Roșia Montană: mineritul aduce dezvoltare

La Alba Iulia s-a desfăşurat evenimentul Business Tour, care are ca scop valorificarea oportunităţilor de investiţii ale diverselor zone cu potenţial de dezvoltare din România.

Teritoriul judeţului Alba este renumit pentru resursele naturale din zonă (zăcăminte aurifere, piatră pentru materiale de construcţii, sare, lemn etc),  care atrag numeroşi investitori, atât naţionali, dar mai ales internaţionali. Ei au investit în diferitele industrii locale, contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei. Unul dintre aceşti investitori este Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Proiectul minier demarat în judeţ generează locuri de muncă pentru populaţia din zonă, contribuind astfel la dezvoltarea economiei locale şi, implicit, la dezvoltarea economică a întregii ţări, susţin reprezentanţii companiei.

Dragoş Tănase, directorul RMGC, consideră că mineritul este un domeniu care generează impact economic major, deoarece duce la crearea altor investiţii, odată cu exploatarea acestui domeniu.

"Pe lângă aceste mine va apărea o serie întreagă de IMM-uri. Vă dau câteva exemple: am angajat câteva sute de oameni în Roşia Montană, imediat cum i-am angajat a apărut un nou magazin, fără ca noi să facem ceva, a apărut un mic bar în Roşia Montană. S-au mai angajat astfel 6,7, 10 oameni şi tot aşa, după ce am angajat 200 de oameni la noi. Pe termen lung, evident că în momentul în care îţi creşte puterea de cumpărare, oamenii vin de la sine, nu trebuie să faci nimic. Mă întâlnesc cu oameni, de exmplu la Alba Iulia m-am întâlnit cu oameni care-mi spuneau că au făcut termopane pentru o clădire din Roşia Montană pentru că noi am mers mai departe cu un anumit proiect", a declarat Dragoş Tănase.

Invitaţii evenimentului Business Tour au discutat despre potenţialul de dezvoltare a judeţului Alba şi măsuri economice necesare progresului economic, prin crearea de locuri de muncă şi stimularea investitorilor. Şi preşedintele Patronatului IMM-urilor din Blaj, Valeriu Stânea, consideră proiectul de la Roşia Montană ca fiind o oportunitatea deosebită de dezvoltare a judeţului Alba.

"Am participat la multe acţiuni ale Roşia Montană şi mi-am dat seama că este o oportunitate deosebită pentru relansarea zonei noastre în domeniul economic. (...) Asemenea oportunităţi nu trebuie pierdute. Noi la Blaj, la patronatul IMM-urilor am deschis zilele trecute un punct de informare pentru acest proiect excelent Roşia Montană, pentru că am studiat toate aspectele, atât cele pozitive cât şi cele negative şi, categoric, întăresc avantajele în lansarea acestui proiect", a declarat Valeriu Stânea.

Alte subiecte abordate în cadrul evenimentului, în afară de valorificarea resurselor naturale, au fost investiţiile turistice, în special prin dezvoltarea turismului cultural, de aventură şi agroturismul, dar şi promovarea unor obiective turistice în patrimoniul UNESCO.
(sursa articol)

Cine sunt CĂUTĂTORII DE AUR din România ultimilor 13 ani. HARTA locurilor unde ar putea începe exploatarea metalului preţios

În ultimii 13 ani nu mai puţin de 25 de companii din toată lumea, la care se adaugă şi statul român, prin firmele deţinute de Ministerul Economiei, au căutat aur pe teritoriul României.

Localităţi precum Certej (judeţul Hunedoara), Bucium (Alba), Tăuţii Magherăuş (Maramureş), Baia de Criş (Hunedoara), Roşia Montană (Alba) şi Rovina (Hunedoara) sunt doar câteva dintre zonele unde sunt situate cele 150 de perimetre unde diverse firme au săpat după aur în ultimul deceniu, după cum rezultă din datele furnizate gândul de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în aşa-numitul patrulater aurifer al României. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb.

De aproximativ şase ani, în România nu a mai fost extras niciun gram de aur, toate minele de aur fiind închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, a declarat pentru gândulAlexandru Pătruţi, preşedintele ANRM.

Care a fost producţia de concentrate aurifere a României, cum a fost ea valorificată, care sunt firmele care vor să caute aur în România şi cât ar câştiga statul român dacă proiectul de la Roşia Montană ar
demara sunt doar câteva dintre întrebările la care gândul îşi propune să răspundă în cele ce urmează.

Producţie de 730.000 de concentrate aurifere, în şapte ani

"Datele privind producţia anuală de aur a României nu sunt publice", ne-a declarat Alexandru Pătruţi.

Însă în strategia industriei miniere a României pentru perioada 2008-2020 se arată că între 1990 şi 2006 producţia de concentrate aurifere în România a fost în total de 729.800 de tone, la care s-au adăugat 12.453 de tone de nămoluri aurifere.

Evoluţia producţiei miniere în perioada 1990-2006:

Sursă: Strategia Industriei Miniere 2008 - 2020

Destinaţia producţiei miniere, începând cu anul 1999:

În patru ani, România a exportat 3,55 tone de nămol aurifer şi 240 de kg de pirite aurifere. Din 1999 până în 2006, pe piaţa internă a fost valorificată o producţie de concentrate aurifere de circa 25,6 de tone, reiese din calcule gândul pe baza datelor strategiei Ministerului Economiei.

Sursă: Strategia Industriei Miniere 2008 - 2020
La export au ajuns, între 1999 şi 2002, circa 3,55 de tone de nămol aurifer şi 0,24 tone de pirite aurifere.

"Ca urmare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000, republicată în 2004, privind regimul metalelor preţioase în România, cu modificările ulterioare şi a ordinului Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 391/2003, s-a aprobat exportul de concentrate neferoase şi metale preţioase subvenţionate. În perioada 2000 - 2004 uzinele metalurgice de prelucrare a concentratelor de minereuri neferoase şi-au sistat activitatea şi, ca atare, produsele miniere respective au fost valorificate la export", se precizează în strategia Ministerului Economiei.

Miza: 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere

În ceea ce priveşte resursele minerale aflate în "diverse stadii de cunoaştere, care pot fi exploatate cu actualele tehnologii miniere", acestea sunt evaluate la 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere, conform strategiei industriei miniere a României 2008-2020.

În plus, la rubrica "nivelul intervenţiei statului", în dreptul minereurilor auro-argentifere se precizează că acesta este "foarte mare, prin acordarea de subvenţii pentru exploatare, transferuri sociale, alocaţii de capital şi eşalonarea datoriilor către furnizorii de energie electrică".

Cum vor evolua preţurile aurului şi argintului:

Preţul unei uncii de aur (echivalentul a 31,10 grame) este estimat să ajungă de la 1.772 dolari în 2012, la 1.816 dolari în 2013, ca apoi să scadă la 1.292 dolari pe uncie până în 2017, potrivit Eldorado Gold.

La argint preţul unei uncii este de 35,30 dolari şi va scădea până în 2017 la 21,75 dolari.

Sursa: Eldorado Gold

Cine caută aur

Pe scurt, o firmă care vrea să caute aur poate solicita mai întâi, de la ANRM, un permis de prospecţiuni, ulterior poate obţine o licenţă de explorare şi în final, dacă sondările au fost încununate de succes, poate obţine o licenţă de exploatare.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat, din 1999 până în prezent, un număr de 113 permise de prospecţiuni şi 37 de licenţe de explorare pentru minereuri auro-argentifere. Dintre acestea în prezent mai sunt în vigoare, potrivit datelor remise gândul de ANRM, un permis de prospecţiuni (pentru Deva Gold - perimetrul Certej Nord) şi patru licenţe de explorare (una pentru Samax România - perimetrul Rovina şi trei pentru Romaltyn Exploration SRL, în perimetrele Cămărzana Nord, Aluniş Pitra Handal şi Poprad).

În plus, există trei licenţe de exploatare a aurului pe teritoriul României pentru companiile Roşia Montană Gold Corporation, Deva Gold şi Romaltyn. Toate cele trei companii aşteaptă să obţină avizele necesare pentru a începe exploatarea efectivă. Procedeul de extracţie a aurului, în cazul celor trei companii, are la bază cianurarea.

De la Roşia Montană ar putea fi extrase 250 de tone de aur, la Certej s-ar putea extrage circa 50 de tone, iar din sterilul din iazul de decantare de la Baia Mare se estimează că ar putea fi extrase 4 tone de aur, potrivit stirileprotv.ro.

- Roşia Montană Gold Corporation are ca acţionar principal compania canadiană Gabriel Resources, Deva Gold este controlată de grupul canadian Eldorado Gold, iar Romaltyn de Romaltyn Ltd, înregistrată în Insula Man.

- Romaltyn Exploration SRL, care este controlat de Romaltyn Ltd., a obţinut la finele anului 2010 o pierdere de 37.620 de lei, având un număr mediu opt salariaţi în 2010, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

- Samax România este înregistrată în Baia Mare şi a avut la finele anului 2010 un profit de 1.650 de lei, cu 39 de salariaţi, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

Între căutătorii de aur din România, de-a lungul timpului, s-au numărat companii precum AMRO Gold, Eurasian Minerals, Wega Mining, Exchange Minerals, Barrick Gold, Minera Andes Inc şi Greek Romanian American Exploration. Acestea nu mai au însă în prezent permise de prospecţiuni sau licenţe de explorare în vigoare, reiese din datele ANRM. Harghita, Maramureş, Suceava, Alba, Caraş Severin, Bistriţa Năsăud, Tulcea, Arad, Sălaj şi Timiş sunt judeţele "scormonite" în căutarea filoanelor de aur.

Pierderi de 1,7 miliarde de dolari

Decizia privind închiderea minelor din România a fost luată din cauza pierderilor înregistrate în sector. În perioada 1990-2007, statul a cheltuit pentru susţinerea întregului sectorul minier suma de 6,15 miliarde de dolari, din care 4,12 miliarde dolari pentru subvenţii, se arată în Strategia Industriei miniere din 2008-2020. Pierderile din exploatare per total sector minier erau de 1,7 miliarde de dolari.

Un alt motiv pentru închiderea minelor de aur l-a reprezentat şi faptul că Banca Naţională a României nu a mai cumpărat, din anul 2001, aur de pe piaţa internă.

"Banca Naţională a României a sistat, din anul 2001, cumpărarea aurului rezultat din prelucrarea concentratelor, respectiv de la agenţii economici autohtoni", se mai arată în strategia minieră, lucru confirmat pentru gândul şi de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Calitatea zăcămintelor, la limita inferioară

Pe de altă parte, calitatea zăcămintelor de resurse minerale din România este la "limita inferioară".

"Condiţiile geominiere şi caracteristicile mineralogice ale zăcămintelor din România sunt complexe, iar parametrii privind calitatea se situează la limita inferioară, raportat la calitatea zăcămintelor similare exploatate în prezent pe plan mondial, cu tehnologii performante şi cu productivităţi de 5-12 ori mai mari", se mai arată în strategia menţionată.

România, pe locul 33 în lume din punct de vedere al rezervei de aur a băncii centrale

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu ar vrea ca o bună parte din aurul extras din Munţii Apuseni să se ducă la BNR, care n-a mai cumpărat însă aur din 2001.

BNR deţine în rezerve o cantitate de 103,7 tone de aur, reprezentând 10,7% din totalul rezervelor, 
ocupând locul 33 într-un clasament care cuprinde 100 de ţări din lume, realizat de World Gold Council.

Din acest punct de vedere România depăşeşte state precum Polonia (102 tone), Danemarca (66,5 tone), Finlanda (49,1 tone), Ungaria (3,1 tone). Pe primul loc în lume din punct de vedere al rezervelor oficiale de aur se află SUA, ( 8.133 tone), Germania (3.396 tone) şi Franţa (2.435 tone).

Cât câştigă statul român din afacerea Roşia Montană

"Investiţia totală este de 2 miliarde de dolari pe care o investeşte în totalitate asociatul cu capital privat. Dacă se vinde tot aurul şi argintul de la Roşia Montană, asta înseamnă vreo 7,5 miliarde de dolari. Din astea 7,5 miliarde, cam 4,2 miliarde intră în economia României, 1,8 miliarde intră la bugetul de stat local, judeţean, din taxe şi redevenţe miniere şi profitul pe care îl face acţionarul este de 1,3 miliarde de dolari. Este sau nu profitabil?", se intreabă Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar, potrivit stirileprotv.

La rândul său, Eldorado Gold vrea să investească la Certej circa 270 de milioane de dolari şi să extragă în medie, anual, începând din 2015, peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint. Durata de exploatare a minei de la Certej este preconizată la 12 ani.

Preşedintele Băsescu şi-a exprimat, în mai multe rânduri, susţinerea pentru demararea proiectului Roşia Montană, menţionând totodată şi proiectul de la Certej. Unul dintre avantajele demarării acestor proiecte amintite de preşedinte este legat de crearea de locuri de muncă.

Circa 500 de noi locuri de muncă

Referindu-se la locurile de muncă ce ar urma să fie create în cazul exploatării de aur de la Certej, viceprimarul comunei Certeju de Sus, Ioan Mihai Iancu, a declarat pentru gândul că în primă fază s-ar crea 800 de locuri de muncă, iar după doi ani numărul ar urma să scadă la 500 de locuri de muncă.

"În planul lor, în primii doi ani, în faza de construcţie a şantierului, vor fi create 800 de locuri de muncă, iar ulterior, după începerea efectivă a exploatării, numărul de locuri de muncă va scădea până la 500. Este mai puţin faţă de 1.500 de locuri de muncă, atât câte erau la vechea mină (închisă în 2006-2007-n.red.), dar acest lucru se explică prin faptul că tehnologia care va fi utilizată este mai nouă şi necesită mai puţini angajaţi", a explicat pentru gândul viceprimarul comunei Certeju de Sus, Ioan Mihai Iancu.

Iancu spune că va fi nevoie de muncitori necalificati, tâmplari, electricieni, şoferi de toate categoriile, mecanici pe utilaje grele etc.

"Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu"

Obţinerea aurului se va face pe baza unor proceduri pe bază de cianuri, atât în cazul Roşia Montană, cât şi în cazul Deva Gold şi Romaltyn, după cum ne-au precizat surse din ANRM.

"Extragerea aurului şi argintului se realizează în prezenţa unei soluţii concentrate de cianură şi reactivi. Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu. De aceea, apa cu cianură se reciclează, iar şlamul îngroşat se va denociviza într-o instalaţie de neutralizare a cianurii, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului", se arată în Planul de urgenţă internă pentru Deva Gold.

"Flotarea minereului - pentru obţinerea concentratului de pirită auriferă, care în primii doi ani este valorificat sub această formă, iar în următorii ani este un proces de oxidare şi leşiere cianurică în scopul extracţiei matalelor preţioase sub forma de aliaj Dore", se mai arată în raportul pentru Deva Gold.

Viceprimarul din Certeju de Sus: "Oamenii nu se tem de poluare"

Viceprimarul Iancu spune însă că în zona Certej se exploatează aur din 1748, iar locuitorilor nu le este teamă de poluare.

"Teamă de poluare? Nu ne e teamă. Oamenii nu se tem de poluare. În zonă se exploatează aur din 1748 numai cu cianură. În perioada de exploatare nu a murit niciun om, concentraţia de cianuri este foarte mică, iar iazuri de decantare mai avem - urmează să fie ecologizate -, încă două iazuri în plus nu mai contează", mai spune viceprimarul.
(sursa articol)

Fost primar din zonă minieră finlandeză: „La Roșia aveți un proiect minier solid”

Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană salută și sprijină inițiativa Sindicatului Viitorul Mineritului din Roșia Montană de a lansa o acţiune de strângere de semnături pentru locuri de muncă în minerit şi implicit la Roşia Montană. Lansarea oficială a acțiunii a avut loc la Bucureşti, în cadrul conferinţei naționale „O şansă pentru România: locuri de muncă prin relansarea mineritului”, organizată de Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.


Reprezentantul Euromines, Asociația Europeană a Industriilor Miniere, a accentuat, în cadrul conferinţei „O şansă pentru România: locuri de muncă prin relansarea mineritului”,  importanța resurselor minerale la nivel european și mondial și necesitatea creării de locuri de muncă prin intermediul dezvoltării responsabile a sectorului minier.
Iniţiativa vine în contextul în care 76,1% din oamenii cu vârstă de muncă din zona Roşia Montană nu au venituri din salarii (conform Direcţiei Judeţene de Statistică, 2011), iar proiectul minier Roşia Montană, cel care ar avea capacitatea să revitalizeze din punct de vedere economic zona și să transmită un semnal pozitiv altor investitori interesați de industria minieră românească, este în continuare în așteptarea avizelor necesare pentru relansarea mineritului în zonă.
Cristian Albu, preşedintele Sindicatului Viitorul Mineritului din Roşia Montană, a lansat semnalul campaniei de strângere de semnături în sprijinul locurilor de muncă din minerit şi, implicit, pentru pornirea proiectului minier de la Roşia Montană.

„Fac un apel la solidaritatea românilor, care întotdeauna au ştiut să se susţină unii pe alţii în vremuri dificile, în vremuri de criză. În ziua de azi, avem cu toţii nevoie de locuri de muncă, mai mult decât de orice altceva. Noi, minerii din Apuseni, ştim că mineritul poate să aducă prosperitate şi locuri de muncă. E momentul ca mineritul să pornească din nou, pe baze moderne, ca să dea de lucru pentru mii de oameni, nu doar din Apuseni, ci şi din alte zone miniere cu tradiţie. Noi, roşienii, avem o şansă doar dacă proiectul minier aurifer începe. De aceea, fraţi români, vă rog să susţineţi şansa noastră la o viaţă mai bună, pentru noi şi pentru copiii noștri. Dacă sunteți de acord că trebuie să facem tot ce depinde de noi ca să avem locuri de muncă, semnați pentru repornirea mineritului în România și pentru locurile de muncă pe care le poate aduce la Roșia Montană și în toată țara”.

Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană include 40 de primării din zone miniere, în frunte cu primăria din Roșia Montană.
Primarul localității miniere: „Oamenii din Roşia Montană nu mai au răbdare. Vin zilnic la primărie şi ne întreabă”
Eugen Furdui, primarul localității Roșia Montană, a susţinut de asemenea poziţia exprimată de Cristian Albu.
„Oamenii din Roşia Montană nu mai au răbdare. Vin zilnic la primărie şi ne întreabă dacă avem veşti, dacă ştim ce se întâmplă cu proiectul. De ani buni le zicem același lucru: că aşteptăm autorităţile centrale să-şi aplece puţin privirea şi asupra Roşiei Montane şi să analizeze proiectul minier. Iar pentru că noi nu avem răspunsuri şi pentru că ei s-au săturat de aşteptat, roşienii fac acum un apel la toţi românii să le susţină cauza. Sperăm ca această iniţiativă să fie un semnal puternic pentru cei în măsură să avizeze startul proiectului care ar face Roşia Montană să renască.”
Conferinţa a beneficiat şi de expertiza a doi invitați internaționali: Johannes Drielsma, Director Adjunct al Euromines, și Seppo Maula, expert în dezvoltare durabilă pentru comunităţi miniere din Finlanda.

Invitaţii au dezbătut subiectul strategiilor pentru resurse minerale din ţările UE precum și legătura dintre proiectele de investiţii în minerit modern şi numărul mare de locuri de muncă pe care acestea le generează la nivel european. Un exemplu în acest sens l-a adus Seppo Maula, a cărui experienţă în implementarea unui proiect minier de anvergură, într-o mică localitate din Finlanda, s-a dovedit foarte utilă pentru cei prezenţi la conferinţă.
În Europa, tot mai multe state au înţeles cât de importante sunt resursele naturale pentru creşterea economică
În Raportul Anual din 2011, intitulat „Materiile Prime şi Viitorul”, Asociația Europeană a Industriilor Miniere Euromines subliniază importanţa mineritului în Europa, având în vedere creşterea preconizată a cererii de resurse minerale ca urmare a creşterii demografice la nivel mondial.
Johannes Drielsma, Director Adjunct Euromines, a accentuat importanța resurselor pentru calitatea vieții precum și pentru crearea de locuri de muncă: „Datorită proprietăţilor lor unice, resursele minerale sunt o sursă constantă de servicii esenţiale şi chiar indispensabile. Fără resursele minerale, nu am beneficia de locuinţe sau de mobilitate, de servicii de sănătate, comunicare sau educaţie. Fără acestea, puţini oameni ar avea un loc de muncă şi nimeni nu s-ar putea bucura de siguranţa locului de muncă. Majoritatea produselor minerale au o durată de folosinţă îndelungată, cum este cazul infrastructurii şi locuinţelor. De la oţel la aluminiu, de la cupru la aur, toate au o viaţă îndelungată la finalul căreia pot fi reutilizate în alte aplicaţii sau reciclate”. 


„Mineritul modern nu este o utopie”, a continuat reprezentantul Euromines. „Este o certitudine şi se întâmplă la scară largă în Europa, unde multe state au înţeles cât de importante sunt resursele naturale pentru creşterea economică. Asemenea state dezvoltă proiecte miniere moderne, atât viabile economic, cât și în deplin acord cu principiile dezvoltării durabile. Este recomandabil ca România să se folosească mai bine de aceste resurse într-un sector cu tradiție, revitalizat, pentru binele cetățenilor săi. Să nu uităm că există multe exemple de proiecte miniere de succes în țări ale Uniunii Europene, cum sunt Finlanda, Portugalia, Grecia și Suedia, proiecte care şi-au dovedit viabilitatea în timp şi din care România și alte țări se pot inspira cu succes.”
Şi în România există toate premisele pentru minerit modern
Finlanda, o țară predominant agrară până în anii ’50, s-a dezvoltat ulterior într-un ritm susținut datorită industrializării accelerate. În prezent, Finlanda este pe primul loc între statele membre UE producătoare de aur.
Exemplul Finlandei a fost prezentat în detaliu de Seppo Maula, fost primar al localităţii Kittilla și actual consultant în domeniul industriei miniere. „În 2010, sectorul minier din Finlanda a generat 2.200 de locuri de muncă directe, în companii miniere, şi 1.700 indirecte, în companii subcontractoare. În 2014 ne aşteptăm la alte 3.300 de locuri de muncă generate de acelaşi sector. Consider că şi în România există toate premisele pentru minerit modern, responsabil faţă de mediu şi generator de locuri de muncă. Cred că la Roşia Montană aveţi resursele, aveţi priceperea şi dorinţa de muncă a oamenilor din comunitate şi aveţi şi un investitor serios, de încredere, cu un proiect minier solid”,  a declarat în cadrul conferinţei Seppo Maula.
Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană s-a lansat oficial în cadrul unei conferințe organizate în iunie 2011, la București, în prezența a peste 100 de participanți, susținători ai proiectului minier.

În prezent, Grupul are peste 70 de membri și este format din organizații importante din România: sindicate, asociații patronale, primării de orașe și comune din comunități cu tradiție minieră și nu numai, fundații și organizații nonguvernamentale din diverse medii și chiar persoane fizice. Lista completă a membrilor, precum şi acțiunile Grupului de Susținere vor fi prezentate permanent pe site-ul organizației, www.sustinemrosiamontana.ro, pe pagina dedicată de Facebook, dar şi în publicații tipărite și electronice.
(sursa articol)

Proiectul Rosia Montana, apreciat de catre liderii de opinie targmureseni

Zeci de personalităţi din Tg Mureş au putut afla povestea unui proiect ambiţios: Roşia Montană. Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană a organizat miercuri seara un elegant eveniment la Grand Hotel din Tg Mureş: Premium People Dinner.

Oameni de afaceri, lideri de opinie, oameni de cultură şi reprezentanţii unor prestigioase instituţii de învăţământ universitar şi preuniversitar au dovedit un interes real în cunoaşterea proiectului, chiar de la cei în măsură să ofere aceste informaţii: Ionuţ Tănase, manager relaţii guvernamentale Rosia Montana Gold Corporation şi Tiberiu Andrioaiei, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi membru in consiliul coordonator al Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.

Mă bucur că cei prezenţi au dovedit interes pentru proiectul minier şi că au înţeles că are un impact pozitiv în economia României, că aduce beneficii pentru moştenirea culturală a Roşiei Montane dar şi pentru mediu, prin ecologizarea zonei afectate de vechile exploatări miniere. Apreciez interesul şi disponibilitatea comunităţii locale de antreprenori de a înţelege impactul semnificativ pe care o asemenea investiţie îl are la nivel naţional”, a declarat Ionuţ Tănase.

La rândul său, Tiberiu Andrioaiei a explicat care au fost motivele pentru care un segment important de profesionişti au iniţiat şi dezvoltat Grupul de Susţinere a proiectului, reprezentativ la nivelul societatii civile. Cei doi au răspuns întrebărilor invitaţilor, dar au primit cu interes şi sugestiile venite din partea acestora, dovadă că, deşi sunt departe de zona Roşia Montană, ca distanţă geografică, târgumureşenii sunt interesaţi să contribuie la proiecte care ar putea deveni parte importantă din motorul economiei naţionale.
Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României. Dintre aceştia, 1,8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19,31% din acţiunile companiei RMGC, redevenţele plătite de RMGC, precum şi alte taxe şi impozite achitate direct către bugetul statului, local, regional şi naţional.

Restul de 2,4 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie şi cea de operare.

Investiţia necesară pentru a realiza proiectul minier de la Roşia Montană este de aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Din aceştia, aproximativ 450 milioane de dolari au fost deja investiţi de companie. Faza de construcţie va mai aduce încă 876 milioane de dolari.

După obţinerea autorizaţiei, compania va investi în zonă aproximativ 1 milion USD/zi în timpul fazei de construcţie, care va dura aproximativ 2 ani.

Experţii de la Oxford Policy Management estimează că impactul potenţial, direct şi indirect, al proiectului minier în economia României este de 19 miliarde USD, luând în calcul efectul de multiplicare a beneficiilor economice.

(sursa articol)

Romanii, aurul si patrimoniul

Marius Ghilezean, unul dintre fondatorii asociatiei "Bucurestiul istoric", este de parere ca romanii nu au o traditie in conservarea patrimoniului, dar "fac parada" atunci cand vine vorba de apararea siturilor arheologice. 
"Pentru a se opune proiectului de la Rosia Montana, activistii ecologisti au descoperit recunostinta pierduta din simtamantul lor national", scrie Marius Ghilezean, la 20 martie, pe Hydepark, platforma de comentarii si analize politice a cotidianului Evenimentul Zilei.

Potrivit spuselor sale, pana la venirea canadienilor de la Gold Corporation se exploata aur, la Rosia Montana, de 2.000 de ani. Nimeni nu a avut nici o treaba cu Devamin, compania de stat care actiona in zona. 

"Niciun intelectual nu voia sa stie despre patrimoniul de pe Masivul Carnic, nici de incinta funerara romana de la Taul Gauri Pai daca un fost presedinte si geolog pe deasupra sustinea ca istoria nu tine de foame, ce poti pretinde la tinerii de azi?

A trebuit sa vina Fundatia Soros sa deschida primul Centru de Informare la Rosia Montana si sa ajute la creearea primelor asociatii punand la dispozitia celor interesati de patrimoniu intreaga retea intelectuala, pregatita in ani. Vorbe si iar vorbe", mai scrie Ghilezean.

In continuare, ONG-istul porneste intr-un periplu imaginar prin Bucuresti, afirmand ca "patrimoniul se salveaza altfel decat prin comedia puburilor de pe Covaci, unde salvam orasul ridicand Gosser-ul la inaltimea 'nasului pe sus' si coborand micul spre burdihanul de jos".  
(sursa articol)

Semnal de alarmă de Ziua Mondială a Apei: apele poluate sunt una din cele mai mari griji ale locuitorilor din Roşia Montană!

De ani de zile, roşienii primesc aceleaşi veşti proaste despre apele lor, de Ziua Mondială a Apei, sărbătorită pe 22 martie. Conform Raportului de Mediu emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, râul Arieş este, în continuare, poluat peste limitele legale. Sursele de poluare sunt apele acide şi metalele grele provenite din vechile galerii, dar şi din scurgerile de pe haldele de steril ale fostelor exploatări miniere de suprafaţă. Toate aceste probleme se vor rezolva odată cu construcţia minei de aur Roşia Montană, acesta fiind unul dintre motivele pentru care roşienii susţin demararea proiectului. 
 
Organizaţiile Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană, Pro Dreptatea şi Pro Roşia Montană ridică, din nou, problema pe care o au roşienii de atât de mult timp: apele poluate sunt una din cele mai mari griji ale locuitorilor din zonă. Ei aşteaptă cu nerăbdare momentul în care apele care curg în apropierea aşezării în care locuiesc vor fi curate şi nu se vor mai expune riscurilor contaminării cu diferite substanţe chimice.
 
„De când s-au închis exploatările miniere, statul român nu a avut posibilitatea să facă nimic pentru a ajuta la curăţarea apelor din zonă. Locuitorilor le este foarte greu şi sunt în pragul disperării. În fiecare an, rapoartele de mediu oferă date sumbre despre situaţia apelor poluate. Dacă s-ar redeschide activitatea minieră şi ar fi implementată staţia de epurare propusă de investitor, lucrurile s-ar schimba”,a declarat Marcu Blăjan, Preşedinte Pro Dreptatea.
 
„Din galeriile miniere vechi se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 de litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. Din cauza acestor ape acide, flora şi fauna acvatică lipsesc aproape complet. Toate acestea s-ar remedia şi apa din Roşia Montană ar reveni la viaţă dacă proiectul minier ar demara”, este de părere Mariana Szekely, Preşedintele Asociaţiei Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană.
 
Potrivit Raportului privind Starea Mediului în judeţul Alba, emis în luna ianuarie de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, râul Arieş, în cazul căruia s-a analizat conţinutul de substanţe prioritar periculoase, a fost catalogat drept necorespunzător, fiind în continuare poluat. 
 
Curăţarea apelor presupune instalarea unei staţii de epurare, tehnologie care ar ajuta la ecologizarea zonei şi la crearea de resurse de apă pe care locuitorii să le poată folosi. „Prin implementarea proiectului minier de la Roşia Montană, locuitorii ar beneficia de această staţie de epurare, pe care proiectul o cuprinde. Astfel, mediul nu ar mai fi poluat de apele contaminate”, afirmă dr. Andrei Jurcă, Preşedintele ONG Pro Roşia Montană.
 
În prezent, apele din zona Roşiei Montane înregistrează depăşiri foarte mari ale limitelor legale pentru numeroase substanţe chimice. Conform raportului emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, limitele normale pentru Mangan au fost depăşite de peste 11 ori în luna ianuarie. Iar acesta nu este singurul metal găsit în apele din zonă.
 
Arsenul (de 5 ori peste limita legală), Fierul (de 73 de ori peste limita admisă) şi Zincul (de 96 ori peste limita admisă) sunt doar câteva dintre metalele care se găsesc în apele acide care se descarcă din vechile galerii miniere în bazinul hidrografic din zonă, împiedicând dezvoltarea florei şi a faunei. 
 
Despre Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană
 
Parteneriatul de Mediu Roşia Montană (RMEP) a luat fiinţă ca urmare a unei necesităţi recunoscute de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din Roşia Montană şi zonele înconjurătoare. În acelaşi timp, pentru a ajuta oamenii din aceasta zonă să înţeleagă mai bine beneficiile unui mediu curat şi sănătos, cât şi modul în care acest lucru se poate realiza. RMEP a luat fiinţă în mai 2005. 
 
Despre Asociaţia Pro Dreptatea
 
ONG Pro Dreptatea este o asociaţie din Roşia Montană care sprijină mineritul modern în zonă. Asociaţia are 400 de membri şi foarte mulţi alţi susţinători.
 
Despre Pro Roşia Montană
 
Asociaţia Pro Roşia Montană a luat fiinţă în anul 2000, ca urmare a disponibilizării masive a minerilor de la compania minieră de stat Roşia Min. Atunci, această asociaţie şi-a propus să-i sprijine pe roşieni prin reducerea şomajului şi crearea de locuri de muncă. Din organizaţie fac parte 475 membri cotizanţi şi peste 1700 de simpatizanţi şi susţinători, din zona de impact a proiectului Roşia Montană şi nu numai.
Membrii Pro Roşia militează pentru un mediu curat, reducerea poluării zonei, folosirea unor metode moderne de exploatare, relansarea mineritului modern, precum şi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor de aici.

Informaţii suplimentare şi imagini
Raportul de mediu complet, realizat de Asociaţia pentru Protecţia Mediului Alba, poate fi descărcat, în format .pdf, de aici.

(Sursa articol)

Comunitatea din Roşia Montană îi demască pe falşii suporteri

Am remarcat cu mâhnire că în presă au aparut unele articole în care se spune că jandarmii au interzis mesajele suporterilor la amicalul de rugby România – Georgia . De fapt, era vorba despre bannere împotriva Proiectului minier de la Roşia Montană.

 Din câte cunoaştem noi, şi credem că nu s-a schimbat nimic între timp, suporterul este o persoană, un susţinător care simpatizează şi susţine cu pasiune o echipă sportivă sau anumiţi sportivi, când au loc competiţii. Cum puteţi să numiţi suporteri o mână de oameni care vin pe stadion să protesteze împotriva unui proiect serios şi a dreptului la o viaţă mai bună a unei comunităţi?

Aceşti falşi suporteri nu sunt de fapt decât activişti care nu nimic în comun cu fairplay-ul şi spiritul sportiv. Aceşti activişti şi nu suporteri, pentru că nu susţin sportul, luptă împotriva mineritului la Roşia Montană şi fac orice ca să denigreze compania care propune proiectul minier. Au profesori buni şi o strategie pe măsură, se folosesc de orice eveniment pentru a afişa  mesaje compromiţătoare şi denigratoare acolo unde compania RMGC este prezentă şi nu numai, inclusiv la manifestările sportive, unde suntem de părere că asemenea mesaje nu  au ce căuta.

 Mulți dintre cei care vor să tot „salveze” Roşia Montană  nu au călcat în viaţa lor prin  localitatea noastră şi o spunem răspicat: nu reprezintă  interesele comunităţilor din Munţii Apuseni. Mai mult decât atât, pătează spiritul sportiv  care înseamnă în primul rând o confruntare în teren, bazată pe principii şi corectitudine. Ceea ce fac aceşti activişti poate fi denumit un act de vandalism, nu un lucru cu care să ne mândrim. Ar trebui să fie prezenţi pe stadion să încurajeze echipa, nu să îşi promoveze propriile interese.

 I-am întreba ce au făcut ei  de-a lungul anilor pentru binele comunităţii de la Roşia Montană dar şi a celor din Apuseni, în afară de denigrarea  companiei şi de condamnarea oamenilor de aici la sărăcie?

 Acești activiști nu au moralitatea să discute în numele cetăţenilor din Roşia Montană, să  apară pe toate ecranele, în mass-media, pe stadioane ca  să discrediteze un proiect viabil, care doreşte să dezvolte şi să continue aici un minerit modern şi responsabil.

Pe lângă minerit şi crearea a mii de locuri de muncă, proiectul de la Roşia Montană aduce o infrastructură modernă, care va putea fi folosită şi după închiderea exploatării, un patrimoniu cultural conservat si pus în valoare la standarde europene, un mediu curat şi sănătos, din care poluarea istorică va dispărea. Astfel încât Roșia Montană să se poată dezvolta pe termen lung, inclusiv ca destinație turistică.

 Aşa că vă rugăm să nu le mai daţi apă la moară acestor activişti, nu le mai popularizati actiunile extremiste şi nu le faceti cinstea sa îi numiţi suporteri pentru că nu au nimic în comun cu ceea ce reprezintă acest cuvânt.

Avem un mesaj și pentru suporterii adevărați, care merg pe stadioane ca să își susțină echipele favorite: vă așteptăm la Roşia Montană, să staţi de vorbă cu noi, să vedeţi realitatea șă să nu acceptați vorbele oricăror neaveniți. Suntem siguri că apoi ne veți sprijini in dorința noastră să demarăm mineritul, pentru a avea o viaţă bună, aici la noi acasă, alături de familii şi cei dragi, aşa cum credem că îşi doresc toţi românii.

Fiţi suporterii Roşiei Montane pentru o dezvoltare durabilă!

Dr. Andrei Jurcă
Preşedinte ONG PRO ROŞIA MONTANĂ

Marcu Blăjan
Preşedinte ONG PRO DREPTATEA

IRES: Tot mai mulți români acceptă proiectele miniere

În contextul referinței la zona afectată de șomaj, peste 80% dintre români consideră că este acceptabil acordul pentru proiectul de la Roșia Montană.

Conform unui sondaj IRES, 82% dintre românii chestionaţi sunt de acord cu implementarea proiectului minier de la Roşia Montană, datorită faptului că oferă locuri de muncă într-o zonă grav afectată de șomaj. Sondajul a fost realizat în februarie 2012, pe un eșantion reprezentativ la nivel naţional.

“Proiectul minier aurifer de la Roşia Montană este cea mai mare investiţie industrială din România ultimilor ani. Datele acestui sondaj arată că practic românii au nevoie de locuri de muncă mai mult decât oricând și susțin investițiile care le generează. Este clar că oamenii înţeleg că proiectul de la Roşia Montană va ajuta economia României şi va crea locuri de muncă, atât de necesare”, comentează prof. univ. Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi membru al Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.

Mai mult, aproape 90% dintre cei chestionaţi consideră că redeschiderea unor mine este o soluție pentru zonele miniere afectate de șomaj. “Rezultatele arată că, în ciuda unor grupări care se opun, românii de bună credinţă recunosc capacitatea mineritului de a crea locuri de muncă şi de a aduce beneficii economice ţării, într-o vreme în care avem nevoie de investiţii mai mult decât oricând”, declară Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Meridian. “Eu sper că mineritul are şansa să redevină unul din motoarele principale ale economiei, aşa cum se întâmplă în ţări dezvoltate ale lumii”.

Pe lângă crearea de locuri de muncă, recunoscută ca beneficiu al proiectului de 67% dintre cei chestionați, majoritatea românilor (60%) consideră că proiectul minier contribuie la dezvoltarea economică a întregii regiuni.

Potrivit experţilor britanici în economie, proiectul minier va crea 3600 de locuri de muncă directe şi indirecte, la nivel naţional, pe durata de viaţă a minei. În etapa de construcţie a minei sunt prevăzute alte peste 2000 de locuri de muncă. Mai mult, în cadrul proiectului se alocă 140 de milioane USD pentru restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural din Roşia Montană şi din România, iar prin garanţia de mediu, calculată în prezent la 135 de milioane USD, compania minieră îşi asumă responsabilitatea protecţiei mediului înconjurător, precum şi reducerea poluării istorice existente, cauzate de vechile exploatări.

Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană a fost înfiinţat în iunie 2011 şi are în prezent 72 de membri  din toată țara – ONG-uri, universităţi, primării, asociaţii patronale şi sindicale, persoane publice.
(Sursa articolului)

Patrulaterul aurifer are resurse de şapte miliarde de dolari

În patrulaterul aurifer, zonă situată între Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Stănija şi Brad, zac neexploatate peste 30.000 tone cupru, 100 tone de aur, 1.000 tone de argint şi 100.000 de plumb, conform datelor ANMR.

Dacă ar fi prelucrate ar aduce un beneficiu net de peste cinci miliarde de dolari. Şi aceste date doar din rezultatele explorărilor făcute până acum. Specialiştii susţin că dacă RMGC, companie româno-canadiană care de 12 ani aşteaptă avizele guvernamentale ar trece la implementarea proiectului, adică la exploatare, marii investitori în domeniu ar primi un semnal de deschidere şi ar aduce tehnologie avansată pentru cercetările geologice, altfel decât le-a făcut statul. Rezervele sunt mult mai mari decât cele cunoscute.

Nu mi-aş fi amintit de aceste resurse în valoare de peste şapte miliarde de dolari dacă n-aş fi urmărit aseară reportajul Antenei 1 făcut în Senegal; Gambia, Guineea Bissau, acolo unde omul de afaceri român Ovidiu Tender a reuşit să concesioneze zeci de mii de kilometri pătraţi. În Bissau are în stăpânire toată suprafaţa ţării, asta ca rezultat al memorandumului semnat recent cu guvernul ţării africane. Omul de afaceri atât de hulit în propria ţară, de-o modestie rară pentru un milionar, a reuşit prin firma sa Prospecţiuni S.A: să devanseze mari corporaţii mondiale ca Exxon Mobile, Shell, British Petroleum, numai prin profesionalismul echipei sale formate în aproape 20 de ani. Când minele de stat falimentau, iar Petrom înregistra un million de dolari pierdere pe zi, specialiştii români ai firmei sale forau peste mări şi ţări. România a avut una dintre cele mai puternice şcoli de explorare şi de prelucrare a ţiţeiului după deschiderea la Lucăceşti-Bacău a primei rafinării din lume, atestate documentar, condusă de N. Choss în anul 1840 şi M.Heimsohn în 1844. Astăzi, oameni care n-au construit nimic pozează în salvatorii unei naţiuni bogate la resurse, dar prost administrate. O ţară care nu are elite pare o ţară fără cap.

Dacă în Africa taxa de exploatare nu există, la noi e de 25.000 de lei pe kilometru pătrat. Şi doar în patrulaterul aurifer sunt 2.500 de kmp. Dacă punem la socoteală şi redevenţa de 4%, statul ar câştiga câteva milioane de dolari pe lună. În plus prin redeschiderea minelor, pentru care există deja peţitori, vreo 20.000 de locuitori ar ieşi din şomaj şi nu cu salarii ca la stat. Recent, am trecut prin Crucea, localitate în care statul exploatează unica mină de uraniu. Salariile nu depăşesc 1600 de lei. La cele private, minerii s-ar bucura nu numai de condiţii mai avantajoase tehnologic, dar şi material.

Practica a demonstrate-o. Ovidiu Tender este primit în Africa de reprezentanţii statelor ca un salvator. De ce a preferat continental negru? Simplu, pentru că are facilităţi mai bune şi mai multă linişte. Acasă, este hărţuit. Şi nu i se oferă niciun avantaj. În istoria poporului român boierii erau respectaţi. Frédéric Damé, în celebra sa carte memorialistică spunea că slugile acelor vremi se sinucideau după ce le mureau stăpânii. Românii au avut un cult pentru boieri, drept dovadă că în limba română îşi păstrează şi azi nealterată forţa simbolică.

(Sursa articolului)

Şansa României de a reduce dependenţa de importuri

Doar 10% din materiile prime utilizate în UE se produc pe continent. Exploatările miniere sunt singura soluţie pentru noi, dar şi pentru Europa, pentru a deveni mai independenţi.

Uniunea Europeană are nevoie să utilizeze toate posibilităţile pentru a-şi reduce de pendenţa de importurile de materii prime, potrivit specialiştilor inter naţionali chestionaţi de EVZ.

"Maximum 10% din materiile prime care sunt folosite pe continent sunt din producţia internă, restul din export. Şi România şi Europa au nevoie să-şi folosească toate resursele pentru a reduce această dependenţă de importuri de materii prime", a afirmat Seppo Maula, consultant în domeniul industriei miniere din Finlanda, la cea de-a doua Conferinţă Naţională a Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.

Regulile europene trebuie respectate

Potrivit acestuia, exploatările miniere sunt singura soluţie reală de a diminua această dependenţă de importuri. Uniunea Europeană cumpără peste 90% din materiile prime de care are nevoie din toate colţurile lumii.

Potrivit lui Maula, este important pentru oamenii din zonele unde au loc exploatări să ştie ce se întâmplă cu adevărat acolo şi ce riscuri reprezintă activităţile respective.

Totodată, este important să existe o colaborare solidă între compania minieră şi autorităţile locale şi să existe un plan bine pus la punct în cazul unor evenimente neprevăzute.

În plus, spune consultantul, autorităţile locale trebuie să le ofere oamenilor răspunsurile pe care aceştia le vor în legătură cu toate avantajele şi dezavantajele care derivă dintr-o exploatare minieră.

Maula a subliniat că şi în România funcţionează regulile Uniunii Europene în ceea ce priveşte mineritul, iar acestea trebuie respectate.

Locurile de muncă sunt prioritare

Cele mai importante aspecte ale unei exploatări miniere sunt crearea de locuri de muncă, utilizarea serviciilor locale existente şi respectarea regulilor impuse de Uniunea Europeană, a declarat Katariina Kinnunen, director pentru dezvoltare în cadrul primăriei oraşului finlandez Kittilä.

Potrivit acesteia, este esenţială stabilirea unui set de reguli clare şi dure privind industria mineritului, iar autorităţile locale trebuie să vegheze la respectarea lor.

"În Finlanda, populaţia are încredere în autorităţile locale. Acestea au rolul extrem de important de a-i informa pe oameni asupra tuturor aspectelor referitoare la o exploatare minieră. Este foarte importantă şi cooperarea dintre compania minieră respectivă şi autorităţile locale", a subliniat Kinnunen.

Potrivit oficialului finlandez, exploatarea minieră din oraşul Kittilä a creat peste 600 de locuri de muncă, iar investiţiile totale au fost de 400 de milioane de euro.

România ar putea produce mai mult aur decât Finlanda

Finlanda este cel mai mare producător de aur din Uniunea Europeană, iar statul are ca obiectiv dezvoltarea accelerată a industriei extractive şi atingerea poziţiei de lider mondial în utilizarea sustenabilă a mineralelor până în 2050, potrivit unei strategii economice publicate de Guvernul de la Helsinki.

România are posibilitatea să ia locul Finlandei în fruntea clasamentului, pentru că doar de la Roşia Montană se vor extrage 15 tone de aur pe an, fără să mai punem la socoteală alte proiecte miniere în diverse faze de dezvoltare.

În luna septembrie a acestui an, Janez Potocnik, comisar european de mediu, a subliniat poziţia Comisiei Europene cu privire la faptul că interzicerea cianurii în minerit nu se justifică.

Acum câteva zile, oficialul european a reiterat acest lucru şi a subliniat că nu este de competenţa Comisiei Europene să se pronunţe cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană, decizia revenind în totalitate autorităţilor de la Bucureşti.

(Sursa articolului)

Sanda Lungu: „Stau pe aur, dar la ce mă ajută, când nu am în casă ce îmi trebuie”

Sanda Lungu, localnica din Roşia Montană, care apare în unul dintre spoturile „Scrisoare către România” a impresionat milioane de români prin naturaleţea cu care îşi prezintă povestea.

A reuşit să adune peste 25 de milioane de vizualizării ale înregistrării pe site-ul www.scrisoarecatreromania.ro.

Ea a venit în redacţia Monitorul de Cluj pentru a răspunde cu aceeaşi sinceritate întrebărilor jurnaliştilor. „E povestea mea, nu poate să-mi spună cineva ce să zic, nu ştie nimeni ce necazuri am eu, ce e la mine în suflet, ce e la mine în casă”, a spus ea.

Femeia de 42 de ani şi-a făcut cunoscute problemele în încercarea de se salva şi de a salva zona Roşia Montană de la sărăcie prin demararea proiectului de extragere a aurului din zonă.

Chiar dacă doar câteva poveşti de-ale locuitorilor sunt prezentate prin intermediul campaniei, numărul celor care întâmpină probleme financiare din cauză că nu au un loc de muncă este foarte mare. „Eu sunt una dintre mamele care am avut curajul să ies în faţă şi să-mi spun povestea. Ca mine sunt multe femei, care nu au locuri de muncă. Sunt atât fete, cât şi mame. Pentru cele care aveam copii e şi mai dificil. Trebuie să ne gândim şi la ei, să le oferim ceea ce au nevoie. Mie mi se rupe sufletul că trebuie să le refuz copiilor, lucruri care de fapt sunt necesare”.

(Sursa articolului)

Dezbatere DeCe News: Nu sunt șanse ca Roșia Montană să fie inclusă în patrimoniul UNESCO

Alexandru Diaconescu, conferențiar la Facultatea de Istorie din UBB Cluj-Napoca, a declarat că în acest moment modul în care arată Roșia Montană nu o situează în categoria posibilelor monumente UNESCO. Exploatările care au fost făcute de-a lungul timpului au lăsat urme, iar dacă exploatarea aurului va reîncepe în zonă, nu va face decât bine. Diaconescu este susținut de academicianul Alexandru Vulpe, care consideră că săpăturile arheologice realizate până acum la Roșia Montană sunt cele mai bune care s-au efectuat vreodată în România.

”Nu cred că sunt şanse ca Roşia Montană să fie inclusă în patrimoniul UNESCO. De fapt, sunt sigur că nu va fi inclusă. A fost distrusă timp de 2000 de ani şi acum este refăcută, dar nu are nicio şansă la UNESCO. Trebuie să se îndeplinească o serie de criterii, care nu pot fi sub nicio formă îndeplinite. Galerii romane sunt conservate peste tot în Europa, nu este un sit unic, dar sunt și alte criterii pe care nu le poate îndeplini. Țineți cont că nici Catedrala de la Reims, unde sunt înmormântați regii Franței nu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. E drept că descoperirea, în secolul XIX, a tăbliţelor cerate care conţin informaţii foarte importante despre activitatea acestei comunităţi miniere a făcut acest sit cunoscut în toată lumea”, a declarat academicianul Vulpe.

”Este o exagerare faptul că săpăturile vor distruge siturile arheologice. Nu este cazul. Demolarea, distrugerea unor structuri se vor petrece probabil, dar este inerentă o astfel de acţiune în proiectul de cercetare, așa se procedează când se fac săpături. Galeriile romane sunt foarte asemănătoare peste tot în lume. Dacă dispare una şi rămâne o alta exact la fel, care este problema?”, a mai spus conf. Diaconescu.

La rândul său Adrian Gligor, vicepreședintele de patrimoniu și dezvoltare durabilă de la RMGC, susține că cercetările arheologice au scos la lumină și au conservat monumentele și artefactele descoperite în zonă. ”Încă de la începutul proiectului am luat toate măsurile de conservare, de cercetare a monumentelor istorice în sensul cunoaşterii acestora. După aproape 10 ani de cercetări aş putea să spun că avem 13 situri arheologice, s-au delimitat 4 zone protejate. Centrul istoric cuprinde 41 de clădiri de patrimoniu, din cele 317 case din zona protejată, iar RMGC s-a angajat să le reabiliteze pe toate acestea”.

Cei care critică proiectul nu au fost în viața lor în Apuseni

Academicianul Alexandru Vulpe susține că săpăturile arheologice sunt cele mai bune efectuate vreodată în Romînia ”Săpăturile realizate la Roşia Montană sunt foarte bine făcute şi extrem de rare. Este o situaţie aproape excepţională pentru arheologia românească. În România nu am avut săpături arheologice atât de bune ca la Roşia Montană.”

”Exagerările despre distrugeri sunt făcute din toate părţile şi chiar de către Academia Română şi de alte grupări particulare. Nu este adevărat. Dacă nu se iau măsuri pentru a se face ceva acolo va fi un dezastru, cel puţin asta este acum. Cele doua dealuri acum sunt într-o stare deplorabila. S-a distrus mult mai mult în ultimii 100 de ani decât s-ar putea distruge de acum încolo. Din fericire, după anul 2000, tot ce a fost descoperit a fost conservat, iar exploatarea minieră aduce un mare plus din punct de vedere arheologic”, a conchis Vulpe.

(Sursa articolului)