pichetat pașnic Ministerul
Mediului pentru că așa am considerat noi că putem face auzită vocea
locuitorilor din Roșia Montană, sătui de incertitudine și de minciunile
pe care le proliferează câțiva activiști care se erijează în salvatorii
noștri, fără să facă nimic concret. Autorizația initial ce ne-a fost
acordată pentru pichetarea Ministerului Mediului a expirat pe 31 martie,
iar din 3 aprilie, am hotărât să cerem prelungirea pentru a nu exista
dubii în legătură cu determinarea noastră: noi ne vom întoarce și vom
picheta instituțiile statului atâta vreme cât va fi nevoie, pentru ca
acestea să nu se lase intimidate de activiști. </span></span><br />
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0">Ne bucurăm că am reușit
să ne transmitem mesajul, care a ajuns nu numai la Minister, ci și în
întreaga țară, cu ocazia vizitei Primului-ministru. La vederea noastră,
dl Prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu a înțeles pentru ce am venit. Nu
să ne legăm cu lanțuri, nu să distrugem ceva sau să ne batem cu
jandarmii, am venit să cerem pașnic locuri de muncă! Am venit ca să se
înțeleagă o dată pentru totdeauna că viețile oamenilor sunt cele mai
importante”, spune Cristian Albu, preşedintele Sindicatului Viitorul
Mineritului din Roșia Montană. </span></span><br />
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0"><br />„Să nu uitați că această acțiune de pichetare a Ministerului a
presupus pentru noi să stăm departe de familiile și copiii noștri. A
fost un sacrificiu care considerăm că a meritat, din mai multe motive.
În primul rând, ne-am convins cu ochii și urechile noastre că există
deschidere pentru începerea proiectului, dar că mai există anumite
aspecte ce țin de sistemul legislativ și de voința tuturor celor care
decid. În al doilea rând, semenii noștri, bucureșteni și nu numai,
români veniți din toată țara cu treburi la Minister, s-au arătat foarte
deschiși la ce am avut să le transmitem. </span></span><br />
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0">Unii dintre cei cu care am
discutat căzuseră în plasa argumentelor false venite de la cei ce se
opun în permanență, fără să aibă soluții constructive. Ne-am bucurat să
vedem că majoritatea acestor români își schimbă părerea după ce află de
la noi informații despre Roșia Montană la prima mână! Vă anunțăm pe
această cale că majoritatea celor cu care am discutat până acum – și e
vorba deja de sute de per soane – ajung să înțeleagă că, totuși, oamenii
sunt cel mai important aur al țării. La ce ne-ar folosi aurul din
pământ dacă nu am mai avea oameni la Roșia Montană și dacă ar dispărea o
tradiție veche de 2000 de ani? În fața acestui argument, orice protest
absurd și ilegal împotriva oamenilor din Roșia nu face decât să pară și
mai absurd! </span></span><br />
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0"><br />Ceea ce reprezintă un mister, deocamdată, pentru noi este felul în
care un grup restrâns de așa-numiți susținători ai mediului, care
protestează împotriva proiectului, își permit să iasă în stradă tot
timpul. Cine îi finanțează pe acești oameni? Ei nu au un loc de muncă la
care trebuie să meargă zilnic? Chiar își permit să stea în stradă în
fiecare zi? Noi facem parte dintr-o organizație și tot ne este greu să
venim aici și să luptăm pentru drepturile noastre. Dar ei, care luptă să
distrugă și teoretic reprezintă societatea civilă… Cum reușesc să fie
atât de bine organizați? Pe banii cui fac asta? Cine le plătește
amenzile? Noi suntem dispuși să venim la București de câte ori va fi
necesar ca să ajutăm lumea să înțeleagă că la Roșia comunitatea își
dorește acest proiect, în proporție de peste 90%, însă am vrea să fim și
alături de familiile noastre. </span></span><br />
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0"><br />Dacă puteam, veneam și cu ei. De fiecare dată, și în numele lor am
vorbit cu oamenii din Capitală. Am venit să le spunem autorităților
statului, precum și opiniei publice, că Roșia Montană, fără un proiect
minier activ care să-i asigure bazele pentru dezvoltare în viitor, este o
zonă moartă.
<br />Mineritul s-a transmis, în familiile noastre, din generație în
generație. Mineritul este o tradiție a locului, un fenomen cultural, și
ne dorim să beneficiem de un proiect minier modern care să ne asigure
traiul decent, nouă și familiilor noastre. Nu este sentiment mai
neplăcut decât acela de neputință: neputința de a le pune copiilor pe
masă o mâncare caldă, de a avea grijă de bătrânii noştri”, mai spun
sindicaliştii de la Roşia Montană. </span></span><br />
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0"><br />Minerii de la Roşia Montană pichetează şi acum Ministerul Mediului
pentru a cere locuri de muncă şi dreptul la o viaţă mai bună pentru ei
şi familiile lor. </span></span><br />
<span class="news-body-text"><span id="ls_contents-0">(<a href="http://soim.ro//story.php?title=rosienii-cel-mai-important-aur-al-tarii" target="_blank">sursa articol</a>)<br />
</span></span>Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-61583056561596359362012-04-27T15:22:00.000+03:002012-04-27T15:22:49.348+03:00Băsescu: O parte a beneficiilor din exploatarea resurselor naturale trebuie investită în educaţie<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMrvgQzxd2ilpoC6rojNwRtIJICiixe4OcueWavBIrqzD-3gYTatAS5itOtyi6_eImjNfBmqKAXtyHkLjY_fvCDNVPHktg2lDf-IT5yh2cPA8dKMBezb_ihEWn544KyTI5CmOAruneg4o/s1600/traian-basescu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMrvgQzxd2ilpoC6rojNwRtIJICiixe4OcueWavBIrqzD-3gYTatAS5itOtyi6_eImjNfBmqKAXtyHkLjY_fvCDNVPHktg2lDf-IT5yh2cPA8dKMBezb_ihEWn544KyTI5CmOAruneg4o/s320/traian-basescu.jpg" width="320" /></a></div>
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că susţine ideea ca România să dezvolte un mecanism prin care o parte din beneficiile obţinute din exploatarea resurselor naturale să fie direct investite în educaţie, cercetare, dezvoltare şi inovare.<br />
<br /><br />
<br />
"Pentru România, exploatarea chibzuită a resurselor naturale este o prioritate a prezentului şi inovarea este o prioritate a prezentului dar şi a viitorului. De aceea susţin ideea ca România să dezvolte un mecanism prin care parte din beneficiile obţinute din exploatarea resurselor naturale să fie direct investite în educaţie, cercetare, dezvoltare şi inovare", a spus Băsescu, în deschiderea Conferinţei Bologna.<br />
<br />El a subliniat că acest mecanism este parte a răspunsului la întrebarea "Ce ţară lăsăm pentru generaţiile viitoare?".<br />Şeful statului a precizat că România are resurse naturale, dar şi resurse umane, el apreciind că de modul de utilizare a resurselor depinde competitivitatea unei ţări sau a unei regiuni.<br /><br /><br />"În mare măsură, competitivitatea unei regiuni sau a unei ţări ţine de modul în care sunt utilizate resursele acestei regiuni. România face parte din ţările care au atât resurse naturale, cât şi resurse umane. Este un obiectiv strategic pentru România să utilizăm ambele resurse în mod optimal", a spus Băsescu.<br />Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene participă la Conferinţa Bologna care are loc, joi şi vineri, la Bucureşti, în cadrul căreia va fi adoptată Strategia de mobilitate ce prevede că, până în 2020, 20% din absolvenţii din Europa îşi vor petrece o parte a studiilor în străinătate.<br />(<a href="http://www.mediafax.ro/social/basescu-o-parte-a-beneficiilor-din-exploatarea-resurselor-naturale-trebuie-investita-in-educatie-9573940" target="_blank">sursa articol</a>)<br /><br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-4665813011817324212012-04-27T15:13:00.000+03:002012-04-27T15:13:57.769+03:00Fost primar din zonă minieră finlandeză: „La Roșia aveți un proiect minier solid”<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAB-MBts1g6uJZ05IewSEdy8cu8TX6OUS2OXqEv9ZffLjUQmMKwcSV7X0DBltbruNqVi6RA5H2p5pmkAm35bziaVf6ga53L4j0c-LBmM7DSP2n8VKpq_6PJwdBMFOf-S-wY_ebLtOSfEE/s1600/Johannes_Drielsma__Director_Adjunct_Euromines.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAB-MBts1g6uJZ05IewSEdy8cu8TX6OUS2OXqEv9ZffLjUQmMKwcSV7X0DBltbruNqVi6RA5H2p5pmkAm35bziaVf6ga53L4j0c-LBmM7DSP2n8VKpq_6PJwdBMFOf-S-wY_ebLtOSfEE/s200/Johannes_Drielsma__Director_Adjunct_Euromines.JPG" width="133" /></a></div>
Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană salută și sprijină inițiativa Sindicatului Viitorul Mineritului din Roșia Montană de a lansa o acţiune de strângere de semnături pentru locuri de muncă în minerit şi implicit la Roşia Montană. Lansarea oficială a acțiunii a avut loc la Bucureşti, în cadrul conferinţei naționale „O şansă pentru România: locuri de muncă prin relansarea mineritului”, organizată de Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.<br />
<br /><br />
Reprezentantul Euromines, Asociația Europeană a Industriilor Miniere, a accentuat, în cadrul conferinţei „O şansă pentru România: locuri de muncă prin relansarea mineritului”, importanța resurselor minerale la nivel european și mondial și necesitatea creării de locuri de muncă prin intermediul dezvoltării responsabile a sectorului minier.<br />Iniţiativa vine în contextul în care 76,1% din oamenii cu vârstă de muncă din zona Roşia Montană nu au venituri din salarii (conform Direcţiei Judeţene de Statistică, 2011), iar proiectul minier Roşia Montană, cel care ar avea capacitatea să revitalizeze din punct de vedere economic zona și să transmită un semnal pozitiv altor investitori interesați de industria minieră românească, este în continuare în așteptarea avizelor necesare pentru relansarea mineritului în zonă.<br />Cristian Albu, preşedintele Sindicatului Viitorul Mineritului din Roşia Montană, a lansat semnalul campaniei de strângere de semnături în sprijinul locurilor de muncă din minerit şi, implicit, pentru pornirea proiectului minier de la Roşia Montană.<br />
<br />„Fac un apel la solidaritatea românilor, care întotdeauna au ştiut să se susţină unii pe alţii în vremuri dificile, în vremuri de criză. În ziua de azi, avem cu toţii nevoie de locuri de muncă, mai mult decât de orice altceva. Noi, minerii din Apuseni, ştim că mineritul poate să aducă prosperitate şi locuri de muncă. E momentul ca mineritul să pornească din nou, pe baze moderne, ca să dea de lucru pentru mii de oameni, nu doar din Apuseni, ci şi din alte zone miniere cu tradiţie. Noi, roşienii, avem o şansă doar dacă proiectul minier aurifer începe. De aceea, fraţi români, vă rog să susţineţi şansa noastră la o viaţă mai bună, pentru noi şi pentru copiii noștri. Dacă sunteți de acord că trebuie să facem tot ce depinde de noi ca să avem locuri de muncă, semnați pentru repornirea mineritului în România și pentru locurile de muncă pe care le poate aduce la Roșia Montană și în toată țara”.<br /><br />Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană include 40 de primării din zone miniere, în frunte cu primăria din Roșia Montană.<br />Primarul localității miniere: „Oamenii din Roşia Montană nu mai au răbdare. Vin zilnic la primărie şi ne întreabă”<br />Eugen Furdui, primarul localității Roșia Montană, a susţinut de asemenea poziţia exprimată de Cristian Albu.<br />„Oamenii din Roşia Montană nu mai au răbdare. Vin zilnic la primărie şi ne întreabă dacă avem veşti, dacă ştim ce se întâmplă cu proiectul. De ani buni le zicem același lucru: că aşteptăm autorităţile centrale să-şi aplece puţin privirea şi asupra Roşiei Montane şi să analizeze proiectul minier. Iar pentru că noi nu avem răspunsuri şi pentru că ei s-au săturat de aşteptat, roşienii fac acum un apel la toţi românii să le susţină cauza. Sperăm ca această iniţiativă să fie un semnal puternic pentru cei în măsură să avizeze startul proiectului care ar face Roşia Montană să renască.”<br />Conferinţa a beneficiat şi de expertiza a doi invitați internaționali: Johannes Drielsma, Director Adjunct al Euromines, și Seppo Maula, expert în dezvoltare durabilă pentru comunităţi miniere din Finlanda.<br />
<br />Invitaţii au dezbătut subiectul strategiilor pentru resurse minerale din ţările UE precum și legătura dintre proiectele de investiţii în minerit modern şi numărul mare de locuri de muncă pe care acestea le generează la nivel european. Un exemplu în acest sens l-a adus Seppo Maula, a cărui experienţă în implementarea unui proiect minier de anvergură, într-o mică localitate din Finlanda, s-a dovedit foarte utilă pentru cei prezenţi la conferinţă.<br />În Europa, tot mai multe state au înţeles cât de importante sunt resursele naturale pentru creşterea economică<br />În Raportul Anual din 2011, intitulat „Materiile Prime şi Viitorul”, Asociația Europeană a Industriilor Miniere Euromines subliniază importanţa mineritului în Europa, având în vedere creşterea preconizată a cererii de resurse minerale ca urmare a creşterii demografice la nivel mondial.<br />Johannes Drielsma, Director Adjunct Euromines, a accentuat importanța resurselor pentru calitatea vieții precum și pentru crearea de locuri de muncă: „Datorită proprietăţilor lor unice, resursele minerale sunt o sursă constantă de servicii esenţiale şi chiar indispensabile. Fără resursele minerale, nu am beneficia de locuinţe sau de mobilitate, de servicii de sănătate, comunicare sau educaţie. Fără acestea, puţini oameni ar avea un loc de muncă şi nimeni nu s-ar putea bucura de siguranţa locului de muncă. Majoritatea produselor minerale au o durată de folosinţă îndelungată, cum este cazul infrastructurii şi locuinţelor. De la oţel la aluminiu, de la cupru la aur, toate au o viaţă îndelungată la finalul căreia pot fi reutilizate în alte aplicaţii sau reciclate”. <br />
<br />„Mineritul modern nu este o utopie”, a continuat reprezentantul Euromines. „Este o certitudine şi se întâmplă la scară largă în Europa, unde multe state au înţeles cât de importante sunt resursele naturale pentru creşterea economică. Asemenea state dezvoltă proiecte miniere moderne, atât viabile economic, cât și în deplin acord cu principiile dezvoltării durabile. Este recomandabil ca România să se folosească mai bine de aceste resurse într-un sector cu tradiție, revitalizat, pentru binele cetățenilor săi. Să nu uităm că există multe exemple de proiecte miniere de succes în țări ale Uniunii Europene, cum sunt Finlanda, Portugalia, Grecia și Suedia, proiecte care şi-au dovedit viabilitatea în timp şi din care România și alte țări se pot inspira cu succes.”<br />Şi în România există toate premisele pentru minerit modern<br />Finlanda, o țară predominant agrară până în anii ’50, s-a dezvoltat ulterior într-un ritm susținut datorită industrializării accelerate. În prezent, Finlanda este pe primul loc între statele membre UE producătoare de aur.<br />Exemplul Finlandei a fost prezentat în detaliu de Seppo Maula, fost primar al localităţii Kittilla și actual consultant în domeniul industriei miniere. „În 2010, sectorul minier din Finlanda a generat 2.200 de locuri de muncă directe, în companii miniere, şi 1.700 indirecte, în companii subcontractoare. În 2014 ne aşteptăm la alte 3.300 de locuri de muncă generate de acelaşi sector. Consider că şi în România există toate premisele pentru minerit modern, responsabil faţă de mediu şi generator de locuri de muncă. Cred că la Roşia Montană aveţi resursele, aveţi priceperea şi dorinţa de muncă a oamenilor din comunitate şi aveţi şi un investitor serios, de încredere, cu un proiect minier solid”, a declarat în cadrul conferinţei Seppo Maula.<br />Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană s-a lansat oficial în cadrul unei conferințe organizate în iunie 2011, la București, în prezența a peste 100 de participanți, susținători ai proiectului minier.<br />
<br />În prezent, Grupul are peste 70 de membri și este format din organizații importante din România: sindicate, asociații patronale, primării de orașe și comune din comunități cu tradiție minieră și nu numai, fundații și organizații nonguvernamentale din diverse medii și chiar persoane fizice. Lista completă a membrilor, precum şi acțiunile Grupului de Susținere vor fi prezentate permanent pe site-ul organizației, www.sustinemrosiamontana.ro, pe pagina dedicată de Facebook, dar şi în publicații tipărite și electronice.<br />(<a href="http://www.evz.ro/detalii/stiri/fost-primar-din-zona-miniera-finlandeza-la-rosia-aveti-un-proiect-minier-solid-978581.html" target="_blank">sursa articol</a>)Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7550070705185327458.post-50620954430688368252012-04-26T16:00:00.000+03:002012-04-26T16:00:31.084+03:00Relansarea mineritului este o sansa enorma<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOP9cZPay0_U4E8fPDn97-xo3Wptwg4hOyGv-qwrHynI8sevVncirRGgUvie_vvNea3p3-7hAGqfX3k_ZlmhkjSgXBJZqknVoeLd9Sdq3mubISl_LY9mE4a_wfX4eQRyXPugDEwsMl3UY/s1600/sindicat+minerit.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="194" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOP9cZPay0_U4E8fPDn97-xo3Wptwg4hOyGv-qwrHynI8sevVncirRGgUvie_vvNea3p3-7hAGqfX3k_ZlmhkjSgXBJZqknVoeLd9Sdq3mubISl_LY9mE4a_wfX4eQRyXPugDEwsMl3UY/s320/sindicat+minerit.jpg" width="320" /></a></div>
<b>Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana a organizat miercuri,
la Bucuresti, conferinta nationalaa "O sansa pentru Romania: locuri de
munca prin relansarea mineritului".</b><br />
<b></b><br />
<b></b><br />
<b><br /></b>Grupul de Sustinere a
Proiectului Rosia Montana saluta si sprijina initiativa Sindicatului
Viitorul Mineritului din Rosia Montana de a lansa o actiune de strangere
de semnaturi pentru locuri de munca in minerit si implicit la Rosia
Montana.<br /><br /> Lansarea oficiala a actiunii a avut loc la Bucuresti,
in cadrul conferintei nationale "O sansa pentru Romania: locuri de munca
prin relansarea mineritului", organizata de Grupul de Sustinere a
Proiectului Rosia Montana.<br /><br /> Initiativa vine in contextul in care
76,1% din oamenii cu varsta de munca din zona Rosia Montana nu au
venituri din salarii (conform Directiei Judetene de Statistica, 2011),
iar proiectul minier Rosia Montana, cel care ar avea capacitatea sa
revitalizeze din punct de vedere economic zona si sa transmita un semnal
pozitiv altor investitori interesati de industria miniera romaneasca,
este in continuare in asteptarea avizelor necesare pentru relansarea
mineritului in zona.<br /><br /> Cristian Albu, presedintele Sindicatului
Viitorul Mineritului din Rosia Montana, a lansat semnalul campaniei de
strangere de semnaturi in sprijinul locurilor de munca din minerit si,
implicit, pentru pornirea proiectului minier de la Rosia Montana: "Fac
un apel la solidaritatea romanilor, care intotdeauna au stiut sa se
sustina unii pe altii in vremuri dificile, in vremuri de criza. In ziua
de azi, avem cu totii nevoie de locuri de munca, mai mult decat de orice
altceva. Noi, minerii din Apuseni, stim ca mineritul poate sa aduca
prosperitate si locuri de munca. E momentul ca mineritul sa porneasca
din nou, pe baze moderne, ca sa dea de lucru pentru mii de oameni, nu
doar din Apuseni, ci si din alte zone miniere cu traditie. Noi,
rosienii, avem o sansa doar daca proiectul minier aurifer incepe. De
aceea, frati romani, va rog sa sustineti sansa noastra la o viata mai
buna, pentru noi si pentru copiii nostri. Daca sunteti de acord ca
trebuie sa facem tot ce depinde de noi ca sa avem locuri de munca,
semnati pentru repornirea mineritului in Romania si pentru locurile de
munca pe care le poate aduce la Rosia Montana si in toata tara".<br />
Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana include 40 de primarii
din zone miniere, in frunte cu primaria din Rosia Montana.<br />
<br /> Eugen
Furdui, primarul localitatii Rosia Montana, a sustinut de asemenea
pozitia exprimata de Cristian Albu: "Oamenii din Rosia Montana nu mai au
rabdare. Vin zilnic la primarie si ne intreaba daca avem vesti, daca
stim ce se intampla cu proiectul. De ani buni le zicem acelasi lucru: ca
asteptam autoritatile centrale sa-si aplece putin privirea si asupra
Rosiei Montane si sa analizeze proiectul minier. Iar pentru ca noi nu
avem raspunsuri si pentru ca ei s-au saturat de asteptat, rosienii fac
acum un apel la toti romanii sa le sustina cauza. Speram ca aceasta
initiativa sa fie un semnal puternic pentru cei in masura sa avizeze
startul proiectului care ar face Rosia Montana sa renasca."<br />
Conferinta a beneficiat si de expertiza a doi invitati internationali:
Johannes Drielsma, Director Adjunct al Euromines, si Seppo Maula, expert
in dezvoltare durabila pentru comunitati miniere din Finlanda.<br />
<br />
Invitatii au dezbatut subiectul strategiilor pentru resurse minerale din
tarile UE precum si legatura dintre proiectele de investitii in minerit
modern si numarul mare de locuri de munca pe care acestea le genereaza
la nivel european. Un exemplu in acest sens l-a adus Seppo Maula, a
carui experienta in implementarea unui proiect minier de anvergura,
intr-o mica localitate din Finlanda, s-a dovedit foarte utila pentru cei
prezenti la conferinta.<br /> In Europa, tot mai multe state au inteles cat de importante sunt resursele naturale pentru cresterea economica<br />
In Raportul Anual din 2011, intitulat "Materiile Prime si Viitorul",
Asociatia Europeana a Industriilor Miniere Euromines subliniaza
importanta mineritului in Europa, avand in vedere cresterea preconizata a
cererii de resurse minerale ca urmare a cresterii demografice la nivel
mondial.<br /> Johannes Drielsma, Director Adjunct Euromines, a accentuat
importanta resurselor pentru calitatea vietii precum si pentru crearea
de locuri de munca: "Datorita proprietatilor lor unice, resursele
minerale sunt o sursa constanta de servicii esentiale si chiar
indispensabile. Fara resursele minerale, nu am beneficia de locuinte sau
de mobilitate, de servicii de sanatate, comunicare sau educatie. Fara
acestea, putini oameni ar avea un loc de munca si nimeni nu s-ar putea
bucura de siguranta locului de munca. Majoritatea produselor minerale au
o durata de folosinta indelungata, cum este cazul infrastructurii si
locuintelor. De la otel la aluminiu, de la cupru la aur, toate au o
viata indelungata la finalul careia pot fi reutilizate in alte aplicatii
sau reciclate".<br />
<br /> "Mineritul modern nu este o utopie", a continuat
reprezentantul Euromines. "Este o certitudine si se intampla la scara
larga in Europa, unde multe state au inteles cat de importante sunt
resursele naturale pentru cresterea economica. Asemenea state dezvolta
proiecte miniere moderne, atat viabile economic, cat si in deplin acord
cu principiile dezvoltarii durabile. Este recomandabil ca Romania sa se
foloseasca mai bine de aceste resurse intr-un sector cu traditie,
revitalizat, pentru binele cetatenilor sai. Sa nu uitam ca exista multe
exemple de proiecte miniere de succes in tari ale Uniunii Europene, cum
sunt Finlanda, Portugalia, Grecia si Suedia, proiecte care si-au dovedit
viabilitatea in timp si din care Romania si alte tari se pot inspira cu
succes."<br /> Si in Romania exista toate premisele pentru minerit modern<br />
Finlanda, o tara predominant agrara pana in anii '50, s-a dezvoltat
ulterior intr-un ritm sustinut datorita industrializarii accelerate. In
prezent, Finlanda este pe primul loc intre statele membre UE
producatoare de aur.<br />
<br /> Exemplul Finlandei a fost prezentat in detaliu
de Seppo Maula, fost primar al localitatii Kittilla si actual consultant
in domeniul industriei miniere. "In 2010, sectorul minier din Finlanda a
generat 2.200 de locuri de munca directe, in companii miniere, si 1.700
indirecte, in companii subcontractoare. In 2014 ne asteptam la alte
3.300 de locuri de munca generate de acelasi sector. Consider ca si in
Romania exista toate premisele pentru minerit modern, responsabil fata
de mediu si generator de locuri de munca. Cred ca la Rosia Montana aveti
resursele, aveti priceperea si dorinta de munca a oamenilor din
comunitate si aveti si un investitor serios, de incredere, cu un proiect
minier solid.", a declarat in cadrul conferintei Seppo Maula.<br /> Despre Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana<br />
Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana s-a lansat oficial in
cadrul unei conferinte organizate in iunie 2011, la Bucuresti, in
prezenta a peste 100 de participanti, sustinatori ai proiectului minier.<br />
<br />
In prezent, Grupul are peste 70 de membri si este format din
organizatii importante din Romania: sindicate, asociatii patronale,
primarii de orase si comune din comunitati cu traditie miniera si nu
numai, fundatii si organizatii nonguvernamentale din diverse medii si
chiar persoane fizice. Lista completa a membrilor, precum si actiunile
Grupului de Sustinere vor fi prezentate permanent pe site-ul
organizatiei, www.sustinemrosiamontana.ro, pe pagina dedicata de
Facebook, dar si in publicatii tiparite si electronice.<br /> Cei care
doresc sa devina membri ai Grupului de Sustinere a Proiectului Rosia
Montana sunt invitati sa contacteze Secretariatul Grupului la
office@sustinemrosiamontana.ro.<br />(<a href="http://www.ziare.com/alba-iulia/stiri-business/relansarea-mineritului-este-o-sansa-enorma-2935383" target="_blank">sursa articol</a>)<br />Proiectul Rosia Montanahttp://www.blogger.com/profile/14027077094561565933noreply@blogger.com0