Dezbatere DeCe News: Nu sunt șanse ca Roșia Montană să fie inclusă în patrimoniul UNESCO

Alexandru Diaconescu, conferențiar la Facultatea de Istorie din UBB Cluj-Napoca, a declarat că în acest moment modul în care arată Roșia Montană nu o situează în categoria posibilelor monumente UNESCO. Exploatările care au fost făcute de-a lungul timpului au lăsat urme, iar dacă exploatarea aurului va reîncepe în zonă, nu va face decât bine. Diaconescu este susținut de academicianul Alexandru Vulpe, care consideră că săpăturile arheologice realizate până acum la Roșia Montană sunt cele mai bune care s-au efectuat vreodată în România.

”Nu cred că sunt şanse ca Roşia Montană să fie inclusă în patrimoniul UNESCO. De fapt, sunt sigur că nu va fi inclusă. A fost distrusă timp de 2000 de ani şi acum este refăcută, dar nu are nicio şansă la UNESCO. Trebuie să se îndeplinească o serie de criterii, care nu pot fi sub nicio formă îndeplinite. Galerii romane sunt conservate peste tot în Europa, nu este un sit unic, dar sunt și alte criterii pe care nu le poate îndeplini. Țineți cont că nici Catedrala de la Reims, unde sunt înmormântați regii Franței nu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. E drept că descoperirea, în secolul XIX, a tăbliţelor cerate care conţin informaţii foarte importante despre activitatea acestei comunităţi miniere a făcut acest sit cunoscut în toată lumea”, a declarat academicianul Vulpe.

”Este o exagerare faptul că săpăturile vor distruge siturile arheologice. Nu este cazul. Demolarea, distrugerea unor structuri se vor petrece probabil, dar este inerentă o astfel de acţiune în proiectul de cercetare, așa se procedează când se fac săpături. Galeriile romane sunt foarte asemănătoare peste tot în lume. Dacă dispare una şi rămâne o alta exact la fel, care este problema?”, a mai spus conf. Diaconescu.

La rândul său Adrian Gligor, vicepreședintele de patrimoniu și dezvoltare durabilă de la RMGC, susține că cercetările arheologice au scos la lumină și au conservat monumentele și artefactele descoperite în zonă. ”Încă de la începutul proiectului am luat toate măsurile de conservare, de cercetare a monumentelor istorice în sensul cunoaşterii acestora. După aproape 10 ani de cercetări aş putea să spun că avem 13 situri arheologice, s-au delimitat 4 zone protejate. Centrul istoric cuprinde 41 de clădiri de patrimoniu, din cele 317 case din zona protejată, iar RMGC s-a angajat să le reabiliteze pe toate acestea”.

Cei care critică proiectul nu au fost în viața lor în Apuseni

Academicianul Alexandru Vulpe susține că săpăturile arheologice sunt cele mai bune efectuate vreodată în Romînia ”Săpăturile realizate la Roşia Montană sunt foarte bine făcute şi extrem de rare. Este o situaţie aproape excepţională pentru arheologia românească. În România nu am avut săpături arheologice atât de bune ca la Roşia Montană.”

”Exagerările despre distrugeri sunt făcute din toate părţile şi chiar de către Academia Română şi de alte grupări particulare. Nu este adevărat. Dacă nu se iau măsuri pentru a se face ceva acolo va fi un dezastru, cel puţin asta este acum. Cele doua dealuri acum sunt într-o stare deplorabila. S-a distrus mult mai mult în ultimii 100 de ani decât s-ar putea distruge de acum încolo. Din fericire, după anul 2000, tot ce a fost descoperit a fost conservat, iar exploatarea minieră aduce un mare plus din punct de vedere arheologic”, a conchis Vulpe.

(Sursa articolului)

Avem istorie, dar degeaba. Mii de monumente zac sub moloz și noroi

Statul nu are bani să sape după artefacte şi nici fonduri pentru întreţinerea monumentelor.

Potrivit arheologilor şi arhitecţilor, statul român s-a grăbit să pună pe listă cât mai multe monumente, dar a uitat să elaboreze şi o strategie privind reabilitarea lor şi să aloce bani pentru întreţinerea imobilelor şi a siturilor protejate.

"Avem peste 29.000 de poziţii pe lista monumentelor protejate. Franţa are în jur de 14.000. Bani pentru întreţinerea lor nu avem", a declarat, ieri, Ioan Opriş, profesor universitar la Universitatea "Valahia" din Târgovişte, în cadrul dezbaterii "Patrimoniul cultural al României şi dezvoltarea industrială"- organizată, marți, de Editura Evenimentul şi Capital.

În opinia acestuia, domeniul arheologiei şi protecţiei monumentelor este subfinanţat.

Cel mai mare program de cercetare arheologică, sistat

Şi cel mai mare program de cercetare arheologică din ţară, "Alburnus Maior", a fost sistat, deşi statul nu a avut niciodată bani pentru a finanţa un asemenea proiect, care a beneficiat de fonduri private.

"Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM) îşi exprimă regretul cu privire la stoparea Programului Naţional de Cercetare şi apreciază că această decizie a avut consecinţe grave asupra continuităţii cercetărilor şi a circulaţiei informaţiei ştiinţifice", se precizează într-un comunicat al Grupului.

Concluzia a fost exprimată în cadrul celei de a V-a sesiuni de lucru organizată în weekend-ul trecut, reuniune ce face parte din seria de programe de patrimoniu derulate de către Roşia Montană Gold Corporation.

În acelaşi context, organizaţia recomandă continuarea cercetărilor în zone precum Orlea şi Păru Carpeni, precum şi reluarea seriei de publicaţii ştiinţifice, prin intermediul căreia să fie diseminate rezultatele cercetărilor de la Roşia Montană, întreprinse atât de către arheologii români, cât şi de cei străini.

(Sursa articolului)

Vechea primărie din Roşia Montană ar putea deveni monument istoric

Vechea primărie din comuna Roşia Montană, judeţul Alba, ar putea devenit monument istoric. Clădirea este restaurată, alături de sediul unei vechi şcoli, pe cheltuiala companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation.

Vizită la faţa locului

Cele două şantiere din Roşia Montană au fost vizitate de către mai mulţi experţi în conservarea patrimoniului, reuniţi în Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană. Printre aceşti experţi se numără preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice din cadrul Academiei Române, academicianul Radu Vulpe, fostul ministru al Culturii şi Cultelor, academicianul Răzvan Theodorescu, ori profesorul Nicolae Gudea, de la Universitatea Babeş-Bolyai. De asemenea, în grupul de experţi au intrat cadre didactice ale universităţilor "1 Decembrie" din Alba Iulia, "Valahia" din Târgovişte" şi "Ovidius" din Constanţa, dar şi reprezentanţi ai Muzeului Naţional de Istorie a României. Din grup mai fac parte şi reprezentanţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. Ei au apreciat calitatea lucrărilor de restaurare şi au cerut începerea grabnică a demersurilor pentru clasarea vechii primării drept monument istoric.

"Membrii GIMPCRM s-au declarat impresionaţi de calitatea lucrărilor de restaurare a clădirii vechii primării a localităţii, coordonate de arh. Mircea Sabau Tatar, şi recomandă demararea neîntârziată a procesului de întocmire a dosarului de clasare a clădirii ca monument istoric", spun reprezentanţii Grupului.

Cele două clădiri de epocă urmează să fie transformate în unităţi hoteliere. Experţii în patrimoniu au vizitat şi galeria de mină Cătălina - Monuleşti. Ei au recomandat transformarea galeriei într-o destinaţie turistică.

(Sursa articolului)

„Mineritul modern: dezvoltare durabilă şi locuri de muncă”

Cea de-a doua Conferință a Grupului de Susținere a Proiectului Roșia Montană, desfășurată marți, 8 noiembrie 2011, la București, a avut ca temă centrală „Mineritul modern: dezvoltare durabilă şi locuri de muncă”.

Cu această ocazie, 18 autorităţi locale din zone cu tradiţie în minerit s-au alăturat Grupului de Susținere, mărind astfel numărul membrilor organizației la peste 70. Cele 18 primării care s-au alăturat Grupului reprezintă localitățile: Tomești, Bocșa, Băița, Bănița, Ribița, Vața de Jos, Aninoasa, Petrila, Vulcan, Ghelari, Baia de Aramă, Lupeni, Deva, Brad, Petroșani, Teiuș, Iara, Stremț.

În cadrul Conferinței, Grupul a luat în discuție principalele beneficii pe care proiectul minier le va aduce economiei locale, prin crearea a peste 3.600 de locuri de muncă directe și indirecte, absolut necesare în această perioadă de recesiune economică. Eugen Furdui, Primarul localității Roșia Montană, a declarat: “Nu numai zona noastră are nevoie de proiectul minier, ci intreaga industrie minieră ce are potențial să devină motor al economiei pe timp de criză. Localnicii din Roșia nu mai au timp de așteptat: trebuie acționat urgent pentru autorizarea mineritului aurifer și salvarea zonei din sărăcia și șomajul cu care se confruntă.”

"Susţinem orice investiţie benefică pentru România, orice investiţie care aduce locuri de muncă şi dezvoltare, indiferent dacă este în agricultură, metalurgie sau minerit. Exploatarea resurselor minerale şi a metalelor este esenţială pentru prosperitate şi calitatea vieţii la nivel local şi la nivel naţional", a subliniat Ion Popescu, Preşedintele Confederaţiei Sindicală Naţională Meridian.  

Locurile de muncă, principalul beneficiu adus de proiectul minier
Participanții la eveniment au subliniat oportunitatea proiectului minier pentru dezvoltarea durabilă a zonei și pentru crearea de noi locuri de muncă.
“Opozanţii proiectului Roşia Montană se străduiesc permanent să ne explice cum NU se poate rezolva ceva, cum NU poate fi implementat acest proiect. Noi, ca manageri de companii, suntem obligaţi să vedem cum SE POATE  administra un proces economic. Susţinem proiectul minier pentru că vrem să contruim împreună cu localnicii uzina, străzi, şcoli şi grădiniţe”, a declarat Tiberiu Andrioaiei, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii şi membru al Consiliului Coordonator al Grupului de Susținere.  
De asemenea, mulți dintre membrii Grupului au lansat un apel către liderii politici să ia cât mai curând decizia favorabilă dezvoltării acestui proiect.

“Proiectul Roşia Montană nu înseamnă numai minerit. Principalele beneficii generate sunt dezvoltarea industrială şi, implicit, o viaţă mai bună pentru oameni. În prezent, la Roşia Montană, oamenii nu au surse de existenţă, cee ce duce la depopularea zonei. Politicienii au obligaţia să asigure resurse de dezvoltare. Noi asigurăm resurse umane calificate, prin învăţământ. Dacă mineritul se va dezvolta, atunci şi învăţământul se va dezvolta”, a declarat Moise Achim, Rectorul Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

La rândul său, Dr. Andrei Jurcă, președintele organizației neguvernamentale Pro Roșia Montană, a susținut importanța demarării mineritului în zonă:  „Am fost și sunt susținător constant al repornirii mineritului în Apuseni și în special la noi, la Roșia Montană. ONG-ul pe care-l reprezint cunoaște problemele roșienilor și dorința lor de a face ceea ce au făcut străbunii lor dintotdeana: minerit. Acum ni se propune un minerit responsabil și modern, iar noi venim în întâmpinarea acestui proiect, susținându-l ca pe unica noastră șansă la prosperitate și dezvoltare.”

Suedia și Finlanda își datorează prosperitatea, în bună măsură, mineritului
La Conferință au fost de asemenea prezenți reprezentanții localităților miniere Kittila din Finlanda și Storuman din Suedia, primele două țări producătoare de aur din Uniunea Europeană. Reprezentanții celor două comunități, unde se implementează cu succes proiecte miniere aurifere utilizând tehnologia prin cianurare au venit la București cu puterea exemplului, arătând că mineritul poate fi un catalizator important al dezvoltării economice, aducând bunăstare nu doar comunităților din împrejurimile minelor, ci și statelor care transformă această industrie într-o prioritate națională.

Localitățile Storuman și Kittila ilustrează cel mai bine impactul pozitiv pe care mineritul îl poate avea asupra oamenilor. Municipalitatea din Kittila are venituri anuale de 3,5 milioane de euro din taxele și impozitele plătite de exploatarea minieră, iar apariţia proiectului minier a dus la dezvoltarea turismului în zonă şi la reducerea şomajului. În mină lucrează 591 de angajați, iar pentru fiecare dintre ei au fost create alte 3 locuri de muncă indirecte – de exemplu, numai în turism lucrează 1.100 de oameni.

“În anii 90, rata şomajului în Kittilla era de 30%, iar în prezent ca urmare a proiectului minier a scăzut sub 10%. Numai staţiunea de schi Levi, aflată lângă Kittilla, generează în prezent venituri de 200 de milioane de euro anual.Insistaţi pe lângă politicieni, pentru că este nevoie de proiect, iar comunitatea locală are un cuvânt de spus,” le-a spus membrilor Grupului de Susţinere Seppo Maula, fost primar al localităţii Kittilla și actual consultant în domeniul industriei miniere. 
Deschiderea minei din apropierea localității Storuman a avut de asemenea un impact major asupra forței de muncă din comunitate, creând locuri de muncă pentru oamenii din zonă, îmbunătățind, în același timp, condițiile pentru dezvoltarea companiilor locale din domenii precum transport, construcții, servicii și comerț.
Tomas Mörtsell, primar al localitățiiStoruman, unde funcţionează mina Svartliden, a declarat că principala preocupare a autorităţilor locale în relaţia cu investitorul privat a fost acordarea de ajutor pentru obţinerea autorizaţiilor. „Majoritatea aspectelor tehnice, de exemplu cele de mediu, se rezolvă la nivel central, consultând legislaţia în vigoare. Noi ne concentrăm pe obţinerea cât mai multor beneficii din proiect - locuri de muncă, creşterea numărului de locuitori şi pregătirea profesională”, a declarat Tomas Mörtsell.

Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană reprezintă o inițiativă fără precedent în România, prin care societatea civilă s-a mobilizat pentru susținerea unui proiect industrial de anvergură. Grupul a fost lansat oficial în Iunie 2011, la București, în prezența a peste 130 de participanți, susținători ai proiectului minier. Grupul de Susținere este format din organizații importante din România: sindicate, asociații patronale, primării de orașe și comune din comunități cu tradiție minieră și nu numai, fundații și organizații nonguvernamentale din diverse medii și chiar persoane fizice. Lista completă a membrilor, precum şi acțiunile Grupului de Susținere vor fi prezentate permanent pe site-ul organizației, www.sustinemrosiamontana.ro, pe pagina dedicată de Facebook, dar şi în publicații tipărite și electronice.

Cei care doresc să devină membri ai Grupului de Susținere a Proiectului Roșia Montană sunt invitați să contacteze Secretariatul Grupului la office@sustinemrosiamontana.ro.

(Sursa articolului)

Roşia Montană Gold Corporation a ajutat primăria Abrud să finalizeze lucrările la noul teren de sport

Abrudenii au, din această lună, un teren de sport la standarde competiţionale, dotat cu gazon sintetic şi instalaţie de nocturnă. Aflaţi povestea acestei investiţii, dificultăţile întâmpinate şi cum au fost ele rezolvate de la primarul localităţii, Tiberiu Raţiu.

- Domnule primar Tiberiu Raţiu, cât de necesar era noul teren de sport pentru locuitorii din Abrud?
-Acest teren era deosebit de necesar pentru Abrud, pentru ca tinerii şi nu numai ei să poată face mişcare. Vorbim de un număr de peste 1.200 de familii care nu aveau un asemenea spaţiu de agrement în proximitate.
Terenul se poate introduce în orice competiţie, are dimensiunile şi dotările corespunzătoare, inclusiv instalaţie de nocturnă. Astfel, avem acum un spaţiu pentru evenimente sportive şi am creat o oază de sănătate pentru locuitorii de toate vârstele.

- Cine va putea beneficia de teren?
-Toţi doritorii vor putea beneficia de el. Se vor ţine aici ore de sport, apoi avem asociaţii sportive în oraş care doresc să aibă un abonament la teren şi sunt şi alte persoane, din oraş şi din împrejurimi, care doresc să facă sport într-un mod organizat în timpul liber.

- Cum aţi realizat această investiţie?
-Am accesat un fond de la Banca Mondială unde am cuprins terenul de sport şi o sală multifuncţională. La teren ne-am lovit de dificultăţi când cei care au câştigat licitaţia pentru gazonul sintetic ne-au impus nişte condiţii ca să ne dea garanţia, condiţii care au depăşit calculele noastre iniţiale: a trebuit rezolvată infrastructura într-un mod deosebit, a trebuit să facem drenaje, apoi împrejmuirea care să corespundă normelor de siguranţă şi din acest motiv am fost blocaţi.
Eram puşi în imposibilitatea de a termina: aveam banii de cumpărat gazonul sintetic şi nu aveam posibilitatea să realizăm amplasamentul. Aşa că am încercat să respectăm normele – fiind o finanţare proprie şi având acordul Consiliului Local am început şi am parcurs etapele de amenajare a suprafeţei pentru covorul sintetic. Aveam nevoie în timp scurt de multă forţă de muncă , inclusiv caificată: era vorba de aşezarea unor borduri, de săpat, de realizarea împrejmuirilor, de ridicarea unor stâlpi, de montarea plasei de sârmă şi aşa mai departe. Un ajutor deosebit am primit aici de la Roşia Montană Gold Corporation, companie cu care noi colaborăm foarte bine şi care ne-a mai sprijinit de-a lungul timpului.

- Aţi mai avut şi alte colaborări cu Roşia Montană Gold Corporation?
-Sigur că da. Roşia Montană Gold Corporation are un program amplu de punere în valoare a vestigiilor şi a tot ceea ce înseamnă istorie pe plaiurile noastre. Sunt preocupaţi şi de Abrud şi de păstrarea identităţii oraşului. Vedeţi, veniturile noastre sunt relativ scăzute, aproape inexistente; oraşul e mic, sufocat; arterele sunt înguste şi aşa mai departe. Noi vrem să ne păstrăm identitatea – prin tradiţii, prin obiceiuri, prin clădiri.
Avem o biserică din secolul al XIII-lea, care este astăzi în picioare şi poate fi vizitată. La o populaţie de mai puţin de 10 mii de locuitori avem 11 locaşe de cult, 6 dintre acestea fiind în zona centrală, pe o rază de 3 km. Vă daţi seama cât de grăitoare sunt aceste clădiri şi altele vechi din centru, chiar şi clădirea primăriei are peste 100 de ani, şi ce important este ca ele să fie păstrate şi restaurate. Iar cei de la Roşia Montană Gold Corporation au înţeles acest lucru şi ne sprijină în mod constant.


- Vă mulţumim şi aşteptăm să ne întrecem pe noul teren!

A consemnat Sorin Poparadu


(Sursa articolului)

Proiectul minier de la Roşia Montană aduce în zonă şi dezvoltarea “pe orizontală”

Orice investiţie solidă atrage după sine dezvoltarea industriilor conexe şi, implicit, crearea de noi locuri de muncă şi în alte domenii ale economiei, adică o dezvoltare “pe orizontală”. 

Jurnaliştii de la Evenimentul zilei au prezentat efectele de multiplicare ale unor proiecte precum Dacia şi Ford şi au arătat ce impact va avea, din acest punct de vedere, proiectul minier de la Roşia Montană.

Conform sursei citate, efectul de multiplicare este cel care dă valoarea reală a unei afaceri. O investiţie nu are doar efecte imediate, iar dimensiunile impactului său cresc odată cu extinderea pe orizontală a investiţiei. Apar locurile de muncă "indirecte", în unele cazuri mult mai multe decât cele ale investiţiei iniţiale. Cu cât o afacere produce efecte mai importante în jurul său prin alte afaceri conexe, furnizori şi parteneri, cu atât se va considera că are un "efect de multiplicare" mai pronunţat. În sectorul auto, efectele secundare de dezvoltare ale investiţiei Ford de la Craiova abia încep să se vadă şi se vor resimţi pe o zonă destul de mare, dincolo de limitele oraşului şi ale judeţului. Ford preconizează că va angaja aproximativ 4.500 de oameni în primăvara anului viitor, cifra totală urmând să fie de 6.000 de locuri de muncă direct create la Craiova. Acestora li se adaugă locurile de muncă din reţeaua de furnizori, care începe acum să prindă contur.

De exemplu, în luna octombrie la Caracal s-a deschis o fabrică a unui furnizor Ford, unde vor lucra 400 de oameni. Pe termen lung, Ford preconizează că fiecare loc de muncă din uzinele de la Craiova va mai crea încă cinci în alte companii. Astfel, de la cele 6.000 de locuri de muncă iniţial menţionate ajungem la 30.000, în România.

Un alt exemplu este cel al fabricii Dacia de la Mioveni. Uzina face parte din grupul francez Renault, care are aproximativ 17.000 de angajaţi în România - un număr mare, dar numai până la calcularea efectelor indirecte: de pe urma prezenţei francezilor în România a luat naştere o întreagă reţea de furnizori şi alte companii - peste 800. Însumate, aceste companii au peste 120.000 de angajaţi, conform sursei citate. Astfel, fără cei 17.000 de angajaţi ai Renault n-ar avea de lucru nici ceilalţi peste 100.000 de români. Efectele benefice sunt duble: statul câştigă bani din taxe şi impozite, iar de salariile acestor angajaţi beneficiază familiile lor.

Aceeaşi dezvoltare se va întâmpla şi cu proiectul Roşia Montană - pentru fiecare loc de muncă de la mina auriferă vor fi create multe altele. Analiştii englezi de la Oxford Policy Management vorbesc de un factor mediu de multiplicare a locurilor de muncă în industria minieră de patru locuri de muncă indirecte la unul direct. Astfel, mina va fi responsabilă, în mod direct şi indirect, de câteva mii de locuri de muncă: utilaje şi cei care le manevrează sau le repară, cei care produc piesele lor de schimb, şoferi, ingineri, energeticieni, chiar şi bucătari. Şi toate aceste câteva mii de locuri de muncă vor fi create într-o zonă în care şomajul este mult peste media României, iar de ele vor beneficia şi familiile angajaţilor.

(Sursa articolului)

Opozitia proiectului Rosia Montana, asteptata cu solutii

Primarul Abrudului, Tiberiu Ratiu, vede in proiectul minier singura solutie pentru dezvoltarea zonei

Tiberiu Ratiu este primar de 7 ani, iar inainte a lucrat 20 de ani in minerit. Face parte din Grupul de sustinere a proiectului Rosia Montana, alaturi de multi alti primari din zona, dar si de specialisti si organizatii nationale. Crede ca proiectul minier reprezinta singura solutie pentru dezvoltare zonei.

„Un trai decent pe aceste meleaguri este conditionat de o activitate economica productiva, altfel nu se poate. Oamenii nu pot sa traiasca ca in Evul Mediu, ci trebuie sa traiasca in secolul XXI. Singura optiune este punerea in valoare a substantelor minerale de care aceasta zona dispune. La un investitor care-ti bate la usa trebuie sa-i deschizi usa si sa-l intrebi ce vrea – ar fi o greseala din partea oricarui edil sa nu o faca. Eu am facut-o cu draga inima si sunt convins ca suntem pe drumul cel bun, pentru ca am studiat si ce pasi doresc sa faca si ce anvergura are aceasta investitie”, si-a explicat Tiberiu Ratiu adeziunea la proiect.

Potrivit acestuia, RMGC propune metode si tehnologii avansate de extragere a substantelor minerale, isi prezinta in mod transparent proiectul si este in permanenta deschisa la dialog. „Aceste lucruri m-au determinat sa sustin investitia de la Rosia Montana, cu precizarea ca, in calitate de reprezentant al administratiei publice locale, voi fi primul care sa atraga atentia daca ceva nu se va intampla conform celor scrise si prezentate. Daca se respecta regulile si legislatia in vigoare sunt convins ca nu vor exista niciun fel de probleme. Sustin proiectul pentru ca pune in valoare resursele minerale de la noi cu un randament sporit, cu forta de munca de aici si cu beneficii pentru intreaga zona”, a adaugat primarul.

Acesta are si un mesaj pentru opozantii proiectului minier: „Vreau sa le transmit un mesaj foarte clar: asa cum usa mea e deschisa investitorilor, asa ramane deschisa si pentru cei care vin cu opozitie. Daca vin cu argumente, ii astept cu placere sa discutam. Sa imi explice argumentele lor si sa le explic si eu, ca primar, ce inseamna investitori, ce beneficii aduc comunitatii. Daca vin fara solutii si doar spun „Nu e bine”, ii ascult, dar nu ma pot convinge. Deocamdata nu am vazut ceva consistent in opozitia care se face proiectului. Sa ne dea o solutie – cum sa punem in valoare zona fara drumuri, cu pensiuni neadaptate, fara atractii? Ce imi ofera pentru aceasta zona moarta fara o investitie, fara crearea de locuri de munca? Din pacate, argumentele le lipsesc. Eu vreau sa discut pe argumente.”

(Sursa articolului)