A detinut functia de consilier local în perioada 2000-2004, din 2004 pina în 2008 a fost viceprimar, iar din iunie 2008 conduce ca primar destinele orasului Baia de Aries.
Domnule primar, cu ce probleme se confrunta astazi orasul Baia de Aries?
Aproape ca putem spune ca în orasul Baia de Aries lucreaza doar femeile. Deci, orasul se confrunta cu lipsa locurilor de munca, astazi functionind aici doar o singura firma de confectii, unde lucreaza în jur de 300 femei.
Care este rata somajului în orasul dumneavoastra?
Somajul este destul de ridicat, undeva la 35-40%, oamenii ducindu-si viata cu greu de la o zi la alta. O cifra destul de alarmanta, la o populatie de aproape 5000 de locuitori.
Cum poate trai o comunitate în care cel putin jumatate din oameni nu au un loc de munca?
„Norocul” este ca la noi populatia este îmbatrinita, sint foarte multi pensionari care astazi maninca o pensie de pe urma mineritului si care îsi pot întretine familia, bineînteles la limita de subzistenta.
Daca ati trage linie dupa aproape 4 ani de mandat, ce ne-ati spune?
În toti acesti ani am continuat strategia de modernizare si dezvoltare a localitatii prin identificarea oportunitatilor de finantare, obtinerea finantarilor, implementarea si materializarea proiectelor accesate, precum si alte masuri socio-economice si de mediu care sa ne permita gasirea treptata a unei noi identitati privind viata oamenilor din Baia de Aries. În tot acest timp, a fost finalizat obiectivul „Casa de Cultura a orasului Baia de Aries”, investitie derulata prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, proiect în valoare de 15 miliarde lei, cofinantarea locala fiind de 2,5 miliarde lei, obiectiv inaugurat deja cu ocazia editiei a IV-a a Zilelor orasului Baia de Aries, moment în care localitatea noastra a pus baza unui nou început a ceea ce înseamna viata cultural-artistica. Un alt obiectiv important realizat a fost „Închidere si ecologizare a Filialei Ariesmin”, investitie de peste 400 miliarde lei, lucrari care au rezolvat problemele de siguranta ale iazurilor de decantare, a haldei de gunoi, iar prin ecologizarea a circa 11 hectare de teren rezultat prin demolarea cladirilor din incinta minei s-a creat premisa întabularii acestora de catre Primaria Baia de Aries. Nu demult am receptionat obiectivul „Extindere captare-rezervor tampon Valea Ciorii”, investitie derulata prin Ordonanta de Guvern nr. 7 si a carei valoare de executie a fost de circa 5 miliarde lei, o investitie oportuna si strict necesara pentru localitatea noastra, avind în vedere starea avansata de degradare si nesiguranta în care a ajuns rezervorul existent.
Complementar acestei investitii care asigura îmbunatatirea alimentarii cu apa potabila a orasului nostru, s-a continuat activitatea de reabilitare a retelei de apa potabila pe o lungime de 2.222 ml, racordindu-se la aceasta 28 de familii situate pe strazile Republicii, Izvoarelor, Primaverii, Fintinilor, Minerilor, Brazilor si Iazul Morii. Este o investitie a carei valoare este de circa 2 miliarde lei si care asigura consumatorilor apa potabila de buna calitate, 24 ore din 24 ore. Am continuat lucrarile de modernizare a sediului primariei (acoperis, sarpanta, fatada), o lucrare care a costat peste 700 milioane lei, ceea ce face ca aspectul acestei cladiri sa fie unul emblematic, fiind gazda de zi cu zi a tuturor locuitorilor orasului nostru si a celor care ne viziteaza. De asemenea, am continuat lucrarile de modernizare a centrului localitatii prin asfaltarea strazii „Dr. Ioan Chirila” pe o suprafata de 2500 mp, în valoare de 2,5 miliarde lei, precum si pavelarea, betonarea trotuarelor, rigolarea cailor de scurgere a apelor pluviale, lucrari în valoare de circa 500 milioane lei. Un proiect care a condus la disparitia imaginii dezolante de pina acum a fost proiectul „Colectare selectiva a deseurilor menajere în orasul Baia de Aries si cinci comune limitrofe”, în valoare de 22 miliarde lei. O alta investite receptionata în acesti ani a fost obiectivul „Modernizare drum vicinal sat Brazesti”, investitie în valoare de 4,5 miliarde lei, suma pusa la dispozitie de Consiliul Judetean Alba si s-a continuat activitatea de indiguire a cursului de apa „Valea Ciorii”, o investitie care pe linga aspectul urbanistic va conferi siguranta locuitorilor, eliminind în mare parte potentialul inundabil al acestui curs de apa, lucrare a carui valoare de executie este de peste 30 miliarde lei.
Care este situatia scolilor, a obiectivelor culturale?
Nici învatamintul nu a fost neglijat. În acest mandat am finalizat si receptionat obiectivul „Reabilitarea atelierului scoala aferent Grupului Scolar Dr. Lazar Chirila”, investitie de circa 7 miliarde lei derulata prin Ministerul Educatiei si Învatamintului, putind oferi astfel conditii optime de studiu si practica elevilor care îsi desfasoara activitatea în aceasta locatie. Tot aici ne putem mindri si cu modernizarea Caminului Cultural din satul Sartas, investitie derulata cu sprijinul Agentiei Nationale de Dezvoltare Durabila a Zonelor Industriale a carei valoare a fost de aproximativ un miliard lei, în urma acestei investitii locuitorii satului Sartas beneficiind de un camin modern compus din 2 sali de festivitati, bucatarie, grupuri sanitare, apa potabila si canalizare. Pentru iubitorii sportului, am amenajat un teren de sport cu gazon sintetic dotat cu nocturna, în cadrul bazei sportive din localitate, investitie în valoare de 1 miliard lei, finantata prin A.N.D.D.Z.I., care se adauga ansamblului general de modernizare a incintei sportive, îndemnind tinerii în a beneficia de conditii bune de practicare a sportului, obiectiv inaugurat la data de 30 iunie 2011, data la care a avut loc si finala Cupei Muntilor Apuseni la copii si seniori, competitie organizata de catre AJF Alba. În domeniul social, am înfiintat „Centrul pentru persoane virstnice”, institutie pentru a carei functionare a fost alocata suma de circa 2 miliarde lei, suma provenita din bugetul local si al Consiliului Judetean, acest edificiu fiind în prezent gazda a aproximativ 30 de persoane. Pentru a compensa activitatea fostului „Centru de sanatate”, la Baia de Aries a fost înfiintat „Centrul de Permanenta”, alaturi de care functioneaza si serviciul de ambulanta. Totodata, a fost redeschisa sectia de psihiatrie, ca sectie exterioara a Spitalului Judetean de Urgenta Alba. Pentru a veni în sprijinul cetatenilor, am facut demersurile pentru înfiintarea unui punct de lucru fiscal care sa preia o parte din atributiile Circumscriptiei Fiscale care a fost desfiintata si am înfiintat un Centru Local A.P.I.A., asa încit cetatenii din Baia de Aries, Lupsa, Salciua, Posaga si Ocolis sa nu mai fie nevoiti a se deplasa la Cimpeni ori Aiud.
Ce alte investitii sint în derulare la Baia de Aries?
Am primit finantarea proiectului privind Incluziunea Sociala, în scopul realizarii obiectivului de investitii intitulat ,,Restructurarea sistemului de servicii acordate persoanelor cu handicap la nivelul Judetului Alba’’, prin crearea noului Centru de Îngrijire si Asistenta Baia de Aries, valoarea contractului de finantare fiind de 36 miliarde lei, termenul de implementare a acestui proiect fiind 1 februarie 2013. Prin înfiintarea acestui centru vor fi create 100 de locuri de munca. Tot în derulare se afla si proiectul de reabilitare a Caminului Cultural Muncelu, o investitie în valoare de 1 miliard lei. Un alt proiect care va demara în aceasta primavara este cel privind modernizarea strazilor 1 Mai, Minerilor si 8 Martie si amenajarea de parcari publice, o investitie de peste 10 miliarde lei si proiectul de modernizare drumuri si strazi de interes local, un proiect în valoare de 34 miliarde lei, proiect în care sint cuprinse drumurile de pe Valea Harmanesei, Valea Ciorii si strada Tarinei(4,6 km). O alta investitie pentru care a fost aprobata documentatia este cea care priveste construirea unui bloc cu 11 apartamente prin ANL, o investitie în valoare de 26 miliarde lei. De asemenea, exista o documentatie depusa la Guvern pentru aprobarea achizitionarii unui nou buldoexcavator pe O.G.7, în valoare de 3 miliarde lei. Obiectivele enumerate mai sus, realizate ori în derulare, constituie asadar dovada progreselor înregistrate în localitatea noastra prin absortia de finantari de peste 600 miliarde lei, o baza solida care constituie mai departe perpetuarea dezvoltarii infrastructurii si va asigur ca în cel mult un an-doi vor fi locuri de munca pentru toti cei ce vor sa munceasca.
Cum ati colaborat în toti acesti ani cu Consiliul Local?
Va pot spune ca am o buna colaborare, cred ca nu as fi putut realiza atitea proiecte. Evident, avem si consilieri care tot timpul se declara împotriva, însa credem ca în timp o sa-si schimbe atitudinea.
Ce facilitati poate oferi localitatea unor posibili investitori?
În acest moment, în urma documentatiilor cadastrale efectuate avem întabulate circa 5 hectare teren, urmind ca în perioada imediat urmatoare sa facem demersurile necesare întabularii diferentei de circa 6 hectare. Avind aceste terenuri în domeniul public al primariei si Consiliului Local, am convingerea ca în cel mai scurt timp vom putea pune la dispozitia investitorilor aceste terenuri care sa constituie baza de plecare spre diverse activitati productive, spre crearea de locuri de munca. Potrivit unei hotariri de guvern, zona a fost declarata zona defavorizata, guvernantii au decis atunci ca oamenii si întreprinzatorii sa plateasca doar 50% din cuantumul taxelor si impozitelor locale.
Poate fi turismul o alternativa la minerit? Ce obiective turistice ar putea fi vizitate în localitate?
Nu cred ca turismul ar putea fi o alternativa, pentru dezvoltarea zonei benefica ar fi relansarea mineritului. Un exemplu pozitiv este pentru noi proiectul minier de la Rosia Montana. Cea mai mare parte a populatiei a lucrat în minerit. Oamenii asta stiu sa faca, au calificari în acest domeniu. Nu putem vorbi nici despre prea multe obiective turistice. As aminti însa Fagul Împaratului, Minastirea Muncel, Biserica romano-catolica, Pensiunea Shanti-Brazesti, Complexul turistic „Prezident”.
Ati amintit proiectul minier de la Rosia Montana. Care este opinia dumneavoastra fata de aceasta investitie?
Gindindu-ne la beneficiile pentru zona, proiectul Rosia Montana ar elimina cel putin o parte din problemele cu care se confrunta oamenii. Practic, s-ar crea nu doar acolo locuri de munca. Acolo deja se vad unele semne de bunastare. Cu atit mai mult cu cit e în vecinatatea noastra, iar prin activitati conexe am putea deveni si noi beneficiari ai acestui proiect minier, mai ales ca este o activitate ce ar putea scoate tara din criza economica.
Cum vedeti viitorul orasului Baia de Aries si ce doriti sa transmiteti locuitorilor?
Avem un capital care cred ca pe viitor o sa fie salvarea noastra. Avem cele aproape 11 hectare de teren amenajate, ecologizate, în incinta fostei exploatari miniere, pe care sint convins ca cineva va fi interesat sa faca o hala de productie. Avem semne încurajatoare, sint citiva investitori. Asa cum va spuneam, în maxim doi ani de zile în orasul Baia de Aries vor fi locuri de munca pentru toti cei care vor sa munceasca, asadar va pot spune ca vad un viitor prosper. Doresc sa aduc multumiri angajatilor primariei, consilierilor locali care au fost alaturi de mine si mi-au sustinut proiectele, institutiilor locale, judetene si nationale, domnului senator Alexandru Peres, domnului deputat Cornel Olar si în special domnului presedinte al Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel pentru disponibilitatea aratata în sprijinirea relansarii socio-economice a localitatii noastre. Multumesc cetatenilor acestui oras si ai satelor apartinatoare care au fost alaturi de mine, m-au sustinut si mi-au generat putere de munca. Îi asigur în continuare de buna credinta, de disponibilitate totala la tot ceea ce înseamna binele locuitorilor, lasind faptele sa vorbeasca.
Istorie...
Baia de Aries este atestata documentar din anul 1325, de catre Carol Robert de Anjou, odata cu privilegiul acordat de acesta locuitorilor, pe atunci ai localitatii Aranyas Banya, însa exista dovezi ca aici exploatarea aurului se facea înca de pe vremea dacilor. Este un vechi centru minier, de-a lungul existentei sale fiind cunoscut si sub numele de Ofenbaia. Are în componenta 4 sate: Sartas, Brazesti, Muncel si Cioara de Sus. De-a lungul vremii localitatea a fost aparata de minerii care au baricadat calea ferata pentru a împiedica patrunderea armatelor fasciste în zona Apusenilor. Odata cu sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, aici începe constructia uzinei de preparare a minereurilor auro-argintifere, iar în anul 1953, tot aici începe constructia uzinei de cianurare. Localitatea este declarata oficial ca oras în anul 1998, un statut pe care l-a detinut secole de-a rindul si pe care la recistigat, fiind cel mai important centru de prelucrare si productie a aurului si argintului.
(sursa articol)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu