Nu mai blocati exploatarile miniere!

 

Seful statului a cerut Guvernului ca in termen de doua saptamani sa revizuiasca tot sistemul de redevente legat de zacamintele naturale.

România nu mai are resurse "pentru crearea de locuri de muncă decât dacă priveşte cu responsabilitate spre reluarea unor activităţi de minerit", a afirmat, ieri seară, preşedintele Traian Băsescu cu ocazia depunerii jurământului de către noul ministrul al Mediului, Attila Korodi. 

Indecizia ne va costa enorm. 

"Urmare a demagogiei si lasitatii unor politicieni romani, investitia de la Rosia Montana sta blocata din 1997. Ceea ce va cer, domnule ministru şi domnilor membri ai Guvernului, este sa vedeti daca e fezabila Rosia Montana. Daca este fezabila, dati rapid avize, daca nu, spuneti «nu» investitorului, pentru ca fiecare zi in care intarziem ne va costa enorm in urmatorul proces", a spus seful statului, precizand ca solutia poate fi un parteneriat cu firme private straine.

Totodata, presedintele le-a atras atentia membrilor guvernului ca, in lipsa locurilor de munca, Romania pierde in fiecare an 3,6 miliarde de euro prin deficitul la fondul de pensii.
(sursa articol)

Rosia Montana, o oportunitate de afaceri si pentru alte judete

Manager regional pentru comunicare al RMGC Catalin Hosu a explicat, in cadrul unei emisiuni televizate, avantajele pe care proiectul de la Rosia Montana le aduce atat pentru locuitori, cat si pentru economia Romaniei.

Catalin Hosu a declarat ca peste 70% din locuitorii Rosiei Montane nu au venituri, exprimandu-si speranta ca prin demararea proiectului minier rata somajului va scadea sub 2%, cat este in prezent rata somajului din judetul Timis, unde exista foarte multe investitii straine.

Hosu a explicat ca efectele benefice ale proiectului deja se vad, desi este inca in faza de autorizare, din cei 2.800 de locuitori ai Rosiei Montane, aproape 500 lucreaza in prezent pentru RMGC, desi proiectul este inca in faza de autorizare, 200 de locuri de munca fiind create indirect, prin contractele pe care RMGC le are in zona:“Este vorba de un proiect pe care noi il propunem pe o perioada de peste 20 de ani, (…) care va crea in faza de constructie 2.300 de locuri de munca directe pentru doi ani si jumatate, precum si alte peste 4.000 de locuri de munca indirecte”, a mai spus Hosu, in emisiunea de la The Money Channel din data de 30 martie.
Catalin Hosu si-a exprimat speranta ca Rosia Montana sa se gaseasca, curand, in situatia fericita expusa de primarul localitatii Sannicolau, care a declarat in cadrul emisiunii ca pe plan local nu mai exista forta de munca disponibila datorita investitorilor straini.

Hosu a tinut sa precizeze importanta unei bune colaborari intre sectorul privat, autoritatile locale si universitatile din zona pentru proiectul pe care RMGC il propune la Rosia Montana: “Putem sa ne gandim la eventuale oportunitati de afaceri intre proiectul minier de la Rosia Montana si judetul Timisoara”, a afirmat Hosu, in contextul in care investitia totala de aproape 2 miliarde de dolari a proiectului minier nu va putea fi absorbita in totalitate doar de judetul Alba, iar localitatea se afla pe directia culoarului IV dinspre UE, alaturi de Timisoara si Arad.

Hosu a mai tinut sa precizeze ca industria miniera poate genera o dezvoltare importanta, dand exemplul Australiei, care isi propune sa creeze 70.000 locuri de munca in minerit.

La randul sau, Tiberiu Andrioaiei a insistat pe necesitatea atragerii investitiilor straine sau romanesti, considerand ca statul ar trebui sa creeze conditii favorabile pentru atragerea acestora si exprimandu-si regretul ca exista o lipsa cronica de incredere a investitorilor.
(sursa articol)

Decizia de anulare a PUG si A PUZ pentru RMGC nu afecteaza avizarea proiectului de la Rosia Montana

Desi Curtea de Apel Alba Iulia a anulat irevocabil astazi, decizia din 2009 a Consiliului Local Roşia Montană prin care a fost validată procedura de vot privind Planul de Urbanism General (PUG) şi Planul de Urbanism Zonal (PUZ) pentru Zona de Dezvoltare Industrială Roşia Montană Gold Corporation, hotărârea nu afectează deciziile Consiliului Local Roşia Montană privind adoptarea planurilor de urbanism, ci doar procedura de vot, iar procesul de avizare a proiectului continuă. 
Compania Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation, susţine că hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia nu afectează deciziile Consiliului Local Roşia Montană privind adoptarea planurilor de urbanism, ci doar procedura de vot, iar procesul de avizare a proiectului continuă. "Monitorizăm atent situaţia în România şi, odată ce vor fi disponibile mai multe detalii, vom face anunţurile potrivite. Pentru moment, procesul de avizare pentru proiect continuă", a declarat în comunicat Jonathan Henry, preşedinte şi director general al Gabriel Resources. 
"Decizia Curţii de Apel Alba Iulia nu se aplică în privinţa deciziilor din 2002 ale Consiliului Local Roşia Montană de a adopta documentaţia PUG şi PUZ, despre care ştim că sunt încă valide şi legale (...) Compania confirmă că toate procedurile existente de avizare, care sunt foarte avansate, vor continua în acord cu prevederile legale. În plus, noul proiect de documentaţie de urbanism pentru proiect este într-un stagiu avansat (...) şi va rezulta în emiterea unui noi PUZ. Comunităţile locale afectate de proiect au iniţiat de asemenea procedurile pentru un nou PUG", arată RMGC. 

În plus, compania a arătat că decizia de joi a Curţii nu afectează procesul de obţinere a avizului de mediu pentru proiectul Roşia Montană. 
Purtătorul de cuvânt al RMGC, Andreea Năstase, a declarat că nu există nicio legătură între decizia Curţii de Apel Alba Iulia şi procesul de obţinere a permisului de mediu pentru proiectul minier, ultimul aviz important necesar pentru demararea lucrărilor la Roşia Montană. "Am înţeles că decizia se referă la un plan zonal adoptat în 2009. Un plan zonal mai vechi, datând din 2002, este valid şi în vigoare", a spus Năstase. 
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat că Executivul nu a primit de la Curte niciun document privind proiectul Roşia Montană. Premierul a declarat, luni, că a cerut miniştrilor Economiei, Mediului şi Culturii să îi explice motivele pentru care proiectul Roşia Montană înregistrează întârzieri "enorme", încă din 1997, arătând că astfel de întârzieri fac rău ţării şi "celor cu interes economic". 
(sursa articol)

SVMRM: Oamenii sunt cel mai important aur al tarii

Scrisoare deschisă din partea membrilor Sindicatului Viitorul Mineritului, Roșia Montană, după trei săptămâni de pichetare a Ministerului Mediului și Pădurilor: ‘’Mulți dintre noi au ajuns pentru prima oară în București în data de 19 martie 2012. De atunci și până acum, zeci de persoane, membri ai Sindicatului Viitorul Mineritului, au pichetat în grupuri de câte 15, conform autorizației, Ministerul Mediului și Pădurilor pentru a trage un semnal de alarmă: roșienii vor să muncească la ei acasă și vor să ducă mai departe tradiția mineritului din Roșia Montană!
Această dorință a noastră se lovește de prea mult timp de incertitudine.

Am stat atâta timp în București și am pichetat pașnic Ministerul Mediului pentru că așa am considerat noi că putem face auzită vocea locuitorilor din Roșia Montană, sătui de incertitudine și de minciunile pe care le proliferează câțiva activiști care se erijează în salvatorii noștri, fără să facă nimic concret. Autorizația inițiala ce ne-a fost acordată pentru pichetarea Ministerului Mediului a expirat pe 31 martie, iar începând de marți, 3 aprilie, am hotărât să cerem prelungirea pentru a nu exista dubii în legătură cu determinarea noastră: noi ne vom întoarce și vom picheta instituțiile statului atâta vreme cât va fi nevoie, pentru ca acestea să nu se lase intimidate de activiști. Ne bucurăm că am reușit să ne transmitem mesajul, care a ajuns nu numai la Minister, ci și în întreaga țară, cu ocazia vizitei de vineri a Primului-ministru. La vederea noastră, dl Prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu a înțeles pentru ce am venit. Nu să ne legăm cu lanțuri, nu să distrugem ceva sau să ne batem cu jandarmii, am venit să cerem pașnic locuri de muncă! Am venit ca să se înțeleagă o dată pentru totdeauna că viețile oamenilor sunt cele mai importante.
Să nu uitați că această acțiune de pichetare a Ministerului a presupus pentru noi să stăm departe de familiile și copiii noștri. A fost un sacrificiu care considerăm că a meritat, din mai multe motive. În primul rând, ne-am convins cu ochii și urechile noastre că există deschidere pentru începerea proiectului, dar că mai există anumite aspecte ce țin de sistemul legislativ și de voința tuturor celor care decid. În al doilea rând, semenii noștri, bucureșteni și nu numai, români veniți din toată țara cu treburi la Minister, s-au arătat foarte deschiși când ne-au văzut și la ce am avut să le transmitem. Unii dintre cei cu care am discutat căzuseră în plasa argumentelor false venite de la cei ce se opun în permanență, fără să aibă soluții constructive. Ne-am bucurat să vedem că majoritatea acestor români își schimbă părerea după ce află de la noi informații despre Roșia Montană la prima mână! Vă anunțăm pe această cale că majoritatea celor cu care am discutat până acum – și e vorba deja de sute de persoane – ajung să înțeleagă că, totuși, oamenii sunt cel mai important aur al țării. La ce ne-ar folosi aurul din pământ dacă nu am mai avea oameni la Roșia Montană și dacă ar dispărea o tradiție veche de 2000 de ani? În fața acestui argument, orice protest absurd și ilegal împotriva oamenilor din Roșia nu face decât să pară și mai absurd!


Ceea ce reprezintă un mister, deocamdată, pentru noi, este felul în care un grup restrâns de așa-numiți susținători ai mediului, care protestează împotriva proiectului, își permit să iasă în stradă tot timpul. Cine îi finanțează pe acești oameni? Ei nu au un loc de muncă la care trebuie să meargă zilnic? Chiar își permit să stea în stradă în fiecare zi? Noi facem parte dintr-o organizație și tot ne este greu să venim aici și să luptăm pentru drepturile noastre. Dar ei, care luptă să distrugă și teoretic reprezintă societatea civilă… Cum reușesc să fie atât de bine organizați? Pe banii cui fac asta? Cine le plătește amenzile? Noi suntem dispuși să venim la București de câte ori va fi necesar ca să ajutăm lumea să înțeleagă că la Roșia comunitatea își dorește acest proiect, în proporție de peste 90%, însă am vrea să fim și alături de familiile noastre. Dacă puteam, veneam și cu ei. De fiecare dată, și în numele lor am vorbit cu oamenii din Capitală. 

Am venit să le spunem autorităților statului, precum și opiniei publice, că Roșia Montană, fără un proiect minier activ care să-i asigure bazele pentru dezvoltare în viitor, este o zonă moartă. Mineritul s-a transmis, în familiile noastre, din generație în generație. Mineritul este o tradiție a locului, un fenomen cultural, și ne dorim să beneficiem de un proiect minier modern care să ne asigure traiul decent, nouă și familiilor noastre. Nu este sentiment mai neplăcut decât acela de neputință: neputința de a le pune copiilor pe masă o mâncare caldă, de a avea grijă de bătrânii noștri, de a ne câștiga existența. Vă așteptăm săptămâna viitoare, de luni, în fața Ministerului Mediului să ne cunoasteți mai bine și să aflați adevărul despre Roșia Montană. Și indiferent ce părere aveți despre minerit, vă urăm vouă și familiilor voastre un Paște fericit!
Doamne ajută!

Cristian Albu
Sindicatul Viitorul Mineritului din Roșia Montană

(sursa articol)

Proiectul Rosia Montana, apreciat de catre liderii de opinie targmureseni

Zeci de personalităţi din Tg Mureş au putut afla povestea unui proiect ambiţios: Roşia Montană. Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană a organizat miercuri seara un elegant eveniment la Grand Hotel din Tg Mureş: Premium People Dinner.

Oameni de afaceri, lideri de opinie, oameni de cultură şi reprezentanţii unor prestigioase instituţii de învăţământ universitar şi preuniversitar au dovedit un interes real în cunoaşterea proiectului, chiar de la cei în măsură să ofere aceste informaţii: Ionuţ Tănase, manager relaţii guvernamentale Rosia Montana Gold Corporation şi Tiberiu Andrioaiei, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi membru in consiliul coordonator al Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.

Mă bucur că cei prezenţi au dovedit interes pentru proiectul minier şi că au înţeles că are un impact pozitiv în economia României, că aduce beneficii pentru moştenirea culturală a Roşiei Montane dar şi pentru mediu, prin ecologizarea zonei afectate de vechile exploatări miniere. Apreciez interesul şi disponibilitatea comunităţii locale de antreprenori de a înţelege impactul semnificativ pe care o asemenea investiţie îl are la nivel naţional”, a declarat Ionuţ Tănase.

La rândul său, Tiberiu Andrioaiei a explicat care au fost motivele pentru care un segment important de profesionişti au iniţiat şi dezvoltat Grupul de Susţinere a proiectului, reprezentativ la nivelul societatii civile. Cei doi au răspuns întrebărilor invitaţilor, dar au primit cu interes şi sugestiile venite din partea acestora, dovadă că, deşi sunt departe de zona Roşia Montană, ca distanţă geografică, târgumureşenii sunt interesaţi să contribuie la proiecte care ar putea deveni parte importantă din motorul economiei naţionale.
Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României. Dintre aceştia, 1,8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19,31% din acţiunile companiei RMGC, redevenţele plătite de RMGC, precum şi alte taxe şi impozite achitate direct către bugetul statului, local, regional şi naţional.

Restul de 2,4 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie şi cea de operare.

Investiţia necesară pentru a realiza proiectul minier de la Roşia Montană este de aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Din aceştia, aproximativ 450 milioane de dolari au fost deja investiţi de companie. Faza de construcţie va mai aduce încă 876 milioane de dolari.

După obţinerea autorizaţiei, compania va investi în zonă aproximativ 1 milion USD/zi în timpul fazei de construcţie, care va dura aproximativ 2 ani.

Experţii de la Oxford Policy Management estimează că impactul potenţial, direct şi indirect, al proiectului minier în economia României este de 19 miliarde USD, luând în calcul efectul de multiplicare a beneficiilor economice.

(sursa articol)

Turneu de rugby feminin câştigat de CS Gold Roşia Montană!

Două echipe ale CS Gold Roşia Montană au participat la un turneu de rugby feminin în 7, la Bucureşti, alături de alte trei formaţii, Şoimii Bucureşti (senioare), Liceul “Aurel Vlaicu” Bucureşti şi Liceul Francez Bucureşti. CS Gold 1 a câştigat toate întâlnirile susţinute, 3-0 cu Şoimii (s-au contabilizat eseurile), 2-0 cu “Aurel Vlaicu” şi 1-0 cu Liceul Francez şi a terminat întrecerea pe prima poziţie, fiind urmată în clasament de Şoimii Bucureşti. Pe ultima treaptă a podiumului a urcat CS Gold 2 Roşia Montană care a pierdut cu Şoimii (0-2) şi a învins “Aurel Vlaicu” (2-1) şi Liceul Francez (1-0). “Am profitat de prilej pentru a viziona întâlnirea România – Ucraina cuCupa  Europeană a Naţiunilor”, a spus antrenorul Ionel Homeniuc. La rugby masculin, la sfârşitul săptămânii, la Arad, formaţia CS Gold Roşia Montană va avea parte de un alt turneu Under 16, unde va juca cu RCM Timişoara, CSŞ Bega Timişoara şi Universitatea “Vasile Goldiş” Arad. De asemenea, în premieră naţională se va organiza o întrecere de rugby în 7 pentru juniori iar la start s-a înscris şi RC Cugir, primul turneu fiind prevăzut în 21 şi 22 aprilie la Galaţi.(D.U.)
(sursa articol)

Roşia Montană - cel mai mare proiect de cercetare arheologică din istoria României

Ladislau este un tânăr arheolog la Muzeul Banatului. Este interesat de neolitic. Morminte tumulare din epoca bronzului din toată pusta judeţului Timiş sunt tot acolo, neexploatate. Nu sunt bani pentru siturile arhelogice. Nici măcar pentru cumpărarea sabiei lui Pavel Chinezu de la Muzeul din Budapesta, personaj român atât de îndrăgit de oamenii locului.

De la el vine şi numele primei echipe de fotbal din regiune. Pentru a-şi întreţine familia, Lotzi, cum îi zic prietenii, lucrează în weekend la o firmă privată care lucrează pentru descărcarea de sarcină arhelogică a siturilor de pe ruta noii autostrăzi Timişoara-Deva. Ia câteva sute de euro pe lună. Vorba lui:"suntem plătiţi mai mult să îngropăm, decât să dezgropăm." Dar dacă Ministerul Culturii nu ar bani, ce-i de făcut?

Sigur că zeci de oengeuri trâmbiţează dreptul la patrimoniu. Asta în timp ce un zid de peste 2000 de ani de la Sarmisegetusa a căzut poftei unui intreprinzător local de parcare. Treizeci de metri de vestigii istorice au dispărut peste noapte sub cupa buldozerului. Nimeni nu a protestat. În schimp, la Roşia Montană se adună toţi piţigoii verzi. Din vale, din deal sau din pusta maghiară. Toată floarea ecologiei pozează în salvatori de patrimoniu.

Anul trecut, bugetul naţional pentru cercetări arheologice a fost undeva sub 200.000 de lei. În jur de 7000 de euro. Atât şi-a permis statul român să aloce patrimoniului. Roşia Montană Gold Corporation, o firmă care se respectă şi-şi respectă cuvântul dat prin contractul semnat cu statul român, a investit peste 15 milioane de dolari şi s-a mai angajat la alte 70 de milioane pe timpul desfăşurării proiectului. Programul de cercetarea arheologică este cel mai mare ca valoare din istoria naţională. Douăzeci şi trei de instituţii, peste 80 de specialişti români şi străini au lucrat câţiva ani pentru a scoate la lumină tot ce e valoros în zona Roşia Montană. Programul de cercetare ARHEOLOGICĂ a fost condus de Muzeul Naţional de Istorie al României. Multe alte instituţii lucrat ca subcontractori. O casă de patrimoniu este deja terminată în centrul istoric al oraşului miner. A devenit muzeu al aurului. Mina romană Cătălina va putea fi vizitată de anul viitor.

Academicianul Alexandru Vulpe, unul dintre susţinătorii proiectului de la Roşia Montană:a povesttit recent la una dintre televiziunile naţionale că acum doi ani s-a descoperit la Turnu Severin un amfiteatru roman reprezentat pe columnă, dar despre care se credea că e pe partea cealaltă a Dunării, în Serbia. Vestigiul a apărut întâmplător, după ce o serie de lucrători au făcut o săpătură pentru extinderea muzeului din localitate. Alexandru Vulpe povesteşte că a fost acolo. Împreună cu Doina Benea de la Timişoara. “Acest amfiteatru dacă l-am reconstitui, ar fi un punct de atracţie colosal pentru Turnu Severin, ca să nu mai vorbesc de partea ştiinţifică. Ştiţi cât a dat statul român anul trecut, vreo 10.000 lei. A venit un cercetător de la Cluj, Doina Licu, s-a dus, a văzut şi s-a întors înapoi. Ce să faci cu 10.000 lei? Aici îmi trebuie 10 milioane, şi nu de lei, ci de dolari sau euro. Vedeţi, La Roşia Montană nu spun că nu e important, nu ştiu dacă e mai important ce s-a descoperit la Severin în cetăţile dacice sau la Roşia Montană, dar ştiu că toate sunt importante, mai importante mi se par cele dacice, asta o spun personal, dar importantă este şi Roşia Montană, însă este singurul loc unde ni s-a oferit ocazia să facem nişte săpături moderne.

Şi la Roşia Montană astfel de săpături s-au făcut şi aici pot să spun cu toată convingerea şi cu toată competenţa că săpăturile sunt excelente, inclusiv cele din subteran efectuate de o echipă franceză specializată în acest domeniu. Noi nici nu avem specialişti", a meţionat academicianul Alexandru Vulpe, întrebat de reporteri despre investiţiile statului român în cercetarea arheologică. Şi asta în timp ce ultima casă a lui Horia şi Cloşca din Abrud stau să se dărâme. Numai gura e de români când e vorba de salvarea patrimoniului istoric. Când vine un străin şi face ceva, românul stă pe prispă şi cârcoteşte. Dar ce interes are? Ladislau ar munci în România, dar bugetul public nu are bani.

(sursa articol)