Ladislau este un tânăr arheolog la Muzeul Banatului. Este interesat de neolitic. Morminte tumulare din epoca bronzului din toată pusta judeţului Timiş sunt tot acolo, neexploatate. Nu sunt bani pentru siturile arhelogice. Nici măcar pentru cumpărarea sabiei lui Pavel Chinezu de la Muzeul din Budapesta, personaj român atât de îndrăgit de oamenii locului.
De la el vine şi numele primei echipe de fotbal din regiune. Pentru a-şi întreţine familia, Lotzi, cum îi zic prietenii, lucrează în weekend la o firmă privată care lucrează pentru descărcarea de sarcină arhelogică a siturilor de pe ruta noii autostrăzi Timişoara-Deva. Ia câteva sute de euro pe lună. Vorba lui:"suntem plătiţi mai mult să îngropăm, decât să dezgropăm." Dar dacă Ministerul Culturii nu ar bani, ce-i de făcut?
Sigur că zeci de oengeuri trâmbiţează dreptul la patrimoniu. Asta în timp ce un zid de peste 2000 de ani de la Sarmisegetusa a căzut poftei unui intreprinzător local de parcare. Treizeci de metri de vestigii istorice au dispărut peste noapte sub cupa buldozerului. Nimeni nu a protestat. În schimp, la Roşia Montană se adună toţi piţigoii verzi. Din vale, din deal sau din pusta maghiară. Toată floarea ecologiei pozează în salvatori de patrimoniu.
Anul trecut, bugetul naţional pentru cercetări arheologice a fost undeva sub 200.000 de lei. În jur de 7000 de euro. Atât şi-a permis statul român să aloce patrimoniului. Roşia Montană Gold Corporation, o firmă care se respectă şi-şi respectă cuvântul dat prin contractul semnat cu statul român, a investit peste 15 milioane de dolari şi s-a mai angajat la alte 70 de milioane pe timpul desfăşurării proiectului. Programul de cercetarea arheologică este cel mai mare ca valoare din istoria naţională. Douăzeci şi trei de instituţii, peste 80 de specialişti români şi străini au lucrat câţiva ani pentru a scoate la lumină tot ce e valoros în zona Roşia Montană. Programul de cercetare ARHEOLOGICĂ a fost condus de Muzeul Naţional de Istorie al României. Multe alte instituţii lucrat ca subcontractori. O casă de patrimoniu este deja terminată în centrul istoric al oraşului miner. A devenit muzeu al aurului. Mina romană Cătălina va putea fi vizitată de anul viitor.
Academicianul Alexandru Vulpe, unul dintre susţinătorii proiectului de la Roşia Montană:a povesttit recent la una dintre televiziunile naţionale că acum doi ani s-a descoperit la Turnu Severin un amfiteatru roman reprezentat pe columnă, dar despre care se credea că e pe partea cealaltă a Dunării, în Serbia. Vestigiul a apărut întâmplător, după ce o serie de lucrători au făcut o săpătură pentru extinderea muzeului din localitate. Alexandru Vulpe povesteşte că a fost acolo. Împreună cu Doina Benea de la Timişoara. “Acest amfiteatru dacă l-am reconstitui, ar fi un punct de atracţie colosal pentru Turnu Severin, ca să nu mai vorbesc de partea ştiinţifică. Ştiţi cât a dat statul român anul trecut, vreo 10.000 lei. A venit un cercetător de la Cluj, Doina Licu, s-a dus, a văzut şi s-a întors înapoi. Ce să faci cu 10.000 lei? Aici îmi trebuie 10 milioane, şi nu de lei, ci de dolari sau euro. Vedeţi, La Roşia Montană nu spun că nu e important, nu ştiu dacă e mai important ce s-a descoperit la Severin în cetăţile dacice sau la Roşia Montană, dar ştiu că toate sunt importante, mai importante mi se par cele dacice, asta o spun personal, dar importantă este şi Roşia Montană, însă este singurul loc unde ni s-a oferit ocazia să facem nişte săpături moderne.
Şi la Roşia Montană astfel de săpături s-au făcut şi aici pot să spun cu toată convingerea şi cu toată competenţa că săpăturile sunt excelente, inclusiv cele din subteran efectuate de o echipă franceză specializată în acest domeniu. Noi nici nu avem specialişti", a meţionat academicianul Alexandru Vulpe, întrebat de reporteri despre investiţiile statului român în cercetarea arheologică. Şi asta în timp ce ultima casă a lui Horia şi Cloşca din Abrud stau să se dărâme. Numai gura e de români când e vorba de salvarea patrimoniului istoric. Când vine un străin şi face ceva, românul stă pe prispă şi cârcoteşte. Dar ce interes are? Ladislau ar munci în România, dar bugetul public nu are bani.
(sursa articol)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu