ROSIENII, CEL MAI IMPORTANT AUR AL TARII

Vă cerem, cu tot respectul, să urgentați demersurile pentru eliberarea avizului de mediu legat de proiectul minier, pentru că după atâția ani de așteptare și nesiguranță, avem dreptul la o viață mai bună. 



E timpul să ni se spună dacă ni se acordă dreptul să trăim mai bine. Îi transmitem, pe această cale, domnului Korodi mult succes în noua funcție și îl asigurăm că suntem deschiși dialogului pe tema locurilor de muncă de la Roșia Montană. Avem încredere că este un om demn și drept și va acționa în interesul cetățeanului, așa cum trebuie să facă orice demnitar român”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă lui Attila Korodi, Kelemen Hunor si Mihai Razvan Ungureanu.

„Mulți dintre noi au ajuns pentru prima oară în București în data de 19 martie 2012. De atunci și până acum, zeci de persoane, membri ai Sindicatului Viitorul Mineritului, au pichetat în grupuri de câte 15, conform autorizației, Ministerul Mediului și Pădurilor pentru a trage un semnal de alarmă: roșienii vor să muncească la ei acasă și vor să ducă mai departe tradiția mineritului din Roșia Montană! Această dorință a noastră se lovește de prea mult timp de incertitudine“, se arată şi într-o scrisoare deschisă din partea membrilor Sindicatului Viitorul Mineritului Roșia Montană, după mai multe săptămâni de pichetare a Ministerului Mediului și Pădurilor. 

„Am stat atâta timp în București și am pichetat pașnic Ministerul Mediului pentru că așa am considerat noi că putem face auzită vocea locuitorilor din Roșia Montană, sătui de incertitudine și de minciunile pe care le proliferează câțiva activiști care se erijează în salvatorii noștri, fără să facă nimic concret. Autorizația initial ce ne-a fost acordată pentru pichetarea Ministerului Mediului a expirat pe 31 martie, iar din 3 aprilie, am hotărât să cerem prelungirea pentru a nu exista dubii în legătură cu determinarea noastră: noi ne vom întoarce și vom picheta instituțiile statului atâta vreme cât va fi nevoie, pentru ca acestea să nu se lase intimidate de activiști. 
Ne bucurăm că am reușit să ne transmitem mesajul, care a ajuns nu numai la Minister, ci și în întreaga țară, cu ocazia vizitei Primului-ministru. La vederea noastră, dl Prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu a înțeles pentru ce am venit. Nu să ne legăm cu lanțuri, nu să distrugem ceva sau să ne batem cu jandarmii, am venit să cerem pașnic locuri de muncă! Am venit ca să se înțeleagă o dată pentru totdeauna că viețile oamenilor sunt cele mai importante”, spune Cristian Albu, preşedintele Sindicatului Viitorul Mineritului din Roșia Montană. 

„Să nu uitați că această acțiune de pichetare a Ministerului a presupus pentru noi să stăm departe de familiile și copiii noștri. A fost un sacrificiu care considerăm că a meritat, din mai multe motive. În primul rând, ne-am convins cu ochii și urechile noastre că există deschidere pentru începerea proiectului, dar că mai există anumite aspecte ce țin de sistemul legislativ și de voința tuturor celor care decid. În al doilea rând, semenii noștri, bucureșteni și nu numai, români veniți din toată țara cu treburi la Minister, s-au arătat foarte deschiși la ce am avut să le transmitem. 
Unii dintre cei cu care am discutat căzuseră în plasa argumentelor false venite de la cei ce se opun în permanență, fără să aibă soluții constructive. Ne-am bucurat să vedem că majoritatea acestor români își schimbă părerea după ce află de la noi informații despre Roșia Montană la prima mână! Vă anunțăm pe această cale că majoritatea celor cu care am discutat până acum – și e vorba deja de sute de per soane – ajung să înțeleagă că, totuși, oamenii sunt cel mai important aur al țării. La ce ne-ar folosi aurul din pământ dacă nu am mai avea oameni la Roșia Montană și dacă ar dispărea o tradiție veche de 2000 de ani? În fața acestui argument, orice protest absurd și ilegal împotriva oamenilor din Roșia nu face decât să pară și mai absurd! 

Ceea ce reprezintă un mister, deocamdată, pentru noi este felul în care un grup restrâns de așa-numiți susținători ai mediului, care protestează împotriva proiectului, își permit să iasă în stradă tot timpul. Cine îi finanțează pe acești oameni? Ei nu au un loc de muncă la care trebuie să meargă zilnic? Chiar își permit să stea în stradă în fiecare zi? Noi facem parte dintr-o organizație și tot ne este greu să venim aici și să luptăm pentru drepturile noastre. Dar ei, care luptă să distrugă și teoretic reprezintă societatea civilă… Cum reușesc să fie atât de bine organizați? Pe banii cui fac asta? Cine le plătește amenzile? Noi suntem dispuși să venim la București de câte ori va fi necesar ca să ajutăm lumea să înțeleagă că la Roșia comunitatea își dorește acest proiect, în proporție de peste 90%, însă am vrea să fim și alături de familiile noastre. 

Dacă puteam, veneam și cu ei. De fiecare dată, și în numele lor am vorbit cu oamenii din Capitală. Am venit să le spunem autorităților statului, precum și opiniei publice, că Roșia Montană, fără un proiect minier activ care să-i asigure bazele pentru dezvoltare în viitor, este o zonă moartă.
Mineritul s-a transmis, în familiile noastre, din generație în generație. Mineritul este o tradiție a locului, un fenomen cultural, și ne dorim să beneficiem de un proiect minier modern care să ne asigure traiul decent, nouă și familiilor noastre. Nu este sentiment mai neplăcut decât acela de neputință: neputința de a le pune copiilor pe masă o mâncare caldă, de a avea grijă de bătrânii noştri”, mai spun sindicaliştii de la Roşia Montană. 

Minerii de la Roşia Montană pichetează şi acum Ministerul Mediului pentru a cere locuri de muncă şi dreptul la o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor. 
(sursa articol)

Băsescu: O parte a beneficiilor din exploatarea resurselor naturale trebuie investită în educaţie

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că susţine ideea ca România să dezvolte un mecanism prin care o parte din beneficiile obţinute din exploatarea resurselor naturale să fie direct investite în educaţie, cercetare, dezvoltare şi inovare.



"Pentru România, exploatarea chibzuită a resurselor naturale este o prioritate a prezentului şi inovarea este o prioritate a prezentului dar şi a viitorului. De aceea susţin ideea ca România să dezvolte un mecanism prin care parte din beneficiile obţinute din exploatarea resurselor naturale să fie direct investite în educaţie, cercetare, dezvoltare şi inovare", a spus Băsescu, în deschiderea Conferinţei Bologna.

El a subliniat că acest mecanism este parte a răspunsului la întrebarea "Ce ţară lăsăm pentru generaţiile viitoare?".
Şeful statului a precizat că România are resurse naturale, dar şi resurse umane, el apreciind că de modul de utilizare a resurselor depinde competitivitatea unei ţări sau a unei regiuni.


"În mare măsură, competitivitatea unei regiuni sau a unei ţări ţine de modul în care sunt utilizate resursele acestei regiuni. România face parte din ţările care au atât resurse naturale, cât şi resurse umane. Este un obiectiv strategic pentru România să utilizăm ambele resurse în mod optimal", a spus Băsescu.
Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene participă la Conferinţa Bologna care are loc, joi şi vineri, la Bucureşti, în cadrul căreia va fi adoptată Strategia de mobilitate ce prevede că, până în 2020, 20% din absolvenţii din Europa îşi vor petrece o parte a studiilor în străinătate.
(sursa articol)

Roşia Montană: locuri de muncă şi respectarea legislaţiei

Directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, este convins că proiectul minier va demara.

Proiectul minier de la Roşia Montană va crea locuri de muncă într-o zonă cu un grad ridicat de şomaj şi va aduce beneficii atât localnicilor, cât şi tuturor românilor, a explicat Dragoş Tănase, directorul general al Roşia Montană Gold Corporation, în cadrul unui interviu acordat Hotnews.ro. Potrivit acestuia, compania a răspuns tuturor întrebărilor din partea autorităţilor şi aşteaptă un răspuns, după mai bine de şase ani de evaluare a proiectului din perspectiva mediului.
Procedura de mediu a început în 2006.

Tănase a declarat că problema constă în amânarea răspunsului de către statul român. "La procedura de mediu începută în 2006 încă nu avem un răspuns. Din 2006 până în 2012 sunt totuşi 6 ani, eu nu cred că a mai auzit cineva de un proiect în România sau într-o altă ţară a Uniunii Europene unde să stai într-o evaluare 6 ani şi să nu primeşti un răspuns", a spus el. Tănase a completat că RMGC a răspuns la absolut toate întrebările Comitetului de analiză tehnică, în 2011 lucrându-se intens asupra acestui aspect, iar acum compania aşteaptă răspunsul autorităţilor.
"Cred că politicienii ar trebui, mai ales în această perioadă de criză, să fie orientaţi către crearea de locuri de muncă. Oamenii sunt şi ei parte a mediului, nu poţi să separi patrimoniul şi mediul de oameni - oamenii din Roşia Montană, din zona respectivă, vorbim aici de mii de oameni care nu au un loc de muncă şi care aşteaptă o soluţie. Cred că politicienii trebuie să-şi îndrepte atenţia în primul rând asupra oamenilor", a completat sursa citată.
Comunitatea sprijină proiectul.

În ceea ce priveşte sprijinul populaţiei, sondajele arată că mai bine de două treimi dintre români susţin proiectul de la Roşia Montană, în timp ce comunitatea locală aşteaptă începerea proiectului, care va aduce locuri de muncă, mai ales că este vorba de o comunitate de mineri din tată-n fiu, a mai arătat Dragoş Tănase. De altfel, o mare parte a beneficiilor proiectului minier se va răsfrânge asupra românilor. "În primul rând, statul impozitează proiectul de la Roşia Montană atât prin redevenţă, cât şi printr-o serie întreagă de alte impozite şi taxe percepute din proiect. Dacă luăm valoarea adăugată a proiectului constatăm că undeva la 70% din valoarea adăugată creată de acest proiect rămâne în România, pentru români, şi de-abia undeva în zona de 20-30% merge la investitori pentru recuperarea investiţiei şi, evident, profitul pentru care a venit investitorul", a completat acesta.
Se propune o tehnologie de ultimă generaţie.

Cât despre diversele procese în care este implicată compania, Tănase a adăugat că una din strategiile ONG-urilor care se opun proiectului este să lanseze zeci de procese împotriva companiei, dar fără succes. "Istoria ne-a arătat că noi am câştigat marea majoritate a acestor procese, de altfel în ultimii trei ani noi am câştigat 14 din cele 15 procese pe care le-am avut cu aceste ONG-uri care folosesc strategia de a duce proiectul în litigii: atacă în două-trei-patru curţi fiecare hârtie emisă de o autoritate. Noi considerăm că respectăm legislaţia românească şi europeană şi suntem convinşi că prin respectarea legislaţiei şi a procedurilor vom avea succes şi vom dezvolta acest proiect", a declarat Dragoş Tănase în interviul pentru Hotnews.ro.

Reprezentantul RMGC a evidenţiat şi noutatea tehnologică propusă de proiectul minier. "Roşia Montană e primul proiect de tipul acesta care aduce o tehnologie nouă şi de aici rezultă o oarecare temere sau întrebări legate de această tehnologie. Românii n-au mai văzut tipul acesta de minerit şi Roşia Montană se împiedică cumva în tot felul de temeri sau în tot felul de întrebări. Noi suntem convinşi că vom merge mai departe", a explicat Dragoş Tănase, adăugând că planul de lucru al companiei este să construiască mina.
În prezent se aşteaptă răspunsul Comitetului de analiză tehnică, urmând ca apoi guvernul să decidă asupra începerii proiectului minier.
(sursa articol)

Locurile de muncă – mină de aur pentru locuitorii din Roşia Montana

Aurul de la Roşia Montana a suscitat în jurul său interese din cele mai diverse, mai ales după ce o companie canadiană a făcut prospecţii şi a ajuns la concluzia că există o rezervă de peste 300 tone de aur în rezervele miniere de aici. Din acel moment, a început gâlceava pe aurul Apusenilor. Pe motiv că se folosesc cianuri la extragerea aurului, deşi în paranteză fie spus în toată lumea tehnologia este aceiaşi, subiectul a încins spiritele în lumea politică. Compania a depus documentaţia de mediu din anul 2008 la ministerul mediului, dar până acum nu a primit niciun răspuns. Acum subiectul este cu atât mai mult în atenţia opiniei publice cu cât preşedintele Traian Băsescu s-a declarat un susţinător al proiectului.

România are de câştigat 4 miliarde euro

La începutul acestei săptămâni am bătut cu piciorul Apusenii şi am stat pe aurul de la Roşia Montana. Zona este una săracă, iar asta se vede cu ochiul liber. Oamenii au trăit din minerit aici şi, din 2006 de când a fost închisă mina nu trăiesc decât cu speranţa că într-o zi se va redeschide şi vor avea locuri de muncă. Asta din punct de vedere social. Proiectul Roşia Montana este însă mult mai mult decât unul social. Cătălin Hosu, managerul de comunicare al corporaţiei, ne-a explicat ce include proiectul companiei canadiene în cazul în care va primi acordul de mediu din partea comisiei ce funcţionează pe lângă ministerul Mediului.

Din punct de vedere financiar, România ar avea de câştigat 4 miliarde euro, din care 1,8 miliarde vor intra la bugetul de stat, iar 2,2 miliarde euro reprezintă bani cheltuiţi de companie pentru resurse umane, construcţii, etc. Investiţia iniţială se va ridica la aproape 2 milioane de euro şi se va derula pe parcursul mai multor ani. Cătălin Hossu ne spunea că din momentul în care se va primi avizul de mediu vor mai fi necesari alţi 2 ani pentru construirea fabricii şi pregătirea carierelor de extracţie. Mina va avea trei cariere, două fiind deja exploatate chiar şi de statul român, iar cea de-a treia urmând a fi înfiinţată. Mina va funcţiona timp de 16 ani, iar după acest timp costurile aferente reabilitării şi închiderii minelor vor fi suportate de corporaţie.

3.600 locuri de muncă pentru locuitorii din zonă

În zonă, 80% dintre locuitori nu au locuri de muncă. Minele de la Roşia Montana vor înfiinţa aproape 3.600 de noi locuri de muncă, iar pentru această zonă locurile de muncă sunt chiar o mină de aur. În perioada etapei de construcţie, 2.300 de persoane îşi vor putea găsi un loc de muncă, iar pe parcursul exploatării va fi nevoie de 800 de persoane angajate.

Apele sunt roşii la Roşia Montana

La Roşia Montana sunt probleme mult mai mari în ceea ce priveşte poluarea. De 2.000 de ani la Roşia Montana s-a făcut minerit. Apele care curg din munţi sunt roşii şi, de aici, probabil şi numele localităţii. Principala sursă de poluare a mediului este apa acidă. Din galeriile miniere ce totalizează 140 km, se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. În cursurile de apă din Roşia Montană, depăşirile limitelor legale pentru substanţe chimice sunt foarte mari, astfel de 3 ori pentru cadmiu, 3,4 ori pentru arsen, 64 de ori pentru fier si de 110 ori pentru zinc. Pentru combaterea poluării, compania Roşia Montana Gold Corporation va construi o staţie de tratare a apei, astfel încât nicio picătură de apă poluată să nu mai ajungă în Arieş.

Proiectul corproraţiei cuprinde şi o componentă de refacere a patrimoniului cultural, a centrului localităţii Roşia Montana, astfel încât zona să fie atractivă pentru turişti. De altfel, după închiderea minelor, una dintra cariere va fi transformată într-un lac de agrement. Despre Roşia Montana s-ar mai putea spune multe, însă ne oprim deocamdată aici.

Sursa articolului: http://expressdecalarasi.ro/locurile-de-munca-%E2%80%93-mina-de-aur-pentru-locuitorii-din-rosia-montana/

Bogdan Baltazar: "Nu avem voie să fim indiferenţi la beneficiile proiectului"

Consultant financiar, Bogdan Baltazar este de părere că nu ar trebui să fim indiferenţi faţă de proiectul minier de la Roşia Montană, având în vedere că preţul aurului este într-o continuă creştere: 

"Mi se pare foarte oportun ceea ce a spus preşedintele Băsescu, mai ales în condiţiile crizei economice şi cu preţul aurului în continuă creştere. Toate aceste împrejurări ne fac să nu avem voie să fim indiferenţi la beneficiile proiectului Roşia Montană, aşa cum nici până acum nu trebuia să fim indiferenţi la beneficiile pe care un proiect minier aurifer le poate aduce ţării noastre. Eu cunosc bine proiectul şi pot spune că vorbim de miliarde de dolari. Proiectul în sine este de sute de milioane, dar aţi văzut unde a ajuns preţul aurului, preţul valutelor. Declaraţia preşedintelui este o dovadă elementară de sensibilitate la beneficiile proiectului".

În opinia lui Baltazar, "ce nu spune nimeni este că proiectul poate declanşa în zona centrală a Transilvaniei proiecte conexe de sute de miliarde de dolari, şi nu exagerez". "Proiectul Roşia Montană poate fi o sursă de renaştere industrială a unei zone extrem de defavorizate economic", a mai explicat, recent, Bogdan Baltazar.

Preluare din: http://www.evz.ro/detalii/stiri/rosia-montana-castigul-romaniei-intre-mit-si-realitate-942886.html