Primarul Comunei Bucium: proiectul de la Roşia Montană va aduce beneficii considerabile, din punct de vedere economic şi social, atât roşienilor, cât şi comunităţilor

Scrisoare deschisa referitoare la declaratiile de sustinere a proiectului minier Rosia Montana, facute de presedintele Romaniei
23 august 2011

Noi, cei din Bucium, ne aflăm la o mică distanţă de Roşia Montană, unde o companie propune un minerit modern şi responsabil,iar buciumanii îşi doresc ca proiectul minier de la Roşia Montană să demareze pentru ca să aibă locuri de muncă la ei acasă.

Şi eu m-am născut într-o familie de mineri. Tatăl meu a fost topograf miner, lucrând în primii ani până la închidere, la mina de aur din Bucium Izbita şi apoi la Exploatarea Minieră din Roşia Montană, urmând ca eu sa lucrez 12 ani în Valea Jiului la Institutul Naţional de Securitate Minieră.

Suntem implicaţi efectiv atât eu, ca şi primar al localităţii Bucium, cât şi Consiliul Local Bucium în susținerea acest proiect al companiei Roşia Montană Gold Corporation. L-am susţinut întotdeauna, îl susţinem pentru că generează locuri de muncă de care comuna noastră are foarte mare nevoie, fiind o zonă monoindustrială, minieră.
Pe raza comunei Bucium există doar câteva instalaţii de debitare a materialului lemnos, dar care nu generează suficente locuri de muncă. Majoritatea locuitorilor din comuna Bucium sunt mineri pensionari. Mai sunt tineri care lucrează şi la Cuprumin Roşia Poieni.
Noi ne dorim să pornească mina de la Roşia Montană care sunt sigur că va genera locuri de muncă şi pentru buciumani. Numai aşa vom putea păstra tinerii în zonă, să nu plece, să nu îşi lase părinţii şi bunicii fără ajutor, iar Bucium să nu ajungă o comună îmbătrânită.
Suntem convinşi că proiectul de la Roşia Montană va aduce beneficii considerabile, din punct de vedere economic şi social, atât roşienilor, cât şi comunităţilor vecine.

Cornel Napău

Primarul Comunei Bucium

Noutăţi CNIPMMR felicita initiativa Presedintelui Traian Basescu de reiterare a sustinerii pe care o acorda Proiectului Rosia Montana

Scrisoare deschisa cu privire la declaratiile Presedintelui Romaniei in legatura cu exploatarea miniera de la Rosia Montana 

Bucureşti, 23 august 2011

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii felicită initiativa Presedintelui Traian Basescu de reiterare a susţinerii pe care o acordă implementării proiectului minier de la Roşia Montană.
Ca reprezentanţi ai firmelor mici şi mijlocii romaneşti, suntem convinşi că demararea acestui proiect va aduce beneficii consistente atât sectorului economic local, cât şi economiei naţionale. Este cunoscut efectul multiplicator pe care o asemenea investiţie amplă îl are asupra dezvoltării economice a zonei în care activează, şi avem exemple chiar aici în ţară. Conform planului de investiţii prezentat de compania RMGC, aproximativ 2,4 miliarde de dolari sunt prevăzuţi a fi investiţi în bunuri, servicii şi forţa de muncă, ceea ce poate însemna comenzi pentru peste 1000 de IMM-uri din sectoarele conexe şi nu numai.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România susţine implementarea proiectului minier de la Roşia Montană, ca exemplu de investiţie strategică pe care România trebuie să o aibă în vedere.

Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu
Preşedinte 
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Ministrul Muncii despre proiectul Roşia Montană: Avem bogăţii, dar avem şi foarte mulţi ipocriţi

Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, este de părere că proiectul Roşia Montană s-ar putea dezvolta, el subliniind că România are bogăţii, dar are şi “foarte mulţi ipocriţi”.

“Aceiaşi analişti care plâng de mila poporului sărac când aud de Roşia Montană spun că nu trebuie să extragem aurul, că înseamnă cianuri, înseamnă poluare. Este foarte important să nu distrugi mediul natural, dar, dacă există soluţii pentru a extrage acest zăcământ cu impact minim asupra mediului, de ce trebuie să excludem proiectul de la bun început fără să analizezi aceste soluţii”, a declarat sâmbătă (20 august 2011), la Sulina, ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, care a participat la şcoala de vară “Comunităţi româneşti, identitate europeană”.

În opinia sa, “să stai pe câteva sute de tone de aur nu este lucru puţin, într-o lume în care preţul aurului creşte de la o zi la alta în mod fabulos chiar”.

“Avem bogăţii, dar avem şi foarte mulţi ipocriţi în România care spun să stăm acolo pe bogăţiile alea, să nu distrugem mediul, că ştiu ei sigur că asta vom face. Aşa putem proceda şi cu petrolul – de ce să mai extragem petrol sau gaze? Peste tot ai un impact asupra mediului, important este să minimalizezi acel impact”, a afirmat Lăzăroiu.

Despre proiectul Roşia Montană au vorbit, zilele acestea, la şcoala de vară de la Sulina, preşedintele Traian Băsescu şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, care s-au pronunţat în favoarea lui în condiţiile în care se reanalizează modul de partajare a bunurilor obţinute în urma extragerii zăcămintelor şi se respectă condiţiile de protejare a mediului.

Ministrul Sebastian Lăzăroiu le-a vorbit, de asemenea, participanţilor la şcoala de vară de la Sulina despre criza financiară, viitorul Europei, decizia Spaniei de a impune interdicţie României pe piaţa forţei de muncă şi despre absorbţia fondurilor structurale.

Zilele acestea, Sulina găzduieşte cea de a VI-a ediţie a şcolii de vară “Comunităţi româneşti, identitate europeană”, organizată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Agenţia Naţională pentru Tineret şi Sport. La eveniment participă circa 200 de studenţi din afara graniţelor, bursieri ai statului român.

Sursa articolului: 
http://www.financiarul.ro/2011/08/22/ministrul-muncii-despre-proiectul-rosia-montana-avem-bogatii-dar-avem-si-foarte-multi-ipocriti/

Băsescu: România are nevoie de proiectul Roşia Montană

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Sulina că el a susţinut dintotdeauna proiectul de la Roşia Montană.

"Cred că proiectul Roşia Montană trebuie făcut. România are nevoie de el, cu condiţia să fie renegociate condiţiile de partajare a beneficiilor din operarea zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montană. Mă uitam la preţul aurului în ultimii cinci ani: acum cinci ani preţul aurului era 600 de dolari uncia, astăzi este 1.700 de dolari uncia, cu perspectiva ca până la sfârşitul anului să depăşească 2.200-2.500 uncia. (...) Ce ţară stă cu o asemenea avere în pământ fără să găsească soluţii s-o pună în valoare? Pentru că recolta asta nu este nici a ONG-urilor, nu este nici a Ungariei, care nu ştiu ce avize trebuie să-i dea României. Nu trebuie să-i dea niciun aviz. Suntem încă stat suveran", a afirmat şeful statului, la Sulina, citat de Agerpres

Preşedintele Băsescu a afirmat că el a susţinut dintotdeauna proiectul de la Roşia Montană, inclusiv în perioada în care se afla în opoziţie.

"Trebuie însă foarte bine planificată protejarea mediului, iar pe cei care vorbesc de distrugerea mediului eu îi invit să meargă acum la Roşia Montană. Eu am fost acolo de trei ori. Este adevărat, niciodată ca preşedinte al României. (...) Am susţinut şi susţin proiectul, la fel cum susţin orice tip de dezvoltare industrială", a mai spus Băsescu.

Şcoala de vară de la Sulina, care are ca temă 'Comunităţi româneşti şi identitate europeană', este organizată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţiei.Evenimentul se află la a şasea ediţie şi reprezintă continuarea unui program lansat în 2006 de preşedintele Traian Băsescu.

Sursa articolului: http://www.cotidianul.ro/basescu-romania-are-nevoie-de-proiectul-rosia-montana-155105/

Nu vrem ca Roşia Montană să fie o altă Vama Veche

Tinerii din localitate spun un NU hotărât festivalului Fân Fest şi celor care vin să se distreze aici fără să înţeleagă prea bine ce e cu Roşia Montană şi pe cine sau ce vor să 'salveze' o dată pe an. 

Noi suntem tinerii din Roşia Montană, copii de mineri. După ce studiem în diferite oraşe ale ţării, cu mari eforturi, vrem să avem la ce să ne întoarcem acasă, vrem să trăim şi să muncim cinstit în locurile în care ne-am născut.

De câţiva ani, la Roşia Montană se organizează un aşa zis festival pentru salvarea localităţii - Fân Fest. Cum şi de ce vor să ne salveze unii, nu am înţeles până acum. Şi noi suntem tineri, dar cuvântul distracţie are o altă semnificaţie pentru noi.

Cei care vin în localitatea noastră sub pretextul unui festival, nu fac cultură ci lucruri pe care nu şi le permit acasă, sub ochii părinţilor. Rămânem înmărmuriţi în fiecare an în faţa 'activităţilor' din zilele în care se organizează aici Fân Festul.

Nu putem accepta vulgaritatea şi superficialitatea la noi acasă sub falsul pretext că această pseudo-manifestare promovează cultura şi tradiţiile zonei noastre. Noi suntem viitorul Roşiei Montane, nu ei. Şi nu lăsăm pe nimeni să îşi bată joc de istoria acestei localităţi, să lupte împotriva noastră, a comunităţii din Roşia Montană.

Ne-am născut şi am crescut aici. Vrem ca Roşia Montană să se dezvolte, nu să se distrugă. Suntem de acord cu orice investiţie, atâta timp cât ne respectă tradiţiile, cultura şi patrimoniul. Până acum toţi cei care vin din alte părţi şi se laudă că vor să salveze Roşia Montană nu au făcut nimic concret în această privinţă.

De mai bine de 10 ani,singurii care au arătat că doresc să continue mineritul în zonă sunt cei de la compania Roşia Montană Gold Corporation. Aceştia au oferit locuri de muncă, au restaurat clădiri de patrimoniu şi ne-au arătat că le pasă de comunitate.

'Sunt conştientă că dacă nu se investeşte la Roşia Montană, noi, studenţii de astăzi şi specialiştii de mâine, nu mai avem unde să ne întoarcem. Iar noi asta ne dorim din tot sufletul: să revenim acasă! Proiectul propus aici înseamnă minerit, şi această industrie va atrage după sine şi alte investiţii, vor fi locuri de muncă pentru toată lumea: şi pentru absolvenţii de Politehnică, şi pentru cei de la Turism, Arheologie sau Economie. 'Salvatorilor' care vin la Fân Fest le transmitem că Roşia Montană nu este un loc de distracţie şi îi sfătuim să stea la ei acasă, deoarece nu ne reprezintă pe noi, iar noi suntem singurii care ne putem decide viitorul. Roşia nu este o nouă Vama Veche', este de părere Andra Almăşan, preşedintele Asociaţiei Studenţilor din Roşia Montană. 

Tinerii sunt viitorul unei localităţi. Şi pentru asta vom lupta - ca Roşia Montană să aibă un viitor. Şi acest viitor este un minerit modern şi responsabil la noi acasă. O dezvoltare durabilă a acestei zone cu o istorie în minerit de peste 2000 de ani, care să ne asigure nu doar o viaţă mai bună, ci şi promovarea adevăratelor noastre valori şi tradiţii.

Asociaţia Studenţilor din Roşia Montană

Preşedinte, Andra Almăşan


Sursa articolului: http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/77605-Comunicat-de-pres-Asociaia-Studenilor-din-Roia-Montan.html

Copiii din Rosia Montana au jucat baschet cu "Big Ghitza"

Copiii din Rosia Montana au avut astazi ocazia sa invete baschet de la Ghita Muresan, cel mai cunoscut baschetbalist roman si al doilea care a evoluat in liga profesionista americana NBA.

Ghita Muresan a adaugat Rosia Montana la calendarul turneului "Ghita Muresan Summer Camp 2011", la invitatia Rosia Montana Gold Corporation, dandu-le astfel copiilor din zona sansa nesperata sa-l cunoasca si sa afle chiar de la el cateva dintre tainele baschetului.

"Ma bucur ca am ajuns sa lucrez cu copiii din Rosia Montana, mai ales ca oamenii de aici m-au primit foarte bine, sunt oameni caldurosi. Eu am plecat de la tara si consider ca noi, adultii, avem o datorie fata de comunitatea de unde plecam: sa-i dam ceva inapoi din ceea ce stim. Baschetul aduce un stil de viata sanatos pe care sper sa-l putem promova in cat mai multe locuri din Romania, asa cum am facut astazi la Rosia Montana”, a precizat Ghita Muresan.

Cunoscutul sportiv a inceput baschetul in Cluj, la "U", apoi a jucat pentru o scurta perioada la Pau Orthez, in Franta, fiind apoi transferat in liga profesionista nord-americana. In NBA, "Big Ghitza" a jucat la Washinghton Bullets si New Jersey Nets. Dupa retragerea din activitatea competitionala a ramas un promotor al baschetului si al sportului in general. In prezent, conduce o scoala de baschet in SUA si vine anual in Romania pentru turnee de baschet pentru copii. Anul acesta, "Ghita Muresan Summer Camp” a ajuns la cea de-a cincea editie.

"Rosia Montana Gold Corporation se implica permanent in viata comunei si sustine activitatile sociale, culturale si sportive de aici. Dorim ca si copiii din Rosia sa aiba aceleasi oportunitati cu cei din marile orase ale tarii si de aceea sustinem proiectele care li se adreseaza. Ghita Muresan este un excelent ambasador al sportului si al stilului de viata sanatos, iar copiii au, cu siguranta, ce sa invete de la el”, a declarat Catalin Hosu, purtator de cuvant al RMGC.

Pe langa turneul de baschet cu Ghita Muresan, RMGC este partener al primului club de rugby din zona, ale caror sectii de copii vor fi intra in competitiile locale si nationale incepand cu toamna acestui an.

Sursa: http://www.citynews.ro/bucuresti/eveniment-29/copiii-din-rosia-montana-au-jucat-baschet-cu-big-ghitza-128330/

UBS a ameninţat cu reducerea prezenţei în Londra

UBS a ameninţat că îşi va reduce prezenţa în Londra dacă guvernul urmează sfatul unui organism de protecţie a patrimoniului care efectiv a blocat redezvoltarea sediului din Londra.

Într-o scrisoare confidenţială adresată Dlui Jeremy Hunt, Secretar de Stat la Departamentul pentru Cultură, Media şi Sport, Carsten Kengeter, chief executive al băncii de investiţii UBS, vorbeşte despre “consecinţele grave” pentru UBS şi municipalitate ale unei decizii de a lista complexul de birouri Broadgate, care datează din anii 1980, ca obiectiv de interes arhitectural special.

Grupul bancar elveţian acceptase să ocupe un nou sediu de £850 milioane ($1.4 miliarde) în Broadgate pentru cei 7.000 de angajaţi ai săi, ceea ce ar fi dus la demolarea a două clădiri existente în campus, aflate în proprietatea British Land şi Blackstone.

Dl. Kengeter a spus că o decizie de a lista clădirile – împiedicând astfel demolarea – ar obliga banca să “îşi reconsidere în mod fundamental strategia de ocupare în Londra”, dată fiind lipsa unei alternative adecvate. Acest lucru ar “reduce capacitatea municipalităţii de a atrage şi reţine organizaţii financiare globale precum a noastră”, a spus acesta.

Scrisoarea a intrat în posesia Financial Times în urma unei solicitări bazate pe libertatea de informare. UBS a refuzat să comenteze. Aceasta a fost trimisă în copie şi către George Osborne, cancelar, şi Vince Cable, secretarul pentru afaceri, şi făcea referire la dorinţa cancelarului de a păstra oraşul Londra ca cel mai important centru pentru servicii financiare din lume.

English Heritage, consultantul guvernului pe probleme legate de conservare, a recomandat ca aceste clădiri să fie listate ca obiective protejate în urma solicitărilor primite de la grupurile de conservare. Această recomandare a fost respinsă de Dl. Hunt pe data de 15 iunie.

Dl. Kengeter a spus în scrisoarea sa din 3 iunie că nu există alte opţiuni în Londra.
“Dacă extinderea propusă pentru Broadgate nr. 5 trebuie abandonată pentru că Broadgate nr. 4 şi 6 . . . sunt listate, va trebui să găsim viitoare locaţii alternative pe care să le ocupăm până în 2016,” a scris acesta. “Nu considerăm această opţiune a fi una fezabilă dată fiind amploarea şi natura spaţiului necesar. O astfel de decizie ne-ar forţa să regândim în mod fundamental strategia de dezvoltare în Londra.”

The Twentieth Century Society, care a fost unul din principalii suporteri ai listării, a pretins după decizia Dlui. Hunt că “alţi factori decât cei care ar trebui avuţi în vedere în procesul de listare au decis soarta unei importante clădiri istorice”. Doar “importanţa arhitecturală şi istorică” ar trebui avută în vedere.

O purtătoare de cuvânt a Dlui. Hunt a spus că decizia a fost luată doar pe baza valorii arhitecturale şi nu a fost influenţată de niciun factor economic.

“Singurii factori care se au în vedere la evaluarea unei clădiri pentru listare sunt interesul arhitectural şi istoric, alte aspecte sunt irelevante,” a declarat aceasta.

Este pentru prima dată când banca şi-a exprimat preocuparea cu privire la viitorul clădirii sale din Londra, prin această scrisoare. Chiar şi aşa, probabilitatea ca UBS să fi părăsit Londra ca bancă de investiţii este minimă, cu toate că acest lucru nu a fost afirmat în scrisoare.