UBS a ameninţat cu reducerea prezenţei în Londra

UBS a ameninţat că îşi va reduce prezenţa în Londra dacă guvernul urmează sfatul unui organism de protecţie a patrimoniului care efectiv a blocat redezvoltarea sediului din Londra.

Într-o scrisoare confidenţială adresată Dlui Jeremy Hunt, Secretar de Stat la Departamentul pentru Cultură, Media şi Sport, Carsten Kengeter, chief executive al băncii de investiţii UBS, vorbeşte despre “consecinţele grave” pentru UBS şi municipalitate ale unei decizii de a lista complexul de birouri Broadgate, care datează din anii 1980, ca obiectiv de interes arhitectural special.

Grupul bancar elveţian acceptase să ocupe un nou sediu de £850 milioane ($1.4 miliarde) în Broadgate pentru cei 7.000 de angajaţi ai săi, ceea ce ar fi dus la demolarea a două clădiri existente în campus, aflate în proprietatea British Land şi Blackstone.

Dl. Kengeter a spus că o decizie de a lista clădirile – împiedicând astfel demolarea – ar obliga banca să “îşi reconsidere în mod fundamental strategia de ocupare în Londra”, dată fiind lipsa unei alternative adecvate. Acest lucru ar “reduce capacitatea municipalităţii de a atrage şi reţine organizaţii financiare globale precum a noastră”, a spus acesta.

Scrisoarea a intrat în posesia Financial Times în urma unei solicitări bazate pe libertatea de informare. UBS a refuzat să comenteze. Aceasta a fost trimisă în copie şi către George Osborne, cancelar, şi Vince Cable, secretarul pentru afaceri, şi făcea referire la dorinţa cancelarului de a păstra oraşul Londra ca cel mai important centru pentru servicii financiare din lume.

English Heritage, consultantul guvernului pe probleme legate de conservare, a recomandat ca aceste clădiri să fie listate ca obiective protejate în urma solicitărilor primite de la grupurile de conservare. Această recomandare a fost respinsă de Dl. Hunt pe data de 15 iunie.

Dl. Kengeter a spus în scrisoarea sa din 3 iunie că nu există alte opţiuni în Londra.
“Dacă extinderea propusă pentru Broadgate nr. 5 trebuie abandonată pentru că Broadgate nr. 4 şi 6 . . . sunt listate, va trebui să găsim viitoare locaţii alternative pe care să le ocupăm până în 2016,” a scris acesta. “Nu considerăm această opţiune a fi una fezabilă dată fiind amploarea şi natura spaţiului necesar. O astfel de decizie ne-ar forţa să regândim în mod fundamental strategia de dezvoltare în Londra.”

The Twentieth Century Society, care a fost unul din principalii suporteri ai listării, a pretins după decizia Dlui. Hunt că “alţi factori decât cei care ar trebui avuţi în vedere în procesul de listare au decis soarta unei importante clădiri istorice”. Doar “importanţa arhitecturală şi istorică” ar trebui avută în vedere.

O purtătoare de cuvânt a Dlui. Hunt a spus că decizia a fost luată doar pe baza valorii arhitecturale şi nu a fost influenţată de niciun factor economic.

“Singurii factori care se au în vedere la evaluarea unei clădiri pentru listare sunt interesul arhitectural şi istoric, alte aspecte sunt irelevante,” a declarat aceasta.

Este pentru prima dată când banca şi-a exprimat preocuparea cu privire la viitorul clădirii sale din Londra, prin această scrisoare. Chiar şi aşa, probabilitatea ca UBS să fi părăsit Londra ca bancă de investiţii este minimă, cu toate că acest lucru nu a fost afirmat în scrisoare.