Restaurarea cladirilor din Rosia Montana, in plina desfasurare

Cercetarilor arheologice din Galeria Catalina Monulesti, Rosia Montana, si lucrarile de restaurare a cladirilor din Centrul Istoric al localitatii se afla in plina desfasurare.
Cea de-a VII-a reuniune a Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural (GIMPCRM) din Rosia Montana, consacrata stadiului cercetarilor arheologice al lucrarilor de restaurare, a avut loc la inceputul lunii martie, informeaza Evenimentul Zilei intr-un articol publicat in 10 martie.

Astfel a fost prezentata situatia detaliata a lucrarilor de cercetare arheologica si de amenajare a Galeriei Catalina Monulesti, coordonate de arheologul francez Beatrice Cauuet (Laboratoire TRACES-CNRS, Universite Le Mirail, Toulouse).

Membrii Grupului au fost informati cu privire la rezultatele procesului de datare a artefactelor descoperite in galeriile secundare din Catalina Monulesti, analizele de laborator, efectuate in Franta, aratand ca fragmentele, provenind de la scarile de acces si de la o instalatie hidraulica de evacuare a apei, dateaza din epoca romana.

Datarea certa a artefactelor este cu atat mai importanta cu cat acestea se afla intr-o excelenta stare de conservare, fapt care va da o si mai mare relevanta viitorului traseu turistic din Galeria Catalina-Monulesti.

In ceea ce priveste restaurarea cladirilor din Centrul Istoric, membrii Grupului au fost informati si cu privire la stadiul lucrarilor.

15 imobile din Centrul vechi al localitatii Rosia Montana sunt in stadiul final al lucrarilor de restaurare si refunctionalizare. Pentru alte 50 de case, care urmeaza si acestea sa fie restaurate, au fost intocmite proiectele de specialitate pentru demararea lucrarilor de restaurare. Acestora li se adauga alte 60 de imobile, aflate de asemenea in curs de proiectare.

Totodata, constituirea dosarului de autorizare prealabila de restaurare a monumentului funerar de la Taul Gauri se afla in stadiul final.

In cadrul reuniunii, GIMPCRM a propus, printre altele, infiintarea, in anul 2012, a unei scoli interuniversitare de vara pentru arheologie si restaurare la Rosia Montana, la care sa participe arheologi, arhitecti si studenti de la Universitatile nationale din Romania.

Totodata, Grupul a propus si realizarea unor sondaje arheologice in centrul istoric al satului, care poate si trebuie facut cu ocazia realizarii lucrarilor de modernizare a infrastructurii. 
(Sursa articolului)

La Rosia Montana oamenii traiesc in saracie desi stau pe o mina de aur

Localnicii din Rosia Montana asteapta cu nerabdare demararea proiectului minier de exploatare a aurului. Somajul in zona este de 80%, iar oamenii nu stiu cum sa isi mai imparta banii ca sa le ajunga, la fel si primarul, care se intreaba cum sa dramuiasca finantele comunei.
"In 2011, de la populatie si societatile mici am incasat 150.000 de lei. Factura de energie electrica, in lunile de iarna, ajunge la 20.000 de lei in fiecare luna. Ceea ce incasam de la populatie nu ne-ar ajunge decat sa avem lumina in sat jumatate de an, si cam atat. Ce sa mai vorbim de alte servicii publice!", a declarat primarul Rosiei Montane, Eugen Furdui, citat de Ziarul Unirea.

In plus, acesta spune ca oamenii au 50% reducere la taxele si impozitele locale, pentru ca este zona defavorizata.

"Colectarea gunoiului este un serviciu gratuit, nu luam bani pentru el, apa este subventionata, iar transportul elevilor de pe raza comunei la scoala este gratuit. Cum sa le maresti taxele unor oameni care nu au salarii?", spune primarul Rosiei Montane, Eugen Furdui.

Lumea nu se inghesuie sa vina, chiar daca usa Primariei e deschisa investitorilor si 75% din suprafata comunei nu are nicio legatura cu proiectul minier. 

"Sunt bineveniti orice investitori, sa creeze locuri de munca, sa creasca, sa contribuie la dezvoltarea zonei. Dar am ramas cu sugestiile. La Rosia Montana economia consta intr un atelier de prelucrare a lemnului, o societate de panificatie, doua service-uri auto si doua-trei magazine in zona care impreuna au in jur de 100 de angajati. Asa merge activitatea! Conteaza insa foarte mult ca avem un investitor precum RMGC, care isi plateste taxele aici", explica Eugen Furdui.

Discutia se indreapta spre posibilitatea antreprenoriatului, mai ales ca sunt multi care recomanda turismul ca solutie. 

"Ca sa incepi o afacere iti trebuie bani. Nu stiu daca as avea curaj. Dar noi stam jos, la Gura Rosiei, si de 17 ani pot sa va zic ca n-a venit nimeni sa ne intrebe daca le oferim o camera sau ceva... nu stiu daca as avea curajul sa imi fac pensiune", a explicat una dintre localnice, care si-ar dori mai degraba un loc de munca permanent. 

(Sursa articolului)

Patrimoniul cultural din Roşia Montană, în plin proces de restaurare

La începutul lunii martie a avut loc cea de a VII-a reuniune a Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural (GIMPCRM) din Roșia Montană, consacrată stadiului cercetărilor arheologice din Galeria Cătălina Monulești și al lucrărilor de restaurare a clădirilor din Centrul Istoric al localității. Cu această ocazie, grupul a constatat avansarea lucrărilor de restaurare din Centrul Vechi al localității Roșia Montană. Un prim lot de 15 imobile se află în stadiul final al lucrărilor de restaurare și refuncționalizare. Pentru alte 50 de case, care de asemenea urmează să fie restaurate, au fost întocmite proiectele de specialitate pentru demararea lucrărilor de restaurare. Acestui lot i se adăugă alte 60 de imobile, aflate de asemenea în curs de proiectare de către cadrele didactice și studenții Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, în baza unui parteneriat încheiat între instituția de învățământ și Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).

De asemenea, reprezentanții RMGC au anunțat că se află în stadiul final al constituirii dosarului de autorizare prealabilă de restaurare a monumentului funerar de la Tăul Găuri, întreținut în prezent prin eforturile voluntare ale companiei. Grupul a apreciat ca satisfăcător stadiul lucrărilor de restaurare, care se desfășoară în prezent la clădirea vechii Primării și a fostei școli, insistând asupra necesității folosirii celor mai bune practici și standarde în domeniu.
(Sursa articolului)

IRES: Tot mai mulți români acceptă proiectele miniere

În contextul referinței la zona afectată de șomaj, peste 80% dintre români consideră că este acceptabil acordul pentru proiectul de la Roșia Montană.

Conform unui sondaj IRES, 82% dintre românii chestionaţi sunt de acord cu implementarea proiectului minier de la Roşia Montană, datorită faptului că oferă locuri de muncă într-o zonă grav afectată de șomaj. Sondajul a fost realizat în februarie 2012, pe un eșantion reprezentativ la nivel naţional.

“Proiectul minier aurifer de la Roşia Montană este cea mai mare investiţie industrială din România ultimilor ani. Datele acestui sondaj arată că practic românii au nevoie de locuri de muncă mai mult decât oricând și susțin investițiile care le generează. Este clar că oamenii înţeleg că proiectul de la Roşia Montană va ajuta economia României şi va crea locuri de muncă, atât de necesare”, comentează prof. univ. Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi membru al Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.

Mai mult, aproape 90% dintre cei chestionaţi consideră că redeschiderea unor mine este o soluție pentru zonele miniere afectate de șomaj. “Rezultatele arată că, în ciuda unor grupări care se opun, românii de bună credinţă recunosc capacitatea mineritului de a crea locuri de muncă şi de a aduce beneficii economice ţării, într-o vreme în care avem nevoie de investiţii mai mult decât oricând”, declară Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Meridian. “Eu sper că mineritul are şansa să redevină unul din motoarele principale ale economiei, aşa cum se întâmplă în ţări dezvoltate ale lumii”.

Pe lângă crearea de locuri de muncă, recunoscută ca beneficiu al proiectului de 67% dintre cei chestionați, majoritatea românilor (60%) consideră că proiectul minier contribuie la dezvoltarea economică a întregii regiuni.

Potrivit experţilor britanici în economie, proiectul minier va crea 3600 de locuri de muncă directe şi indirecte, la nivel naţional, pe durata de viaţă a minei. În etapa de construcţie a minei sunt prevăzute alte peste 2000 de locuri de muncă. Mai mult, în cadrul proiectului se alocă 140 de milioane USD pentru restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural din Roşia Montană şi din România, iar prin garanţia de mediu, calculată în prezent la 135 de milioane USD, compania minieră îşi asumă responsabilitatea protecţiei mediului înconjurător, precum şi reducerea poluării istorice existente, cauzate de vechile exploatări.

Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană a fost înfiinţat în iunie 2011 şi are în prezent 72 de membri  din toată țara – ONG-uri, universităţi, primării, asociaţii patronale şi sindicale, persoane publice.
(Sursa articolului)

Roşia Montană: calcule pentru ziua de mâine

 În perioade complicate economic, aşa cum este cea prin care trecem de câţiva ani, bugetul e tot mai greu de gestionat, fie că vorbim de banii familiei sau de cei ai comunităţii în care trăim. E cu atât mai dificil să înţelegi de ce trebuie să te chinui să trăieşti de pe o zi pe alta, în sărăcie, când stai la propriu pe o mină de aur.

La Roşia Montană, Claudia David împarte cu grijă cheltuielile: are de întreţinut o familie şi ar vrea să poată să şi economisească ceva pentru zile şi mai rele. În timp ce femeia îşi chibzuieşte banii în casa de la marginea comunei, în centru primarul Eugen Furdui se gândeşte cum ar putea creşte veniturile comunităţii, într-o zonă în care şomajul e de 80%. Proiectul minier propus de Roşia Montană Gold Corporation este pentru amândoi unica soluţie.

Munceşte cu drag
Pe Claudia o găsim, într-o dimineaţă de iarnă, lucrând la bucătărie în clădirea cunoscută de localnici sub denumirea “La francezi” – o veche casă renovată de RMGC şi pusă la dispoziţia echipelor de arheologi francezi de aici. E încă una din casele care au prins viaţă de când la Roşia Montană au început investiţiile.

În timp ce pregăteşte meniul pentru prânz, femeia zâmbeşte şi povesteşte cu o plăcere din care înţelegem că nu e un serviciu oarecare. “Am 37 de ani şi doar 10 ani de vechime în muncă. În 2000, RMGC a fost prima companie care mi-a făcut carte de muncă, am început atunci să lucrez în cadrul cercetărilor arheologice, câteva luni pe an”, spune Claudia David. E unul din oamenii care au scos istoria Roşiei Montane la lumină: “Am găsit opaiţe, lacrimare, geme, ulcioare – asta îmi plăcea, să le scot din pământ!”, spune Claudia.

Întrebări simple
Cercetările nu au durat însă o eternitate, iar în lipsa unui proiect minier, Claudia a ajuns din nou în şomaj. “Cea mai grea perioadă a fost în 2010, atunci când şi eu, şi soţul, am fost în şomaj”, spune Claudia, rememorând cu groază acea perioadă, când o problemă de sănătate a ţintuit-o pe patul de spital.

Chibzuinţa de care a dat dovadă de-a lungul timpului s-a dovedit aici salvatoare: deşi şomeră de ani buni, Claudia şi-a achitat mereu contribuţiile la sănătate. Altfel, necazurile aduse de boală ar fi însemnat un dezastru financiar pentru întreaga familie. Aceeaşi chibzuinţă a ajutat-o să îşi treacă familia peste cele mai grele luni. Pentru familia David, ani întregi, întrebările erau simple: cum trăiesc patru oameni cu câteva zeci de lei? Ce putem face ca să muncim? Unde vom da banii luna asta: plătim întâi factura de curent sau rechizitele copiilor la şcoală? Sunt întrebări pe care mulţi români şi le pun, în vreme de criză. Cei de la Roşia Montană stau însă pe zăcăminte de sute de tone de aur, în timp ce se gândesc cu îngrijorare la ziua de mâine.

Uşa deschisă, investitorii se lasă aşteptaţi
Aceleaşi probleme pe care le au roşienii acasă le are şi primarul acestei comune bogate doar pe hârtie. “Ca zonă defavorizată, aici, oamenii au 50% reducere la taxele şi impozitele locale. Colectarea gunoiului este un serviciu gratuit, nu luăm bani pentru el, apa este subvenţionată, iar transportul elevilor de pe raza comunei la şcoală este gratuit. Cum să le măreşti taxele unor oameni care nu au salarii?”, spune primarul Roşiei Montane, Eugen Furdui.

La rândul său, edilul face calcule referitoare la buget: “În 2011, de la populaţie şi societăţile mici am încasat 150.000 de lei. Factura de energie electrică, în lunile de iarnă, ajunge la 20.000 de lei în fiecare lună. Ceea ce încasăm de la populaţie nu ne-ar ajunge decât să avem lumină în sat jumătate de an, şi cam atât. Ce să mai vorbim de alte servicii publice!”, explică el.

Lumea nu se înghesuie să vină, chiar dacă uşa Primăriei e deschisă investitorilor şi 75% din suprafaţa comunei nu are nicio legătură cu proiectul minier. “Sunt bineveniţi orice investitori, să creeze locuri de muncă, să crească, să contribuie la dezvoltarea zonei. Dar am rămas cu sugestiile. La Roşia Montană economia constă într un atelier de prelucrare a lemnului, o societate de panificaţie, două service-uri auto şi două-trei magazine în zonă care împreună au în jur de 100 de angajaţi. Aşa merge activitatea! Contează însă foarte mult că avem un investitor precum RMGC, care îşi plăteşte taxele aici”, explică Eugen Furdui.

Siguranţa investiţiilor serioase
“Investitorul”, compania Roşia Montană Gold Corporation, a însemnat şi ocazia unui serviciu stabil pentru Claudia David. Un final pentru perioada în care a drămuit totul de pe o zi pe alta. Cu acelaşi spirit de economie din acele vremuri, Claudia e mândră că reuşeşte chiar să pună bani deoparte: “Până acuma, nu ştiam ce vom face peste trei zile. Dar cu mineritul nu îşi faci griji pentru ziua de mâine. Toată zona de aici a fost minerit, nu a fost altceva, să poţi să trăieşti”.

Discuţia se îndreaptă spre posibilitatea antreprenoriatului, mai ales că atâţia “experţi” recomandă turismul ca soluţie. “Ca să începi o afacere îţi trebuie bani. Nu ştiu dacă aş avea curaj. Dar noi stăm jos, la Gura Roşiei, şi de 17 ani pot să vă zic că n-a venit nimeni să ne întrebe dacă le oferim o cameră sau ceva… nu ştiu dacă aş avea curajul să îmi fac pensiune”, explică Claudia David, în timp ce se gândeşte cum ar fi să aibă liniştea unui loc de muncă permanent. La birou, primarul continuă şi el calculele. Cum ar arăta viaţa comunităţii dacă ar avea certitudinea unor investiţii solide, pe zeci de ani de acum înainte?(E.C.)
(Sursa articolului)

Gust amar si multe intrebari

Membrii Sindicatului „Viitorul Mineritului” din Rosia Montana au urmarit cu interes emisiunea „Judeca tu” difuzata joi, 23 februarie, pe canalul public de televiziune TVR 1. Rosia Montana este un subiect care nu are voie sa fie tratat cu usurinta, pentru ca de felul în care e prezentat depind viitorul si bunastarea generatiilor viitoare de moti. La finalul emisiunii, în loc sa fim lamuriti despre viitorul nostru, am ramas cu un gust amar si cu multe întrebari.

Cum se poate ca postul public de televiziune, dupa 15 ani de analiza a Proiectului, sa prezinte lucrurile atit de deformat, ca si cind acest subiect a aparut ieri în constiinta nationala?

Cum se poate ca dupa atitia ani, o emisiune TVR sa prezinte lucrurile ca si cind localnicii nu si-ar dori proiectul minier?

Rosienii stiu ca mineritul este unica sansa pentru zona. Oamenii din Rosia Montana îsi doresc acest proiect minier! În emisiune, punctul de vedere al localnicilor a fost aproape inexistent, la fel si imaginile prezentate. „Toate punctele de vedere”, asa cum s-a afirmat ca vor fi prezentate, nu au inclus cu adevarat pozitia comunitatii din Rosia Montana: proiectul minier Rosia Montana trebuie demarat cit mai urgent. Aceasta este adevarata voce a comunitatii din Rosia Montana si nu cea prezentata tendentios în emisiune!

Daca doriti sa fiti cu adevarat echilibrati în ceea ce prezentati, veniti la Rosia Montana. Comunitatea de aici are dreptul sa îsi exprime punctul de vedere. Cei citiva care nu sint de acord cu dezvoltarea miniera vorbesc împotriva intereselor întregii comunitati.

Cu îngrijorare observam ca situatia devine, dupa cum spunea si titlul emisiunii, un adevarat razboi. Un razboi în care noi, localnicii, sintem considerati simpli pioni de sacrificiu de catre „salvatorii” ecologisti. Opozantilor vrem sa le spunem urmatorul lucru: nu aveti moralitatea sa vorbiti în numele cetatenilor din Rosia Montana si sa spuneti ca acest proiect nu este bun. De ani de zile nu se vede nici o realizare palpabila facuta de voi pentru comunitate.

Încercati sa apareti peste tot în mass-media pentru a discredita un proiect viabil care doreste sa dezvolte si sa continue aici mineritul responsabil. Un minerit care tine cont de legile romanesti si internationale, care ar face din aceasta zona una de invidiat în tara si poate chiar în lume.

Nu aveti solutii viabile pentru zona si atunci faceti tot posibilul ca vocea oamenilor de aici sa nu fie auzita. Si noi, cei care dorim sa muncim într-un proiect minier sigur, modern si durabil, sintem tot romani si avem la fel de mult, daca nu chiar mai mult discernamint decit ei sa stim ce e mai bine pentru noi si pentru copiii nostri.

Dorim ca pe viitor sa nu fim exclusi din dezbaterile care vorbesc despre Rosia Montana. Consideram ca avem acest drept. Este vorba de viata noastra si de viitorul copiilor nostri.

Pe cei care analizeaza proiectul minier în Comisia de Analiza Tehnica, dar si pe ceilalti factori de decizie, îi rugam sa nu se lase influentati de atacurile agresive ale persoanelor putine la numar care se opun relansarii mineritului în Apuseni si în Romania. Dorinta noastra este sa se autorizeze proiectul minier, venind în sprijinul miilor de localnici din Muntii Apuseni, care se confrunta cu somaj si saracie.

Noroc bun!

Cristian Albu, presedintele Sindicatului „Viitorul Mineritului” Rosia Montana

(Sursa articolului)

Ipocrizie si manipulare

Organizatiile Pro Rosia Montana si Pro Dreptatea se declara profund dezamagite ca singurele ONG-uri invitate la emisiunea „Judeca tu” (TVR 1, 23 februarie) nu reprezinta localitatea.

Am sperat ca vocea rosienilor se va face în sfirsit corect auzita în „Razboiul aurului”, cum a fost denumita emisiunea „Judeca tu” de joi, 23 februarie 2012. Concluzia? Ipocrizia si manipularea celor care s-au declarat de la sine putere „salvatori” ai Rosiei Montane atinge noi cote alarmante!

Peste 90 la suta dintre localnicii din Rosia Montana se declara pentru demararea proiectului minier Rosia Montana, dar ce-am vazut în studiourile TVR prezinta o realitate deformata a ceea ce traim zilnic aici. Ne spuneti ca nu sinteti partinitori, dar ati invitat doar doua organizatii care se opun fatis mineritului modern în Rosia Montana. Dupa cum chiar presedintele uneia dintre aceste organizatii o recunoaste, asociatia Alburnus Maior mai numara doar citeva familii. Iar ONG-ul „Arhitectura, Restauratie, Arheologie” nu reprezinta nimic pe plan local.

Noi, organizatiile Pro Rosia Montana si Pro Dreptatea, reprezentam peste 90% din populatia comunei! Cum se face ca la emisiunea „Judeca tu” nici macar unul dintre reprezentantii de drept ai comunitatii nu a fost invitat? Nici macar primarul, omul care a fost ales sa reprezinte interesele comunitatii de aici!

Rosienii au fost numiti “localnici tristi” de unul din participantii la emisiune, ceea ce ne-a indignat profund, caci stim cel mai bine problemele reale cu care se confrunta localnicii. Oamenii s-au simtit insultati de acest apelativ! Pe ei îi întristeaza mai degraba incertitudinea viitorului lor si al copiilor.

Argumentele aduse pentru dezvoltarea economica au fost supuse aproape de fiecare data unui tir de întrebari si situatii ipotetice fara legatura cu realitatea. Reprezentantii companiei RMGC ne-au raspuns deja de nenumarate ori noua localnicilor, precum si autoritatilor. Ne-au convins prin argumente si prin grija aratata problemelor noastre de zi cu zi.

Vrem un minerit modern si responsabil, vrem locuri de munca, vrem un mediu curat si o dezvoltare durabila a zonei. Toate acestea le putem avea prin proiectul minier, care respecta legislatia în vigoare si cele mai înalte standarde în domeniu. Asta îsi doresc rosienii. Aceasta este dorinta comunitatii si vom lupta pentru ceea ce ne aduce bunastare.

Romanii îsi doresc, ca si rosienii, locuri de munca pe termen lung, în proiecte de lunga durata care pun în valoare resursele si potentialul incredibil al tarii noastre. Romanii sint de acord intr-o larga majoritate cu proiectul minier de la Rosia Montana, dupa ce a confirmat în emisiune un sondaj prezentat de însusi Mircea Toma, care este cunoscut pentru opozitia sa constanta vizavi de mineritul în Apuseni.

Opozantilor proiectului minier nu le pasa citusi de putin de oamenii din aceste locuri, de starea economiei nationale sau de dezvoltarea tarii. Speram ca toti romanii sa-si dea seama din noianul de minciuni al opozantilor ce este adevarat si ce este doar prezentat ca adevar. Opozantii nu au facut niciodata altceva decit sa critice fara nici un argument logic, sa intimideze atit investitorii, cit si autoritatile care au menirea de a decide relansarea mineritului în Apuseni. Intimidarea prin presiune publica este cea mai josnica arma, pe care organizatiile asa-zise “de mediu” o folosesc pentru a se opune supravietuirii unei zone care nu poate trai decit din minerit.

Stim ca este greu, dar faceti ce-am facut si noi, localnicii: studiati problema înainte sa va dati cu parerea, preferabil chiar aici, în Rosia Montana, printre oamenii care stiu ce a însemnat si ce poate însemna dezvoltarea generata de minerit. Aratati ca va pasa de oameni, nu de interese ascunse!

Sintem aici zi de zi, sperind cu optimism ca lucrurile se vor îndrepta si ca aceasta minunata comunitate nu o sa dispara sub presiunea nepasarii si a dezinformarii.

Avem încredere ca autoritatile îsi vor face datoria si vor tine cont de problemele noastre. Avem nevoie de o decizie urgenta de aprobare a proiectului minier, în lipsa caruia nu mai avem certitudinea zilei de miine. Asteptam ziua în care sa zimbim iarasi în fata copiilor nostri, sa le putem spune ca mergem iarasi la lucru.

Asa sa ne ajute Bunul Dumnezeu!”

Dr. Andrei Jurca

Presedinte ONG PRO ROSIA MONTAN|

Marcu Blajan

Presedinte ONG PRO DREPTATEA

(Sursa articolului)